Latest
Comunicat de presă
25 iulie 2024
Centrul de Sănătate din Criuleni dispune de un laborator modern de radiologie și imagistică medicală, grație suportului Uniunii Europene și PNUD
Află mai multe
Comunicat de presă
24 iulie 2024
Termen de aplicare extins - Apelul pentru depunerea candidaturilor în cadrul ediției a 6-a a Programului de stagii ONU pentru persoanele din grupurile marginalizate este deschis
Află mai multe
Comunicat de presă
24 iulie 2024
UNICEF și OIM: Sprijinul UE a îmbunătățit accesul la servicii esențiale pentru familiile din Moldova, inclusiv refugiați
Află mai multe
Latest
Activitățile noastre dedicate realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova
În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de 192 de state membre ale Națiunilor Unite, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, în prezent și viitor, axată pe 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).
Atât Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) cât și Planul de Acțiuni al Guvernului „Construim Moldova Europeană”, care descriu viziunea strategică de dezvoltare a țării pe termen scurt, mediu și lung, adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova, inclusiv în cadrul Agendei 20230 pentru Dezvoltare Durabilă, la contextul național.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt monitorizate și evaluate de Echipa de Țară a Națiunilor Unite în cadrul rapoartele anuale ONU privind rezultatele țării elaborate în coordonare cu Guvernul.
Începând cu anul 2022, Guvernul s-a angajat să monitorizeze și să raporteze anual privind nivelul de realizare a ODD-urilor în țară, ceea ce permite statului să facă intervențiile necesare pentru a ajusta și/sau accelera ritmul implementării ODD-urilor.
Publicație
14 iunie 2024
Programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru anii 2023 - 2027
Programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru anii 2023-2027 (în continuare – Program) este un document de politici publice pe termen mediu ce descrie obiectivele și acțiunile necesare a fi întreprinse pentru integrarea și implementarea principiului îmbătrânirii active, având ca impact sporirea șanselor populației Republicii Moldova de a îmbătrâni activ și sănătos.Elaborarea Programului este determinată de necesitatea consolidării eforturilor tuturor actorilor în vederea promovării politicilor care să răspundă nevoilor unei populații îmbătrânite. Programul vine să asigure realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova, în anul 2002, prin aderarea la Planul Internațional de Acțiune pentru Îmbătrânire de la Madrid, care își propune ca persoanele de pretutindeni să îmbătrânească în siguranță și demnitate și să continue să participe în societățile lor ca cetățeni cu drepturi depline (paragraful 10). În același timp, declararea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite a perioadei 2021-2030 ca fiind Decada Îmbătrânirii Sănătoase, impune necesitatea dezvoltării politicilor, în special în domeniul de sănătate pentru adaptarea acestuia la nevoile populației. Programul este elaborat și în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 7 iulie 2021 referitoare la îmbătrânirea populației vechiului continent – posibilități și provocări legate de politica privind îmbătrânirea populației după 2020 (2020/2008(INI)) și Declarația Ministerială de la Roma, adoptată cu ocazia celei de-a cincea Conferințe ministeriale a Comisiei Economice pentru Europa a ONU privind îmbătrânirea (2022).
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-06/programul_national_de_imbatranire%20unfpa.png?itok=Bi0_xL6E)
Publicație
29 aprilie 2024
Leveraging the Synergies of the EU Accession and the SDGs for the Sustainable Development of Moldova
The United Nations in Moldova, the Government of the Republic of Moldova and the EU Delegation have mapped the synergies between the EU accession process and the SDGs under the 2030 Agenda for Sustainable Development. According to the analysis, there is a strong complementarity and synergy between the EU accession agenda, the 2030 Agenda and SDGs as mutually reinforcing processes. The mapping shows that 128 SDG targets (76%) are connected to individual EU accession negotiation chapters or clusters. Moreover, out of 111 of the UN Sustainable Development Cooperation Framework 2023–2027 indicators, 93% are linked to the policy recommendations from the 2023 European Commission (EC) report.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-04/cover.jpg?itok=0K_XWIp8)
Publicație
02 iulie 2024
The Sustainable Development Goals Report 2024
The Sustainable Development Goals Report 2024 details the significant challenges the world is facing in making substantial strides towards achieving the SDGs based on the latest data and estimates. It features areas with setbacks while also showcasing where tangible progress has been made, for instance, in reducing global child mortality, preventing HIV infection, and access to energy and mobile broadband. The report also hhlights where action must accelerate, particularly in critical areas undermining SDG progress - climate change, peace and security, inequalities among and between countries, among others.According to the report, with just six years remaining, current progress falls far short of what is required to meet the SDGs. Without massive investment and scaled up action, the achievement of the SDGs — the blueprint for a more resilient and prosperous world and the roadmap out of current global crises — will remain elusive. The lingering impacts of the COVID-19 pandemic, escalating conflicts, geopolitical tensions and growing climate chaos have severely hindered progress. The report details the urgent priorities and areas needed for stronger and more effective action to ensure the 2030 promise to end poverty, protect the planet and leave no one behind.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-07/2024-report-cover.jpg?itok=NS6Q1CE6)
Publicație
05 iunie 2024
Evaluarea lacunelor de cunoștințe în domeniul electoral și nivelul de implicare civică
Obiectivul general al studiului a fost de a evalua lacunele de cunoștințe și nivelul de angajament civic al populației, cu accent pe grupurile vulnerabile.Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj reprezentativ la nivel național pentru populația generală adultă, care acoperă toate regiunile țării, inclusiv localitățile urbane și rurale, suplimentat de două eșantionare de tip boost pentru persoane cu dizabilități și persoane de etnie romă. Grupul țintă a fost populația adultă în vârstă de 18 ani, persoane cu dizabilități și persoane de etnie romă din 160 de localități. Un număr total de 1507 respondenți au fost intervievați față în față la domiciliu: 1158 populație generală, inclusiv suplimentar 192 romi și 157 persoane cu dizabilități. În acest context, a fost aplicată metoda eșantionării semi-probabiliste, stratificate, cu 4 etape de eșantionare. Marja de eroare pentru dimensiunea eșantionului populației generală este de ± 3%. Datele au fost colectate în perioada 27 octombrie – 30 decembrie 2023.Studiul a inclus și o componentă calitativă. În acest sens au fost organizate 6 discuții de grup cu o medie de 7,5 participanți pe grup. 45 de persoane au participat la focus grupuri. Grupurile au fost organizate cu tineri din mediul rural și urban, femei, vârstnici, persoane cu dizabilități și romi.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-06/studiu-sociologic-civis_edmite_2023_eng.png?itok=ATZ4Eg0Y)
Publicație
02 iulie 2024
Ukraine Situation - Moldova: Inter-Agency Operational Update (Quarter 1 - 2024)
