Republica Moldova a făcut un pas decisiv pentru a proteja femeile și fetele de violența digitală și, pentru prima dată, incriminează mai multe forme de astfel de abuz, inclusiv urmărirea obsesivă, cunoscută și sub denumirea de stalking.Timp de 22 de ani, Marina* a îndurat abuzuri fizice și emoționale din partea soțului ei, până în momentul în care a ajuns la limită. Mamă a doi copii, aceasta a părăsit locuința conjugală împreună cu copiii și a depus cerere de divorț în toamna acestui an. Deși s-a separat de soț în 2021, abuzul nu a încetat, ci s-a mutat în mediul online.A fost supravegheată, urmărită și filmată fără consimțământ de către o persoană, la solicitarea soțului ei. A început, de asemenea, să primească amenințări cu moartea, motiv pentru care nicăieri nu se simțea în siguranță. Totodată, fostul soț a creat conturi false pe rețelele sociale în numele Marinei, pretinzând că aceasta ar oferi servicii sexuale. Conform legislației actuale, amenințările primite online sunt tratate drept contravenții, iar făptașii pot scăpa doar cu o amendă.Schimbări, însă, încep să apară, iar Marina privește cu speranță spre viitor. Începând cu data de 14 februarie 2026, vor intra în vigoare mai multe modificări legislative, oferind o protecție mai puternică femeilor și fetelor afectate de abuzurile comise prin intermediul tehnologiilor informaționale și/sau al comunicațiilor electronice. Urmărirea obsesivă va deveni infracțiune, sancționată cu până la doi ani de închisoare sau trei ani, dacă autorul este membru al familiei. Amendamentele vizează urmărirea și hărțuirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, încercările repetate de a contacta o persoană prin orice mijloace, precum și monitorizarea fizică sau online a locuinței sau a locului de muncă.De ce sunt importante noile amendamente privind violența digitalăÎn Moldova, mai mult de jumătate dintre femeile (65 %) cu vârsta de peste 18 ani și care sunt active online, au experimentat o formă de violență digitală de-a lungul vieții. Până nu demult, legislația nu recunoștea pe deplin aceste fapte ca infracțiuni. Noile amendamente definesc violența digitală drept orice act de violență comis prin intermediul tehnologiilor informaționale sau mijloacelor de comunicare electronică.Modificările legislative definesc, de asemenea, „datele informatice cu conținut abuziv ” ca fiind materiale discriminatorii, sexiste, amenințătoare, obscene sau defăimătoare, oferind astfel o bază juridică clară pentru sancționare.Aceste schimbări sunt rezultatul eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), UN Women, UNFPA, Oficiului Consiliului Europei și organizațiilor societății civile.„Pentru noi, asigurarea siguranței în mediul digital înseamnă extinderea conceptului de siguranță în fiecare sferă a vieții”, a declarat Viorica Țîmbalari, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie. „Violența digitală este o provocare a vremurilor noastre, dar și o oportunitate de a arăta că justiția, empatia și respectul pot evolua odată cu tehnologia.”În 2026, Agenția planifică instruirea polițiștilor, a ofițerilor de urmărire penală, a procurorilor și judecătorilor în gestionarea cazurilor de violență digitală, astfel încât noile prevederi să fie aplicate pe deplin.