The first quarter of 2024 witnessed important achievements regarding the overall situation of refugees from Ukraine in Moldova. On February 28, 2024, the Moldovan Government approved the extension of Temporary Protection (TP) until March 1, 2025. This decision addressed key advocacy points raised by the RRP sectors and partners in 2023, building upon the initial government decision from January 2023.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-07/big_64f58f47cc79d5bec0b4749d7224c23fc17a3276.jpg?itok=L2F7V5TV)
Istorie
19 iulie 2024
„La fel ca ceilalți copii”
Marius Cupceanu are 9 ani. Opt dintre aceștia i-a petrecut cu un implant cohlear, care îl ajută să audă ce se întâmplă în jurul lui. Recent a absolvit clasa a doua la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Chișinău. Materia lui preferată este matematica. Limba română nu i se dă la fel de ușor, în schimb în timpul liber face aritmetică mintală. Ne-am întâlnit cu Marius și Elena, mama lui, în incinta Asociației „Aud și Vorbesc”, pe care chiar ea a fondat-o. Am vorbit despre incluziune și integrarea într-o școală obișnuită. Elena, mama lui Marius, la Asociația "Eu aud și vorbesc", fondată de eaAsociația „Aud și Vorbesc” promovează integrarea persoanelor cu deficiențe de auz, sprijină planificarea operațiilor de implant cohlear, organizează sesiuni de terapie auditiv-verbală și oferă săptămânal activități educative pentru copii.Drumul spre lumea sunetelorBăiatul și-a pierdut sensibilitatea la sunetele din exterior după ce a suferit de meningită. Avea doar patru luni când își revenise din coma indusă, iar mama a început să suspecteze consecințele bolii și a alertat medicii. După mai multe luni de investigații medicale, Marius a fost diagnosticat cu o formă severă de surditate neurosenzorială la ambele urechi. Pentru că în Moldova implantarea unui aparat auditiv nu era accesibilă în 2016, familia Cupceanu a mers în România. După operație, medicii le-au recomandat să facă terapie auditiv-verbală. Marius zâmbește, în timp ce participă la o activitate organizată de Asociația „Aud și vorbesc”Concomitent cu procesul lung de reabilitare și învățarea sunetelor, Elena s-a consultat cu alți părinți și cu reprezentanți ai organizațiilor de resort din România. „Ei ne-au spus că, dacă sunt stimulați corect și reabilitați auditiv-verbal, copiii cu implant cohlear au toate șansele să integreze într-o societate tipică”, explică femeia. Astfel, Marius a mers la grădiniță obișnuită, în pofida recomandărilor repetate din partea cadrelor didactice de a-l încadra într-o grădiniță specializată pentru copiii cu deficiențe de auz. Primele experiențe au fost dificile și a fost nevoie ca Marius să fie mutat într-o altă grupă, unde educatorii au fost informați despre implantul cohlear. Marius merge la școală Totuși, această experiență le-a făcut mai ușoară tranziția spre școală, chiar dacă Elena își făcea griji în privința integrării. Au discutat cu învățătoarea despre implantul cohlear, unde ar fi cel mai bine să stea în clasă și alte detalii.„A fost o provocare. Neștiind nimic despre un copil cu deficiență de auz cu specific implantat, învățătoarea m-a încurajat. În momentul când învățătorul are poziția că el este ca toți ceilalți, că o să facă față, eu deja eram asigurată că învățătorul o să depună efort ca copiii cât de cât să aibă o atitudine pozitivă”, mărturisește Elena. O fotografie printată a lui Marius în timpul unei lecții la școalăElena, mama lui Marius, în timpul activității sale la Asociația „Aud și vorbesc”Și învățătoarea lui Marius, Natalia Cernei-Pascariuc, era îngrijorată de prima experiență cu un copil cu cerințe educaționale speciale. „Am mai auzit de la colegele mele că e destul de dificil, pentru că la fiecare copil integrarea este diferită”, povestește ea despre primele gânduri. Totuși, prin comunicare și multă atenție, au reușit să facă integrarea lui Marius în clasă un proces natural. Acum Marius trece în clasa a treia și are mulți prieteni. Este un elev implicat și participă la toate activitățile școlare.„Doar faptul că are aparatul la urechi, asta îl diferențiază. Dacă vorbim de încadrarea în colectiv, rezultatele lui la școală, sunt exact ca și la ceilalți copii. Poate mai greu își exprimă uneori gândurile, dar în rest, e foarte bun la matematică, lectură”, punctează Natalia.Codul educației definește cerințele educaționale speciale ca: necesitățile educaționale ale copilului/elevului/studentului, care implică o școlarizare adaptată particularităților individuale sau caracteristicelor unei dizabilități ori tulburări de învățare, precum și o intervenție specifică prin acțiunile de reabilitare sau recuperare corespunzătoare.„Ca o limbă străină”Băiatul învață pe de rost aproape toate cuvintele, articularea, pluralul. „Noi îl învățăm, de exemplu, că acesta este scaun. Dacă eu zic să aducă scăunelul, el îl percepe ca un cuvânt nou”, spune mama lui Marius, în timp ce din camera vecină se auzeau râsetele și tărăboiul produs de Marius și amicul lui, Matei. Marius și prietenul său au parte de o activitate educațională la Asociația „Aud și Vorbesc”, pe care o practică fără impedimente„Până în ziua de azi avem mici dificultăți. Este ca o limbă străină, dacă vă lăsăm în China și auziți o sumedenie de sunete, cuvinte auziți, dar nu înțelegeți nimic. Iată așa și ei intră în lumea sunetelor”, a exemplificat femeia.Copiii cu deficiențe de auz constituie 3% din numărul total de copii cu cerințe educaționale speciale. În acest caz distingem copiii cu implant cohlear și protezat auditiv. Proteza auditivă captează sunetele din jur și mărește volumul. Aceasta este de ajutor doar copiilor cu deficiențe de auz moderate. Astfel, în cazul copiilor care au deficiență de auz de la sever până la profundă, se recomandă implantarea cohleară - o intervenție chirurgicală la nivel de ureche internă. „În cohlee se introduc electrozi care captează sunetul din exterior și transmit către creier undele sonore. Este un auz mult mai diferit decât auzul natural”, explică Elena.„[În 2016,] erau foarte puțini copii cu implanturi, dar nu era mediatizat. Cred că erau aproximativ 10 sau 12 părinți care își doreau pentru copiii lor implantarea cohleară. În 2017, în colaborare cu compania Cohlear, Ministerul Sănătății, Centrul Audiologic, partenerii și sponsorii, au fost operați 10 copii”, își amintește Elena. Marius și prietenul său au parte de o activitate educațională la Asociația „Aud și Vorbesc”, pe care o practică fără impedimenteȘcoala, în proces de adaptareUn studiu realizat de „CBS-Research” arată că majoritatea recomandărilor pentru îmbunătățirea incluziunii în școli țin mai mult de suportul psihologic și informațional, consolidarea mediilor empatice și promovarea experiențelor pozitive. Pentru facilitarea procesului educațional Elena ne-a explicat că ar mai fi nevoie de câteva lucruri.