Asistență juridică gratuită pentru supraviețuitoare precum MarinaPe lângă sprijinirea amendamentelor legislative, UN Women se asigură că supraviețuitoarele violenței digitale pot avea acces la asistența juridică necesară. În cadrul unui proiect al UN Women, finanțat de Guvernul Danemarcei, Centrul DACIA din Soroca oferă consiliere juridică și reprezentare în instanță pentru Marina și alte femei aflate în situații similare în mod gratuit.„Acest sprijin a fost asemeni unui colac de salvare”, spune Marina. „Eram la capătul puterilor. Nu-mi venea să cred că cineva mă va ajuta gratuit.”Avocata ei, Tatiana Vicol-Felișcan, atrage atenție asupra faptului că violența psihologică și digitală reprezintă amenințări crescânde: „Violența psihologică este cea mai răspândită și, în același timp, cea mai puțin recunoscută formă de abuz. Tot mai des, aceasta merge mână în mână cu intimidarea sau șantajul online.”Modificările legislative recente îi dau speranță, însă Tatiana subliniază necesitatea instruirii continue a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, precum și extinderea utilizării sistemului de videoconferință în cadrul audierilor, pentru ca femeile să poată avea acces la justiție evitând retraumatizarea. „Ele trebuie să se simtă ascultate și protejate, nu judecate”, afirmă ea.Viața Marinei este, în continuare, dificilă. Cu doar o lună în urmă, soțul ei a atacat-o din nou, provocându-i leziuni grave la cap care o împiedică să lucreze. Fără asistența juridică gratuită, continuarea procesului de divorț ar fi fost imposibilă.Pedepse mai dure pentru hărțuirea sexualăAmendamentele introduc și sancțiuni mai aspre pentru hărțuirea sexuală, inclusiv cea comisă online. Agresorii riscă amenzi de până la 50.000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau până la patru ani de închisoare, dublu decât era prevăzut anterior. În cazul în care victima este minoră, făptașul riscă până la 7 ani de detenție.„Adoptarea acestor modificări reflectă un angajament ferm al autorităților Republicii Moldova de a proteja demnitatea, libertatea și siguranța femeilor și fetelor, inclusiv în spațiul digital”, menționează Dominika Stojanoska, reprezentantă de ţară UN Women Moldova. „Este esențial ca aceste prevederi să fie urmate de o implementare riguroasă și de instruirea celor responsabili pentru a aplica noul cadru legal cu eficiență.”Legile schimbă nu doar mărimea pedepselor, ci și mentalitățiLegile nu sunt doar instrumente de sancționare a agresorilor, ci contribuie și la schimbarea mentalităților. Marina speră că noile modificări legislative vor încuraja mai multe femei și fete să raporteze abuzurile și să solicite sprijin. „Mi-aș dori ca mai multe femei să știe că violența digitală este tot violență și că pot primi ajutor gratuit. Datorită consilierii primite, am înțeles că nu mie trebuie să-mi fie rușine, ci agresorului. Și sper foarte mult ca tot mai multe femei și fete să înțeleagă acest lucru.”

*Numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea supraviețuitoarei violenței.

Un sondaj realizat în rândul a 12.000 de femei din regiune arată că peste jumătate dintre ele au fost supuse violenței digitale, un indicator clar că acest fenomen nu este un incident izolat, ci o problemă structurală.În Republica Moldova, situația este la fel de alarmantă. Datele colectate recent relevă că: 30% dintre femeile afectate au fost expuse la violență digitală în mod repetat, ceea ce demonstrează caracterul persistent al abuzului.În cadrul unui studiu național, 41% dintre persoanele intervievate au identificat hărțuirea sexuală drept cea mai frecventă formă de violență online.Aceste cifre reflectă o realitate dureroasă: spațiul digital, care ar trebui să fie un loc de expresie, informare și conectare, devine adesea un mediu ostil pentru femei și fete.