„Școala nu este adaptată pentru copiii cu necesități speciale, copiii se adaptează școlii ce există. Cadrele didactice nu sunt informate și nu cunosc nici specificul și nici cum se lucrează cu copiii cu deficiență de auz”, a adăugat Elena.Suplimentar fondatoarea Asociației menționează lipsa aparatelor asistive pentru elevii cu deficiențe de auz, care să curețe sunetul. O altă problemă ar fi numărul mare de elevi într-o clasă. „În cazul nostru, sunt 40 de copii într-o clasă. Este evident că aici nu putem să vorbim despre individualizare sau ajutor în plus.” Marius și prietenul său au parte de o activitate educațională la Asociația „Aud și Vorbesc”, pe care o practică fără impedimenteLa fel ca toți copiiiAstăzi dintre cei 460.835 de elevi din instituțiile educaționale peste 11 mii (2,55%) sunt cu cerințe educaționale speciale, aflați în evidența Serviciului de Asistență Psihopedagogică (SAP).Natalia Cernei-Pascariuc subliniază că incluziunea în școli este foarte importantă atât pentru copiii cu CES, cât și pentru copiii tipici: „Ceilalți colegi, în general, nici nu îl văd mai deosebit. Este la fel ca toți ceilalți copii. Faptul ce îl diferențiază de ceilalți, este că are aparatul la urechi, nimic mai mult.” Marius trăiește o viață obișnuită, după ce a beneficiar de implant CohlearȘi Elena este promotoarea unei educații incluzive. „Încadrarea în activități cu copii tipici contribuie la dezvoltarea unui vocabular mai bogat. Evident, dacă am fi fost într-o școală specifică, limbajul nu ar fi progresat, ba chiar ar fi stagnat. Posibilitatea de a participa la un cerc mult mai larg de activități decât la școlile speciale. Dacă apar dificultăți, el este pus în situația de a le depăși pentru a ține pasul cu ceilalți, astfel că, practic, el avansează mereu”, rezumă Elena.Conform unui studiu, procentul copiilor cu dizabilități integrați în clase cu copii tipici a crescut de la 69,7% în 2018 la 85,9% în 2023. Totodată, procentul celor care consideră că acești copii trebuie integrați în instituțiile de educație preșcolară și școlară a crescut de la 24,5% la 41%. Acest articol este parte a campaniei naționale de schimbare a atitudinii societății vizavi de copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale și promovarea educației incluzive, cu sloganul „Învățăm împreună”, desfășurată de Ministerul Educației și Cercetării, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică și UNICEF Moldova.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-07/unicef%20aparat%20auditiv.png?itok=Puz-LFPO)
Istorie
05 iulie 2024
„Este foarte important acest ajutor financiar pentru mamele din Ucraina. Îți oferă siguranță”
Au trecut aproape patru luni de când Tatiana, în vârstă de 28 de ani, l-a adus pe lume pe David și aproape doi ani de când tânăra mamă din Donețk, Ucraina, nu și-a văzut familia. Tatiana avea doar 18 ani când localitatea ei a fost lovită de rachete pentru prima oară în 2014. „Războiul a început în regiunea în care locuim. Noi am fost primii sub focul bombardamentelor”, își amintește tânăra despre atacurile din Ucraina, care au început în urmă cu zece ani. Adevărul crunt este că violența războiului a devenit o parte integrată din adolescența și copilăria Tatianei și surorii ei mai mici. „Zburau rachetele deasupra noastră, iar, ulterior, ne-am obișnuit cu războiul”, spune Tatiana. Totuși, în anul 2022, nimeni nu credea că atacurile cu rachete vor reveni în viața lor. „Surprinzător, într-o dimineață au început bombardamentele”, povestește tânăra. Ea nu se afla în Ucraina la acel moment: plecase la muncă pentru câteva luni în Polonia. Din cauza războiului, Tatiana nu s-a mai întors acasă. „Nu aveam unde să mă mai întorc.. Orașul nostru era distrus. Casă mea a reușit să supraviețuiască, chiar dacă a suferit deteriorări semnificative. Tatăl și sora mea au rămas în Donețk”, spune Tatiana. În luna octombrie 2022, Tatiana s-a refugiat în Moldova, în casa viitorului ei soț, Ion, din satul Pelinia, raionul Drochia. Aici, s-a angajat în calitate de asistentă socială într-un centru de refugiați, unde organiza activități pentru copiii din Ucraina. În acest fel, femeia se simțea utilă și integrată în comunitate. Ulterior, ea a aflat că este însărcinată. „Am încercat să citesc mai puține știri, să lucrez și să sper că totul va fi bine”, spune Tatiana, care a născut un băiat la Spitalul Clinic din municipiul Bălți, având parte de tot sprijinul de care avea nevoie din partea lucrătorilor medicali. „Îmi făceam griji cum va fi procesul de naștere, dar a decurs totul bine. Lucrătorii medicali s-au purtat foarte frumos, în mod egal cu mamele din Moldova. Am fost în permanență sub supravegherea medicilor, beneficiind de consultația și sfaturile lor fără să mi se ceară să achit pentru servicii”, spune Tatiana. Odată cu escaladarea războiului din Ucraina, UNICEF a oferit sprijin autorităților pentru a se asigura că toate familiile cu copii refugiați, inclusiv viitoarele mame, au parte de acces la servicii medicale primare și servicii de protecție socială așa cum au dreptul și familiile din Moldova. Astfel, în urma acestei intervenții, peste 200 de familii refugiate au beneficiat de programele naționale de protecție socială. Cu sprijinul Departamentului Federal al Afacerilor Externe în Elveția și prin intermediul Casei Naționale de Asigurări Sociale, UNICEF a acordat indemnizatia unica la nastere în valoare de 10 000 de lei si indemnizatia lunara de ingrijire a copilului, în valoare de 1 000 de lei, tuturor mamelor din Ucraina care au fugit de război. Ulterior, din anul 2024, marimea indemnizatiei unice la nastere a fost dublata, iar toate mamele din țara vecină primesc un sprijin unic de 20 000 lei la naștere. Tatiana se numără printre mamele refugiate, care au primit această asistență. „Despre ajutorul financiar am aflat citind știrile și de la prieteni. Este o sumă destul de mare, în condițiile în care cheltuielile pe care le avem pentru creșterea copilului sunt si ele, mari. Încă nu am reușit să îi cheltuim, dar cu siguranță vor fi foarte utili acești bani, pentru că băiatul crește foarte repede și avem nevoie de haine și scutece. Este foarte important acest ajutor financiar pentru mamele din Ucraina. Îți oferă siguranță. Prețurile sunt extrem de mari. Multe mame nu au bani pentru produse alimentare, chirie, etc.”, spune Tatiana, în timp ce îl ține în brațe pe David. Tânăra mamă speră că, în curând, va avea oportunitatea să se întoarcă acasă pentru a se reuni cu familia, însă nu pentru totdeauna. Războiul i-a lăsat prea multe traume adânci, iar tot ce își dorește acum este un cer senin și pace pentru fiul ei. „Nu îmi doresc ca el să vadă aceste bombardamente, case distruse. La 18 ani, părul meu a încărunțit. Îmi doresc o viață mai bună pentru el”, spune Tatiana. De la începutul războiului, aproximativ 120 000 de ucraineni au găsit siguranță în Moldova, inclusiv peste 52 000 de copii.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-07/unicef%20financail%20assistance.png?itok=uP-KCqki)
Istorie
04 iulie 2024
Povești și basme pentru îmbunătățirea sănătății mintale a copiilor ucranieni și promovarea socializării
Povestea Anastasiei, o refugiată ucraineană, a intuiției și determinării sale de a conduce un centru educațional în Chișinău, cu sprijinul OIM, pentru a îmbunătăți sănătatea mintală a copiilor ucraineni și pentru a încuraja relațiile lor sociale prin povești și basme, adaptate nevoilor lor. Anastasia, în vârstă de 37 de ani, originară din Mykolaiv, Ucraina, unul dintre orașele greu afectate de bombele rusești la începutul războiului la scară largă din Ucraina.În primele ore ale atacului, Anastasia era acasă cu doi copii, Polina, în vârstă de 11 ani, și Vladimir, în vârstă de 7 ani. Ea a auzit exploziile puternice și a luat imediat decizia de a căuta un loc sigur în apropiere, sperând la sfârșitul acelui coșmar.Cu toate acestea, zilele au trecut. Adăpostul, fără apă și electricitate, îi proteja pe copiii ei de explozii, dar nu și de fricile lor. După două săptămâni, pe timp de noapte, în întunericul adăpostului și pe un cer luminat de explozii, Polina s-a apropiat de mama ei și i-a șoptit la ureche "ia-mă pe mine și pe Vladimir într-un loc mai sigur".În dimineața următoare, Anastasia, Polina și Vladimir au fugit din Ucraina în Republica Moldova. Au plecat direct la Chișinău, unde o rudă care locuia în capitală le-a deschis ușa apartamentului său pentru a-i găzdui.
"Am stat acolo timp de o lună. Apoi am decis să închiriez un apartament pentru mine și să-mi aduc mama și cățelul din Ucraina. Un apartament ne-a fost oferit la un preț foarte avantajos după ce proprietarul a aflat de povestea noastră. El este un moldovean și a fost foarte amabil cu noi."Povestea Anastasiei este una de curaj, determinare, intuiție și reziliență.La o lună după ce a ajuns în Moldova, ea și-a găsit un loc de muncă ca profesoară de muzică într-un centru pentru refugiați ucraineni, bazându-se pe experiența sa de 30 de ani ca pianistă.Munca ei a constat în principal în ajutarea copiilor ucraineni care aveau nevoie de sprijin psihologic. În timpul lecțiilor, unii dintre ei erau agresivi, alții se ascundeau sub mese sau erau incapabili să socializeze cu ceilalți copii.Într-o zi, un coleg i-a cerut Anastasiei să folosească poveștile ca instrument pentru a le ușura traumele copiilor și părinților lor."A fost o experiență extraordinară care mi-a oferit atât de mult. Când am început cu poveștile, scopul nostru era în principal să vorbim ucraineană cu copiii și să le povestim despre folclorul ucrainean. Impactul poveștilor asupra copiilor a depășit toate așteptările și mi-am dat seama că pot face și mai mult."Recunoscând puterea poveștilor și propria sa experiență profesională cu copiii de când trăia în Ucraina, Anastasia a decis să deschidă un centru educațional în Chișinău numit Soulmate.Prima provocare cu care s-a confruntat a fost găsirea unui loc potrivit în oraș, cu un cost de închiriere pe care și-l putea permite. Începând de la zero într-o țară nouă, ea a trebuit, de asemenea, să acopere costurile de echipare a centrului cu mobilier, decorațiuni și materiale pentru activități. În ciuda dificultăților, a reușit să deschidă Soulmate.Acesta a fost momentul în care Anastasia a aflat despre programul OIM de granturi pentru mici afaceri destinat femeilor antreprenor ucrainene, implementat în cadrul proiectului "Răspuns pentru Ucraina în sprijinul refugiaților din Ucraina în întreaga Europă", finanțat de Biroul pentru populație, refugiați și migrație (PRM) al Departamentului de Stat al SUA.După ce a prezentat o propunere către OIM, a primit un mic grant în mai 2024 pentru a beneficia de sprijin în ceea ce privește costurile de îmbunătățire și creștere a afacerii sale, recunoscând impactul potențial al acesteia pentru refugiații ucraineni și comunitatea care îi găzduiește. Aceasta i-a permis să extindă activitățile oferite la Soulmate și să ajungă la un număr mai mare de copii și părinți."Mi-am asumat riscul și am reușit."Astăzi, Soulmate oferă cursuri de muzică pentru copii, unde aceștia învață să cânte la pian, ukulele și chitară. Un club de engleză pentru adolescenții ucraineni a fost creat cu ajutorul voluntarilor Corpului Păcii, iar jocurile transformatoare au fost create de un psiholog ucrainean. Anastasia administrează centrul și își continuă activitatea cu poveștile."Am început să scriu primele mele basme în ziua mamei. Uneori, în timpul lecțiilor, discutăm aceste basme cu colegii și schimbăm tema în funcție de comportamentele și emoțiile copiilor, astfel încât poveștile să fie mai potrivite pentru nevoile lor."Anastasia și echipa ei au creat deja 20 de povești originale. În timp ce le povestesc în timpul lecțiilor, ei observă expresiile și reacțiile copiilor pentru a înțelege modul în care poveștile le influențează relațiile cu ceilalți."Uneori copiii nu înțeleg ce este bine și ce este rău, iar prin aceste basme învață să construiască relații și să se respecte unul pe celălalt."Cu toate că lecțiile de la Soulmate nu sunt în limba română, copiii moldoveni au început recent să participe la ele, deoarece părinții care vorbesc ucraineană s-au oferit voluntari să traducă."Copiii ucraineni și moldoveni au dorințe similare, anume de a socializa, de a face activități relaxante și de a primi sprijin emoțional. Ei sunt foarte apropiați unii de alții."Anastasia gândește în mare și face ca totul să se îndeplinească. Pentru următoarele luni, Centrul organizează și o tabără de vară, unde copiii vor putea, de asemenea, să își scrie propriile basme.Fără dubii: "Vom tipări cartea cu basmele lor."***
Soulmate este una dintre cele 28 de întreprinderi mici deținute de refugiați ucraineni și moldoveni care au primit un grant OIM datorită sprijinului financiar generos al Biroului pentru populație, refugiați și migrație (PRM) al Departamentului de Stat al SUA, în cadrul proiectului "Răspunsul pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina în întreaga Europă".