În fața acestor provocări, tot mai multe tinere își asumă să vorbească deschis despre abuzurile pe care le trăiesc sau le observă. Una dintre ele este Anastasia Slacfenco, creatoare de conținut, prezentatoare a emisiunii „La Covor”, activistă pentru drepturile animalelor și feministă. Anastasia este o prezență energică, autentică și vizibilă în mediul online. De ani de zile, folosește platformele digitale pentru a discuta cu sinceritate despre teme sensibile: discriminare, violență, stereotipuri de gen și hărțuire digitală.Pentru Anastasia, violența digitală nu este doar un termen. Este o experiență personală. „Sunt zilnic martoră a violenței digitale. Oamenii nu mai critică constructiv ideile sau viziunile altora, ci îi acuză și îi înjură pentru felul în care arată, pentru modul în care gândesc sau pur și simplu pentru că sunt diferiți. Totuşi, fiecare dintre noi este diferit, și e firesc să nu împărtășim mereu aceleași viziuni. Atunci când cineva promovează idei nocive sau distructive, e important să intervenim argumentat, explicând de ce nu este corect acel punct de vedere, fără să atacăm persoana. Am fost și eu, și sunt în continuare, victima violenței digitale. Uneori, acest fenomen nu se oprește la comentarii publice, ci ajunge la mesaje private absolut nejustificate, pline de ură din partea unor oameni anonimi, fără ca măcar să înțelegi ce îi determină să facă asta. ”Spațiul online nu este întotdeauna un loc sigur. Anastasia povestește că agresiunile nu se limitează la comentarii publice. Uneori ajung până în spațiul privat, acolo unde te aștepți să fii protejat. „Am primit mesaje abuzive, complet nejustificate, de la persoane anonime. Când citești mesaje precum ‘o să te găsesc’, înțelegi cât de vulnerabilă te poți simți.”Această vulnerabilitate nu este doar emoțională. Ea afectează încrederea, sentimentul de siguranță și dorința de a te exprima liber. Violența digitală este alimentată de prejudecăți vechi, înrădăcinate în mentalitate și cultură. Anastasia le vede în fiecare zi.„Stereotipurile de gen alimentează abuzurile din mediul online, pentru că impun așteptări și limite nerealiste asupra modului în care ar trebui să se comporte femeile. N-ai voie să ai păr scurt, n-a voie să înjuri, trebuie să gătești, dacă faci sală - arăți ca un bărbat, dacă nu - ești grasă. După cum spuneam, noi toți suntem diferiți, acesta este farmecul societății și acesta este motivul pentru care vrem să urmărim alți oameni, pentru a vedea cum trăiesc ei, dar dacă ei trăiesc altfel decât noi sau dacă credem noi ca este corect sărim cu acuzații. ”Combaterea violenței digitale nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ. Este nevoie de mecanisme concrete, accesibile și eficiente, care să protejeze victimele și să descurajeze agresorii.  În opinia sa, responsabilitatea marilor platforme digitale este la fel de importantă. Echipele din spatele acestora au puterea, dar și obligația morală să creeze un mediu sigur pentru utilizatori.„Platformele digitale trebuie să-și asume responsabilitatea de a preveni abuzurile prin monitorizare activă, reguli clare de comportament și instrumente simple de raportare. De asemenea, trebuie să sancționeze rapid cazurile de hărțuire, blocând sau suspendând conturile agresorilor și colaborând cu autoritățile atunci când sunt implicate amenințări sau violență reală. Unele platforme deja au instrumente de blocare, ștergere a comentariilor negative, care funcționează mai mult sau mai puțin, asta oprește din valul de ură care ajunge în adresa autorului conținutului. Ar fi bine ca utilizatorilor agresivi să le fie sistat accesul la platforma după un anumit număr de comentarii și mesaje abuzive, lucru care încă nu se întâmplă.”În încheiere, Anastasia transmite un mesaj prin care își dorește să ofere sprijin și curaj tuturor celor care se confruntă cu violență digitală:„Blocați utilizatorii agresivi și nesimțiți pentru ca să nu mă aibă acces la pagină, ei trebuie ignorați și izolați, nu citiți comentariile negative și nu vă gândiți la ele, nu le analizați, de regulă nu au nici un sens, sunt scrise doar pentru a supăra. Dacă vă afectează prea mult închideți caseta comentariilor. Apelați la psiholog dacă simțiți ca nu puteți face față.”Fiecare dintre noi are puterea de a transforma mediul online într-un loc mai sigur. Dacă te confrunți cu situații de violență contactează Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008, unde sprijinul este gratuit, confidențial și disponibil atunci când ai nevoie. În situații de pericol iminent sună imediat la 112.