"Am stat acolo timp de o lună. Apoi am decis să închiriez un apartament pentru mine și să-mi aduc mama și cățelul din Ucraina. Un apartament ne-a fost oferit la un preț foarte avantajos după ce proprietarul a aflat de povestea noastră. El este un moldovean și a fost foarte amabil cu noi."Povestea Anastasiei este una de curaj, determinare, intuiție și reziliență.La o lună după ce a ajuns în Moldova, ea și-a găsit un loc de muncă ca profesoară de muzică într-un centru pentru refugiați ucraineni, bazându-se pe experiența sa de 30 de ani ca pianistă.Munca ei a constat în principal în ajutarea copiilor ucraineni care aveau nevoie de sprijin psihologic. În timpul lecțiilor, unii dintre ei erau agresivi, alții se ascundeau sub mese sau erau incapabili să socializeze cu ceilalți copii.Într-o zi, un coleg i-a cerut Anastasiei să folosească poveștile ca instrument pentru a le ușura traumele copiilor și părinților lor."A fost o experiență extraordinară care mi-a oferit atât de mult. Când am început cu poveștile, scopul nostru era în principal să vorbim ucraineană cu copiii și să le povestim despre folclorul ucrainean. Impactul poveștilor asupra copiilor a depășit toate așteptările și mi-am dat seama că pot face și mai mult."Recunoscând puterea poveștilor și propria sa experiență profesională cu copiii de când trăia în Ucraina, Anastasia a decis să deschidă un centru educațional în Chișinău numit Soulmate.Prima provocare cu care s-a confruntat a fost găsirea unui loc potrivit în oraș, cu un cost de închiriere pe care și-l putea permite. Începând de la zero într-o țară nouă, ea a trebuit, de asemenea, să acopere costurile de echipare a centrului cu mobilier, decorațiuni și materiale pentru activități. În ciuda dificultăților, a reușit să deschidă Soulmate.Acesta a fost momentul în care Anastasia a aflat despre programul OIM de granturi pentru mici afaceri destinat femeilor antreprenor ucrainene, implementat în cadrul proiectului "Răspuns pentru Ucraina în sprijinul refugiaților din Ucraina în întreaga Europă", finanțat de Biroul pentru populație, refugiați și migrație (PRM) al Departamentului de Stat al SUA.După ce a prezentat o propunere către OIM, a primit un mic grant în mai 2024 pentru a beneficia de sprijin în ceea ce privește costurile de îmbunătățire și creștere a afacerii sale, recunoscând impactul potențial al acesteia pentru refugiații ucraineni și comunitatea care îi găzduiește. Aceasta i-a permis să extindă activitățile oferite la Soulmate și să ajungă la un număr mai mare de copii și părinți."Mi-am asumat riscul și am reușit."Astăzi, Soulmate oferă cursuri de muzică pentru copii, unde aceștia învață să cânte la pian, ukulele și chitară. Un club de engleză pentru adolescenții ucraineni a fost creat cu ajutorul voluntarilor Corpului Păcii, iar jocurile transformatoare au fost create de un psiholog ucrainean. Anastasia administrează centrul și își continuă activitatea cu poveștile."Am început să scriu primele mele basme în ziua mamei. Uneori, în timpul lecțiilor, discutăm aceste basme cu colegii și schimbăm tema în funcție de comportamentele și emoțiile copiilor, astfel încât poveștile să fie mai potrivite pentru nevoile lor."Anastasia și echipa ei au creat deja 20 de povești originale. În timp ce le povestesc în timpul lecțiilor, ei observă expresiile și reacțiile copiilor pentru a înțelege modul în care poveștile le influențează relațiile cu ceilalți."Uneori copiii nu înțeleg ce este bine și ce este rău, iar prin aceste basme învață să construiască relații și să se respecte unul pe celălalt."Cu toate că lecțiile de la Soulmate nu sunt în limba română, copiii moldoveni au început recent să participe la ele, deoarece părinții care vorbesc ucraineană s-au oferit voluntari să traducă."Copiii ucraineni și moldoveni au dorințe similare, anume de a socializa, de a face activități relaxante și de a primi sprijin emoțional. Ei sunt foarte apropiați unii de alții."Anastasia gândește în mare și face ca totul să se îndeplinească. Pentru următoarele luni, Centrul organizează și o tabără de vară, unde copiii vor putea, de asemenea, să își scrie propriile basme.Fără dubii: "Vom tipări cartea cu basmele lor."***
Soulmate este una dintre cele 28 de întreprinderi mici deținute de refugiați ucraineni și moldoveni care au primit un grant OIM datorită sprijinului financiar generos al Biroului pentru populație, refugiați și migrație (PRM) al Departamentului de Stat al SUA, în cadrul proiectului "Răspunsul pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina în întreaga Europă".
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-07/om%20storytelling.jpg?itok=q-Rfhydi)
Istorie
28 iunie 2024
Află povestea Marianei Grigorenco care și-a transformat locuința în creșă pentru copiii cu vârsta de până la trei ani
Îi place să se afle în preajma copiilor și când a aflat despre posibilitatea de a obține suport din partea Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru amenajarea unei creșe de tip familial la domiciliu, nu a ezitat și s-a înscris pe lista participanților. Cu suportul partenerilor de la Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM) a parcurs toate etapele de instruire și a obținut toate certificatele necesare pentru lansarea acestui tip de serviciu alternativ nou pentru Republica Moldova. A scos toate lucrurile din una din cele patru odăi ale casei, a renovat-o și a mobilat-o cu paturi și dulapuri pentru copii, transformând-o în ”Micul Odoraș” - primul serviciu alternativ de tip familial la domiciliul îngrijitoarei din Bălți și din Moldova. Acțiunea a fost posibilă datorită Programului Național privind serviciile de îngrijire pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani, implementat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Lipsa unui număr suficient și la prețuri accesibile de servicii de educație și îngrijire timpurie a copiilor reprezintă un obstacol major în calea angajării în muncă a femeilor din regiune. În R. Moldova, rata de participare la servicii de educație și îngrijire timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani a fost de 10 la sută în 2021/22, comparativ cu media UE-27 de 32 la sută. Extinderea serviciilor alternative de îngrijire va permite mamelor să revină în câmpul muncii atunci când își doresc, iar Mariana, alături de alte 26 de participante în proiectul OIM și AFAM, a devenit antreprenoarea propriei afaceri. Serviciile de îngrijire a copiilor oferă numeroase beneficii atât copiilor; femeilor, prin sporirea veniturilor odată revenite în câmpul muncii; familiilor prin reducerea muncii neremunerate de îngrijire a părinților; economiei țării prin crearea de noi locuri de muncă. Conform legislației, se permite formarea de grupuri de până la 5 copii sau 3 dacă unul dintre ei este cu dizabilitățiChiar dacă legislația permite crearea de grupe de până la 5 copii, Mariana spune că deocamdată va primi doar trei în spațiul amenajat pentru aceștia. Copiii au până la doi ani și în prima săptămână au stat câte o oră-două pentru a se acomoda mai ușor. Acesta este și motto-ul după care se ghidează - Acomodare blândă, fără stres și fără lacrimi. ”Mai greu se acomodează părinții decât copiii”, spune Mariana zâmbind. După ce vor trece de etapa de acomodare, copiii vor sta aici toată ziua, de la 7.30 la 17.30, iar părinții lor își vor vedea liniștiți de muncă. ”Am un plan de activități pentru fiecare zi, dar activitatea de bază la această vârstă este jocul liber. Voi ghida copiii în jocurile lor și îi voi implica în activități creative, pentru vârsta lor. Am amenajat un spațiu pentru jocuri cu nisip și apă care îi vor ajuta în dezvoltare, iar mamele lor se vor întoarce la muncă și vor continua să progreseze în domeniul lor”, povestește Mariana entuziasmată. Pasiunea Marianei pentru munca cu copiii vine din familie. Bunica ei a fost educatoare de creșă, iar mătușa și o verișoară sunt profesoare. ”Mulți copii în copilărie știau deja ce vor fi când cresc mari, eu nu aveam nici o dorință, niciun plan, dar în mahala organizam tot felul de activități, îmi plăcea să implic toți copiii.””Micul Odoraș” nu este doar un spațiu de joacă, ci mai ales, unul de dezvoltareFiindcă are și studii în logopedie, creșa Marianei se axează pe copii cu deficiențe de dezvoltare în vorbire. Parcursul ei profesional și lansarea creșei nu au fost întâmplătoare, spune Mariana. Fiul ei mai mic, care acum are 12 ani, suferă de astm și deseori era nevoită să stea cu el acasă. Pentru a fi cât mai mult alături de el, fără să renunțe la meseria pe care o îndrăgește atât de mult, Mariana a început să activeze de acasă, în special în perioada pandemiei, predând engleza, româna sau diverse alte activități de dezvoltare copiilor cu cerințe speciale. De aici și până la ”Micul Odoraș” a fost doar un pas. Obținerea certificatelor necesare pentru lansarea acestui serviciu și amenajarea spațiului a durat jumătate de an. În tot acest timp, Mariana, alături de alte 26 de persoane, bărbați și femei, a participat la ateliere de instruire organizate de Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii. Experții implicați în Program au elaborat un ghid detaliat în care au fost explicate prevederile legale și etapele pentru lansarea acestui tip de serviciu alternativ de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani și au mentorat participanții în obținerea patentei și a certificatelor. Nu i-a fost greu să formeze grupul de copii, dar recunoaște că mulți părinți sunt sceptici față de aceste servicii alternative și preferă bonele sau grădinițele private. ”Părinții care și-au înscris copilașii la Micul Odoraș au trăit peste hotare și au văzut acolo cum funcționează astfel de servicii și au apelat cu încredere”, explică Mariana. Creșa de tip familial este un tip nou de serviciu de îngrijire alternativă, reglementat deLegea nr. 367/2022 privind serviciile alternative de îngrijire a copiilor. Creșa ”Micul Odoraș” a fost lansată în cadrul parteneriatului Organizației Internaționale a Muncii (ILO Moldova) și Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM), cu suportul financiar al Suediei. Organizația Internațională a Muncii estimează că investiția în servicii de îngrijire a copiilor ar putea genera în R. Moldova peste 116.000 de locuri de muncă până în 2030, dintre care circa 29.000 de locuri de muncă directe în domeniul îngrijirii copiilor, peste 69.000 de locuri de muncă directe în domeniul îngrijirii pe termen lung și aproape 19.000 de locuri de muncă indirecte în sectoarele non-îngrijire.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-06/2Y3B0098.jpg?itok=HYZgP5Cb)
Istorie
28 iunie 2024
Bogdana, supraviețuitoare a violenței: “Ajutorul financiar mi-a salvat viața”
În ultimii doi ani, mai mult de 300 fete și femei din Moldova și refugiate din Ucraina, supraviețuitoare ale violenței în bază de gen (VBG), s-au bucurat de asistență complexă și sprijin financiar în cadrul Programului de management al cazurilor de violență, pilotat de UNFPA, care le-a ajutat să depășească situațiile de abuz și să își construiască o nouă viață.Bogdana*, cetățeană a Ucrainei, este una dintre aceste femei. Ajunsă în Republica Moldova din cauza războiului, aceasta și-a găsit refugiu în casa socrilor, însă liniștea nu a durat prea mult, deoarece soțul a alungat-o afară din apartament pe timp de iarnă, chiar împreună cu copilul.„Războiul m-a făcut să mă simt și mai neajutorată. Am trecut prin multe momente grele, bătăi, înjurături, umilință. O cunoscută m-a sfătuit să mă adresez la Centrul Comunitar, unde am fost ajutată și inclusă într-un program special pentru femeile aflate în situația mea”, ne-a spus ea.Programul de management al cazurilor de violență este un mecanism complex de sprijin pentru femeile victime ale violenței, care au nevoie de un colac de salvare, pentru a-și putea continua viața în circumstanțe dificile și a-și pune bazele unui viitor mai sigur. Dezvoltat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu AO “Artemida” și în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, acest Program are mai multe componente esențiale, care asigură reabilitarea complexă a victimelor și le ajută să scape de abuz. Un element esențial în acest proces este ajutorul bănesc care, adesea, reprezintă factorul salvator pentru femei. „Grație acestui ajutor financiar, am putut să mă deplasez la Chișinău pentru investigații medicale de ordin oncologic și să urmez un tratament, iar cu o parte din bani am închiriat o cameră unde stau acum împreună cu copilul meu.”Ajutorul financiar acordat în gestionarea cazurilor de violență are un efect benefic asupra sănătății, siguranței și accesului supraviețuitoarelor la servicii de prevenire a violenței. Acesta este doar o parte a unei proces mai amplu, care include identificarea cazurilor, evaluarea nevoilor, planificarea intervențiilor, referirea către alte servicii, monitorizarea și supervizarea cazurilor.Silvia*, o altă supraviețuitoare a violenței, a răbdat mai multe acte de cruzime în timpul căsniciei sale: „În urma ultimului act de violență, mi-a fost fracturată mâna și am fost nevoită să împrumut bani pentru a mă opera la Chișinău. Datorită acestui Program în care am fost inclusă, am primit asistență juridică gratuită și consiliere psihologică, iar cu ajutorul suportului bănesc, am avut posibilitatea să urmez mai multe proceduri de reabilitare la un spital din capitală, să-mi achit transportul și să am o viață independentă alături de copilul meu”, povestește femeia.Acordarea ajutorului financiar se face în baza evaluării necesităților reale ale fiecărei persoane și se efectuează prin transfer bancar. Asistența este acordată fie ca urgență pentru nevoi imediate, fie în tranșe, în funcție de durata necesității de sprijin.„Asistența în numerar oferă femeilor libertatea de a alege. Viața și bunăstarea femeilor sunt puse în pericol în absența opțiunilor, în special în situații de criză. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor care se confruntă deja cu riscuri exacerbate de violență. Intervențiile oferă femeilor vulnerabile puterea de a folosi banii pe care le oferă ca parte a unei abordări integrate, centrate pe supraviețuitor. Numerarul permite flexibilitate, oferă sprijin crucial grupurilor vulnerabile într-un mod mai flexibil, adaptat și mai discret decât alte tipuri de asistență”, a spus Violeta Terguță, Analistă Programe VBG la UNFPA.„Susținerea financiară reprezintă un ajutor vital pentru victimele violenței, oferindu-le suportul și resursele necesare pentru a depăși traumele și a-și recăpăta controlul asupra vieții lor. Prin facilitarea accesului la consiliere specializată, adăposturi sigure și asistență legală, contribuim semnificativ la împuternicirea femeilor afectate, permițându-le să reconstruiască un viitor mai sigur și mai independent”, a menționat Simion Sîrbu, Directorul AO “Artemida”.Ajutorul bănesc pentru supraviețuitoarele violenței în bază de gen reprezintă un element crucial în managementul cazurilor de violență și este implementat în Republica Moldova din anul 2023, în cadrul unui program pilot realizat de AO “Artemida” în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, și face parte dinsuportul UNFPA oferit Guvernului Republicii Moldova, ca răspuns la criza refugiaților.*Numele au fost schimbate pentru protejarea identității.