Capacitatea lor de adaptare fiziologică este limitată, iar temperaturile extreme au efecte directe și adesea periculoase. Despre modul în care schimbările climatice afectează sănătatea mamei însărcinate, viața intrauterină a fătului și primele zile ale nou-născutului am discutat cu Sergiu Gladun, directorul Institutului Mamei și Copilului (IMC).Domnule Gladun, ne puteți, vă rog, descrie ce riscuri specifice aduc schimbările climatice sănătății mamelor și nou-născuților?Femeile însărcinate și nou-născuții sunt cei mai vulnerabili în fața schimbărilor climatice, din cauza vulnerabilității fiziologice și a limitărilor de adaptare ale acestor grupuri. Grija noastră este să le oferim un mediu sigur, echilibrat și sănătos indiferent de vreme sau anotimp.În perioadele de călduri intense, femeile însărcinate sunt expuse riscului de deshidratare și contracții premature, ceea ce poate afecta circulația placentară și dezvoltarea fetală. Nou-născuții, care nu au încă un sistem eficient de termoreglare, sunt deosebit de sensibili la:
   - supraîncălzirea care poate provoca hipertermie, deshidratare rapidă, crize de apnee sau tulburări neurologice;
 -   răcirea bruscă a corpului în condiții de temperaturi scăzute.Este esențial ca temperatura aerului din jurul copiilor să fie confortabilă și adaptată nevoilor lor fiziologice.Un alt risc provocat de schimbările climatice și consecințele acestora (secetă, inundații, strămutare) este stresul matern cronic. Anxietatea și depresia maternă, deseori este agravată de schimbările climatice bruște, care sunt asociate cu:— modificări ale dezvoltării cerebrale fetale;— risc crescut de tulburare de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD), tulburări de limbaj și emoționale la copil, iar stresul prenatal cronic crește nivelul de cortizol matern, ceea ce poate afecta sistemul nervos central al fătului.Luând în considerare riscurile menționate mai sus, cum este pregătită instituția pe care o conduceți să facă față acestor provocări?Institutul Mamei și Copilului a integrat adaptarea la schimbările climatice în Planul său de Dezvoltare Instituțională 2022-2026, concentrându-se pe trei direcții esențiale: reziliența infrastructurii, siguranța termică și calitatea aerului.Lucrările de renovare vizează Blocul Maternității și Policlinica IMC și prevăd izolarea termică a pereților, înlocuirea ferestrelor vechi, modernizarea sistemului de iluminat cu tehnologie LED, precum și reabilitarea instalațiilor de încălzire și ventilare. De asemenea, vor fi instalate panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, ceea ce va reduce consumul de energie și emisiile de căldură, contribuind la un mediu mai sustenabil.Departamentul de Chirurgie Pediatrică și Pediatrie a beneficiat de o renovare completă a sistemelor de apă, canalizare și încălzire. Coloanele de canalizare vechi au fost schimbate cu țevi PVC-U etanșate, reducând umiditatea și eliminând mirosurile neplăcute sau apariția mucegaiului.Sistemele de încălzire sovietice au fost înlocuite cu calorifere moderne din oțel cu panou plat, echipate cu capete termostate pentru reglaj individual. Astfel, fiecare salon dispune de un termostat care permite menținerea temperaturii între 22 și 24°C, un interval sigur și confortabil pentru copii și nou-născuți.Prin toate aceste măsuri, IMC oferă un mediu medical sigur și stabil, protejat de efectele variațiilor climatice, asigurând sănătatea și confortul mamelor și copiilor, indiferent de anotimp sau condițiile atmosferice externe.În opinia dvs., care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă sistemul medical în a asigura condiții optime de temperatură în toate maternitățile din țară?Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este moștenirea unei infrastructuri învechite, care nu a fost gândită pentru realitățile climatice și tehnologice de astăzi. Multe dintre maternitățile din țară au fost construite acum câteva decenii, într-un context diferit, iar astăzi ne dorim ca aceste spații să devină cu adevărat sigure, calde iarna și răcoroase vara, pentru mame și nou-născuți.Costurile modernizării sunt mari, iar implementarea soluțiilor energetice eficiente presupune timp, planificare și resurse. Dar în spatele fiecărui proiect, fiecărei reparații, stă grija sinceră a echipelor medicale și sprijinul partenerilor care cred în misiunea noastră. Cu ajutorul Ministerului Sănătății, al partenerilor de dezvoltare și al donatorilor internaționali, reușim pas cu pas să transformăm aceste spații în locuri mai prietenoase, mai verzi și mai umane.Ne puteți descrie tendința pacienților afectați de schimbările climatice în ultimii ani și ce proiecții există pentru perioada următoare?Deocamdată nu dispunem de o statistică oficială care să reflecte pe deplin impactul schimbărilor climatice asupra sănătății materno-infantile, însă observăm că există o legătură a cazurilor de afecțiuni respiratorii în perioadele de iarnă, precum și a complicațiilor legate de căldură în verile toride, cum ar fi deshidratare, nașteri premature, epuizare termică.Aceste tendințe subliniază că în viitor avem nevoie de un sistem de monitorizare mai detaliat și de unele protocoale adaptate la noile realități climatice. Privim această provocare cu responsabilitate și speranță pentru că, odată ce înțelegem mai bine legătura dintre climă și sănătate, putem proteja mai eficient ceea ce avem mai de preț: viața copiilor și bunăstarea familiilor.Având în vedere variațiile climatice pe parcursul anului (iarnă mai blândă, iarnă târzie/ninsori primăvara, veri cu temperaturi extreme, toamne cu răciri bruște), cum influențează aceste fenomene evoluția sarcinii în fiecare anotimp?Fiecare anotimp își lasă amprenta asupra evoluției sarcinii. Natura nu mai urmează tiparele de altădată, iar corpul femeii însărcinate resimte din plin aceste schimbări.Iernile mai blânde mențin mai mult timp alergenii și infecțiile respiratorii în circulație, în timp ce iernile târzii, cu ninsori și drumuri greu accesibile, pot limita accesul gravidelor la consultații sau la servicii medicale urgente.Verile cu temperaturi extreme sunt, poate, cea mai mare provocare — organismul femeii însărcinate este supus unui efort suplimentar, iar riscul de deshidratare, epuizare și nașteri premature crește considerabil. Toamnele, cu răciri bruște și variații mari de temperatură, aduc și ele riscul de infecții respiratorii și oboseală maternă accentuată.Toți acești factori ne reamintesc cât de important este ca supravegherea medicală a sarcinii să fie personalizată și atent adaptată la contextul climatic. În esență, vorbim despre o grijă dublă: față de mamă și față de mediul care o înconjoară.Cum reacționează IMC la cauzele de internare a femeilor însărcinate legate de condițiile meteorologice sau de efectele schimbărilor climatice?La Institutul Mamei și Copilului, am înțeles că grija pentru sănătatea mamei începe cu grija pentru mediul în care ea este îngrijită. Schimbările climatice ne-au arătat cât de important este să asigurăm un confort termic stabil, indiferent de anotimp.Prin investițiile realizate în ultimii ani, am reușit să menținem un microclimat constant în saloane și în sălile de naștere, astfel încât pacientele să se simtă în siguranță și protejate chiar și atunci când afară temperaturile oscilează extrem. Sistemele moderne de ventilare și climatizare nu sunt doar dotări tehnice, ele sunt parte din grija noastră zilnică, pentru a preveni complicațiile cauzate de variațiile termice și pentru a le oferi mamelor un mediu cald, liniștit și echilibrat.Adaptarea la noile condiții climatice înseamnă, în fond, adaptarea la nevoile reale ale femeilor și ale copiilor. Iar pentru noi, aceasta nu este doar o investiție în tehnologie, ci o investiție în siguranță, sănătate și viață.Interviu realizat de UNFPA cu susținerea Guvernului Marii Britanii în contextul campaniei ONU „Adaptarea la schimbările climatice nu mai este o opțiune în Moldova”, organizată cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP30, Brazilia, 2025

A venit aici cu o dorință sinceră de a fi aproape de tineri și de a recrea atmosfera în care a crescut, printre profesori, materiale didactice și oameni care făceau educație cu pasiune. Fiecare zi la Centru este diferită pentru ea: ateliere, discuții, activități de voluntariat, jocuri, evenimente. „Am ales să vin să lucrez la Centrul de tineret pentru că îmi place să fiu aproape de oameni, să contribui la creșterea și motivarea tinerilor. Cred că fiecare tânăr are un potențial uriaș, iar rolul nostru este să-i oferim instrumentele și încurajarea de care are nevoie. Mă motivează energia lor, ideile noi și dorința de a face lucruri frumoase pentru comunitate”, spune ea.Primele luni ca lucrătoare de tineret au fost pentru Maria o combinație de emoție, descoperire și curaj. Abia intrată în această profesie, ea a simțit nevoia unui sprijin real, iar Programul de dezvoltare și schimb de experiență pentru lucrătorii de tineret, susținut de UNFPA în Moldova, a venit exact la momentul potrivit. De la primele zile, programul i-a oferit ghidare, mentorat și acces la modele de lucru. Inițiativa a reunit 5 Centre de tineret gazdă și 5 mentori cu experiență, care au ghidat 10 stagiari în procesul de dezvoltare profesională și schimb de bune practici, contribuind la creșterea calității activităților de tineret în întreaga rețea. „În calitate de stagiară, am avut ocazia să învăț direct de la persoane cu experiență, să observ cum se planifică și se desfășoară activitățile pentru tineri. Am participat la organizarea de activități, am învățat cum să comunic mai eficient și cum să lucrez în echipă. Mentorii mei m-au ghidat pas cu pas, m-au încurajat să ies din zona de confort și să fiu mai încrezătoare în ideile mele. Cel mai important lucru pe care l-am învățat este că, atunci când lucrezi cu tinerii, trebuie să ai răbdare, empatie și dorința sinceră de a-i asculta. Acest program m-a motivat să continui să mă implic activ în comunitate și să cresc profesional.”Timp de cinci zile, Maria a mers la Centrul Raional de Tineret Ungheni, unde l-a avut ca mentor pe Dan Roșca. L-a urmărit în activități, l-a întrebat, a notat, a observat. A înțeles cât de importantă este organizarea, cum se implică tinerii în planificare, cum se creează un mediu sigur și motivant. „Mentorii mei m-au ghidat pas cu pas, m-au încurajat să ies din zona de confort și să fiu mai încrezătoare în ideile mele. Cel mai important lucru pe care l-am învățat este că, atunci când lucrezi cu tinerii, trebuie să ai răbdare, empatie și dorința sinceră de a-i asculta. Acest program m-a motivat să continui să mă implic activ în comunitate și să cresc profesional”, povestește Maria. În calitate de mentor, Dan a avut parte de multe provocări pozitive și ne-a povestit cum această experiență din cadrul Programului de dezvoltare l-a învățat și pe el lucruri noi.„Am învățat să fiu flexibil, să mă adaptez la diverse situații și împreună cu Maria am explorat subiecte și tematici cu care nu m-am confruntat până acum. Am avut parte de provocări plăcute, am studiat și am analizat activități reale desfășurate la Centrul nostru de tineret din Ungheni. Sfatul meu pentru lucrătorii de tineret la început de cale este să aibă mereu răbdare și perseverență, deoarece domeniul tineretului este unul în dezvoltare în țara noastră, iar cel mai important lucru sunt tinerii și focusarea pe ei este cel mai important lucru pentru un lucrător de tineret, indiferent de anii de experiență.”Pe lângă mentoratul individual, Maria a participat și la trei vizite de studiu ale programului, alături de ceilalți stagiari la Centrele de tineret din Ungheni, Chișinău și Taraclia. A văzut cum lucrează, ce metode folosesc, cum își motivează tinerii și cum arată o comunitate implicată în jurul unui centru. A fost o experiență intensă, care a conectat stagiarii între ei și a format o rețea de oameni care vor să crească împreună.Programul de dezvoltare și schimb de experiență pentru lucrătorii de tineret a fost implementat de Institutul de Instruire în Dezvoltare ,,MilleniuM”, în cadrul Fondului Comun pentru împuternicirea tinerilor și dezvoltarea Centrelor de tineret din Republica Moldova susținut de Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Tineret, Guvernul Elveției și UNFPA în Moldova.