1 of 5
![](/sites/default/files/styles/featured_content/public/2024-06/banner_duca_3-02.jpg?itok=k2HVjXet)
Comunicat de presă
26 iulie 2024
Centrul de Sănătate din Criuleni dispune de un laborator modern de radiologie și imagistică medicală, grație suportului Uniunii Europene și PNUD
De serviciile oferite de noul echipament medical vor beneficia rezidenții raioanelor Criuleni și Dubăsari, inclusiv locuitorii din stânga Nistrului. Achiziționarea unei stații de radiologie și imagistică, inclusiv lucrările de renovare au fost posibile cu susținerea programului Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.„Utilajul vechi de microradiofotografie, instalat în 1987, nu este funcțional din 2022. În perioada pandemiei a lucrat maximal, dar cu mari dificultăți. Eram nevoiți să contractăm serviciile de la Spitalul raional care, din cauza volumului mare de investigații, deseori se deteriora. Odată cu instalarea utilajului nou, vom avea oportunitatea de a investiga mai multă populație din grupurile de risc din raioanele Criuleni și Dubăsari”, a menționat Violeta Panico, șefa Centrului de Sănătate Criuleni.Noul aparat cu raze X este conectat la un computer care păstrează arhiva electronică pentru o cantitate de 1.000 de filme, precum și la o imprimantă medicală pentru filme. Totodată, a fost oferit echipament individual de protecție radioactivă pentru personalul laboratorului.Pe lângă achiziționarea noului aparat radiologic, s-au efectuat lucrări de renovare și reamenajare a spațiului dedicat laboratorului. A fost schimbată rețeaua electrică, de încălzire și ventilație. Finisajele din cabinetul de radiologie au fost efectuate în conformitate cu noile standarde sanitare. Laboratorul a fost dotat cu mobilier tehnologic avansat, rezistent la acțiunea razelor X.„Este o diferență enormă între echipamentele vechi și cele noi. Acum, lucrăm în condiții foarte bune și beneficiem de echipamente moderne. Nivelul de radiație este de 20 ori mai mic comparativ cu cel anterior, ceea ce ne permite să diagnosticăm un număr mai mare de pacienți și să reducem semnificativ timpul de așteptare”, a declarat Dumitru Cara, medic imagist al Centrului de Sănătate Criuleni.„Prima dată vin la Roentgen-ul nou, o să vedem cum va fi. Până acum mergeam la cel vechi, deoarece trebuie să facem radiografia o dată pe an, așa ne cer la lucru”, spune Irina, bucătăreasă.„Acum sperăm să fie mai bine, imaginile mai clare. Ne programăm din timp și venim la centru când este nevoie”, adaugă Anatol din satul Oxentea.Anual, la Centrul de Sănătate din Criuleni sunt consultați peste 60.000 de pacienți, inclusiv din stânga Nistrului. Începând cu 2009, UE a finanțat o serie de proiecte menite să îmbunătățească sectorul asistenței medicale din regiune, furnizând echipamente vitale și renovând cinci centre de sănătate din zona de securitate, spitalul din Rezina și spitalul din Criuleni. În plus, schimburile de experiență între specialiști și profesioniști din domeniul sănătății de pe ambele maluri ale Nistrului au consolidat cooperarea și au îmbunătățit capacitatea personalului medical. În total, doar pe malul drept, au fost renovate opt unități sanitare, cu investiții de peste 1 milion de euro, de care au beneficiat aproximativ 40.000 de persoane de pe ambele maluri.
1 of 5
Comunicat de presă
28 iunie 2024
Termen de aplicare extins - Apelul pentru depunerea candidaturilor în cadrul ediției a 6-a a Programului de stagii ONU pentru persoanele din grupurile marginalizate este deschis
Programul de Stagii ONU pentru Diversitate vine ca o măsură menită să permită persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile la discriminare să dobândească abilitățile necesare pentru oportunități ulterioare de angajare.În cadrul acestui program, femeilor și bărbaților cu diverse identități de gen din grupurile marginalizate li se va oferi oportunitatea de a efectua un stagiu de 4 - 6 luni în cadrul Agențiilor/entităților ONU prezente în Moldova, pentru a dobândi experiență în domeniile relevante ale activității ONU. Candidații/candidatele urmează să fie selectați/te printr-un proces competitiv pe baza aplicațiilor depuse.Toți candidații/toate candidatele interesați/te din grupurile marginalizate, inclusiv, dar fără a se limita la, persoanele cu dizabilități; minoritățile etnice, în special etnicii găgăuzi, bulgari, romi, evrei, oameni de origine africană; persoanele care trăiesc cu HIV; minoritățile religioase, LGBTQI+, trebuie să aibă următorul pachet de bază pentru depunerea online prin intermediul link-urilor furnizate mai jos:• Scrisoare de motivație/intenție, care explică de ce solicitantul/a caută un anumit post de stagiu (care va fi denumit în mod specific) și cum îi poate ajuta să-și dezvolte cariera și/sau să-și avanseze obiectivele de dezvoltare personală. În scrisoare, solicitantul/a va face referire la apartenența sa la un anumit grup marginalizat și la eventualele dificultăți întâmpinate la angajare și studii din cauza apartenenței respective;• Curriculum Vitae care să includă o scurtă descriere a studiilor și experiențelor anterioare ale candidatului/a candidatei și o mențiune a oricăror nevoi speciale care trebuie să fie adaptate la locul de stagiu. Vă rugăm să includeți informații cu privire la orice necesități de adaptare a locului de desfășurare a stagiului și a postului de lucru;• Scrisoare de referință din partea organizațiilor neguvernamentale care reprezintă interesele grupurilor relevante marginalizate (este foarte apreciat dacă este posibil să fie prezentat). Informații suplimentare sau documente de aplicare pot fi solicitate pentru unele dintre posturile de stagii anunțate, conform cerințelor sistemului de aplicare online și/sau Termenilor de referință respectivi.Documentele trebuie depuse în limbile română, rusă sau engleză, după cum se solicită în anunțul de angajare respectiv.O persoană poate aplica la unul sau mai multe posturi de stagiu anunțate.Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor – 31 iulie 2024.Dosarele aplicanților/aplicantelor vor fi analizate de o Comisie de Evaluare, compusă din reprezentanți/te ai/a agențiilor relevante ale ONU, iar toți candidații/toate candidatele selectați/te vor fi contactați/te în următoarele două săptămâni pentru un eventual interviu.APLICAȚI PENTRU POZIȚIILE DE STAGII ONU PENTRU DIVERSITATE LA URMĂTOARELE LINK-URI:UNICEF_ Stagiar/ă de Program. Pentru orice întrebări sau asistență tehnică, puteți contacta UNICEF prin email: chisinau@unicef.orgOficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) și UNICEF_ Management de program (găzduit de două agenții). Pentru orice întrebări sau asistență tehnică, puteți contacta OHCHR sau UNICEF prin e-mail: ohchr-moldova@un.org sau chisinau@unicef.orgPNUD_ Suport administrativ și logistic. Pentru orice întrebări sau asistență tehnică, puteți contacta UNDP prin e-mail: hr.md@undp.orgUNAIDS_ Stagiar/ă pentru prevenirea HIV. Pentru orice întrebări sau asistență tehnică, puteți contacta UNAIDS prin e-mail: plamadeala@unaids.org UNFPA_ Asistent/ă intern/ă pentru programe și comunicare. Pentru orice întrebări sau asistență tehnică, puteți contacta echipa UNFPA Moldova prin e-mail: manascurta@unfpa.org UN WOMEN_ Suport pentru programul EVAW. Pentru orice întrebări sau asistență tehnică, puteți contacta UN WOMEN prin e-mail: ana.puscasu@unwomen.org
1 of 5
Comunicat de presă
26 iulie 2024
UNICEF și OIM: Sprijinul UE a îmbunătățit accesul la servicii esențiale pentru familiile din Moldova, inclusiv refugiați
În colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și Primăria Chișinău, UNICEF a avut un impact pozitiv asupra vieților a aproximativ 59,000 de copii și îngrijitorii lor, inclusiv refugiați, oferind servicii de protecție a copilului și servicii sociale. Peste jumătate dintre acești beneficiari sunt fete și femei. UNICEF și OIM au avut, de asemenea, un rol esențial în asistarea Guvernului pentru a dezvolta și adopta decizii și reglementări cruciale, îmbunătățind cadrele de protecție a copilului și asistență socială. Eforturile includ recrutarea de consultanți și experți suplimentari pentru a sprijini autoritățile centrale.„Pe măsură ce ne concentrăm pe sprijinirea celor mai vulnerabili copii și familii, suntem martorii unor îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește furnizarea de servicii de protecție, educație și sănătate. Acest parteneriat nu se limitează doar la abordarea nevoilor imediate, ci consolidează și sistemele și pune bazele unei dezvoltări durabile pe termen lung. Prin îmbunătățirea calității acestor servicii esențiale, avem un impact profund și de durată asupra vieții a mii de copii și a îngrijitorilor acestora. Eforturile noastre colective transformă fundamental peisajul bunăstării copilului în Moldova, construind un viitor mai rezilient și mai promițător pentru toți copiii”, a declarat Maha Damaj, Reprezentant de Țară UNICEF în Moldova.Accentul pus de UNICEF pe educație a implicat formarea a peste 2 000 de educatori pentru a sprijini și integra copiii ucraineni în sistemele educaționale formale și non-formale din Moldova. Această inițiativă a inclus personal din domeniul educației preșcolare instruit în pedagogia învățării prin joc, abordări centrate pe copil și sprijin psihosocial. Ca urmare, aproximativ 26 000 de copii și-au dezvoltat competențe transversale vitale, cum ar fi creativitatea, reziliența și inteligența emoțională. 30 000 de copii vor dobândi în curând competențe sociale și emoționale, inclusiv în ceea ce privește empatia, acceptarea și toleranța.Datorită sprijinului UE, OIM a reabilitat trei locuri de joacă și a echipat două școli, promovând coeziunea socială în rândul copiilor locali și ucraineni. UNICEF a contribuit prin consolidarea capacităților în domeniile STEAM ale adolescenților din zonele cele mai defavorizate, prin abordarea inegalităților de gen și prin reformarea percepției publice cu privire la rolul tinerilor în tehnologia informației și comunicațiilor.„Datorită acestui proiect finanțat de UE, OIM în Moldova a obținut rezultate tangibile și cu impact în sectoare-cheie precum protecția, sănătatea, educația, microbusinessul prin asistență directă și la nivel politic, în colaborare cu instituțiile din Moldova. Locurile de joacă înseamnă mai multe oportunități de întâlnire, interacțiune și timp prețios pentru refugiații ucraineni, migranți și moldoveni în cadrul comunității locale. Echipamentele sportive pentru elevi înseamnă, de asemenea, bunăstare psihică și fizică și educație pentru o viață sănătoasă. Sprijinirea sistemului de sănătate din Moldova și prevenirea, depistarea precoce și diagnosticarea cancerului de sân înseamnă consolidarea serviciilor de calitate pentru moldoveni și refugiați și acțiuni de răspuns pe termen lung. Asistența financiară pentru microîntreprinderi, atât pentru refugiații ucraineni, cât și pentru cei moldoveni, înseamnă că dezvoltarea socio-economică a Moldovei poate veni prin eforturi comune și colaborări. Mulțumesc, Uniunea Europeană”, a declarat Lars Johan Lönnback, șeful misiunii OIM Moldova. În sectorul sănătății, OIM, în parteneriat cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și Ministerul Sănătății, a asigurat accesul refugiaților ucraineni la serviciile de sănătate. Peste 3.400 de refugiați au beneficiat de asistență medicală de urgență, iar aproximativ 1.300 au accesat asistență medicală primară. În plus, șapte pacienți au fost supuși la 920 de ședințe de dializă, iar 511 pacienți au primit îngrijiri pentru cancer. OIM a livrat, de asemenea, medicamente și echipamente medicale pentru cancer Institutului Oncologic. Mai mult, OIM a creat oportunități socio-economice pentru familiile vulnerabile din Moldova, inclusiv pentru refugiați. Aceasta include acordarea de bani pentru formare profesională pentru 129 refugiați ucraineni și membri ai comunității locale, formare profesională online pentru 20 de persoane și fonduri sub formă de microgranturi pentru 90 de participanți. În plus, 407 persoane au beneficiat de sesiuni de consiliere profesională, iar 20 de antreprenori au beneficiat de granturi.
Pentru mai multe detalii despre sprijinul UE-FPI în Moldova, vă rugăm să accesați documentul.
***Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:Riccardo Severi, ofițer de comunicare și informare publică, OIM Moldova, rseveri@iom.intValeria Dumitriu, ofițer în comunicare, UNICEF Moldova, vdumitriu@unicef.org
Pentru mai multe detalii despre sprijinul UE-FPI în Moldova, vă rugăm să accesați documentul.
***Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:Riccardo Severi, ofițer de comunicare și informare publică, OIM Moldova, rseveri@iom.intValeria Dumitriu, ofițer în comunicare, UNICEF Moldova, vdumitriu@unicef.org
1 of 5
Comunicat de presă
26 iulie 2024
Șase organizații ale societății civile, active în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și fete, au primit sprijin financiar pentru consolidarea capacităților instituționale
Svetlana ANDRIEȘ, reprezentantă adjunctă de țară, UN Women a declarat în cadrul evenimentului:„Angajamentul nostru este de a susține organizațiile pentru femei și conduse de femei. Dezvoltarea capacităților interne ale organizațiilor este esențială pentru succesul și sustenabilitatea eforturilor lor. Este o onoare să putem oferi acest sprijin și să subliniem importanța consolidării instituționale. Aceste resurse vor permite organizațiilor beneficiare să-și îmbunătățească procesele interne, să dezvolte noi competențe și să își extindă impactul în comunitățile lor. Acest eveniment este o dovadă a colaborării strânse dintre UN Women Moldova, Uniunea Europeană și organizațiile societății civile. Împreună, putem crea un mediu în care fiecare femeie și fată să se simtă în siguranță și respectată, un mediu în care drepturile lor sunt protejate și promovate.” UE recunoaște importanța implicării active a organizațiilor societății civile în elaborarea politicilor, guvernanță și prestarea de servicii pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare și aderare la UE, mai ales în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen, a spus Evghenia HIORA, ofițeră de program, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, evidențiind:„Prevenirea și combaterea violenței în bază de gen este o prioritate principală a Planului de Acțiuni pentru Egalitatea de Gen al UE, lansat în 2020, și face parte din acquis-ul comunitar la care Republica Moldova trebuie să se alinieze pe calea sa de aderare la UE. UE este cel mai mare donator pentru societatea civilă din Moldova. În 2023, UE a oferit aproximativ 9.000.000 EUR pentru finanțarea societății civile din Moldova. Încurajăm organizațiile beneficiare de granturi mici să investească în personalul și politicile interne, deoarece acestea sunt pilonii pe care se bazează rezistența organizațiilor, capacitatea lor de a atrage fonduri și de a presta servicii de importanță majoră, inclusiv în perioade de criză. Credem cu tărie că eforturile OSC-urilor vor contribui la o democrație mai puternică și o societate mai echitabilă și justă în Moldova.” Evenimentul a inclus și o sesiune informativă cu referire la aspectele tehnice ale implementării proiectelor, împărtășind cu organizațiile beneficiare o serie de bune practici în implementarea și raportarea activităților desfășurate în cadrul Programului de Granturi Mici pentru Organizațiile Societății Civile.
Evenimentul de înmânare a certificatelor de granturi mici s-a desfășurat sub sloganul „Parteneriat pentru schimbare”. Cu sprijinul financiar al UE, UN Women Moldova a oferit granturi mici, în sume cuprinse între 88000 și 177000 MDL, următoarelor organizații ale societății civile: AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” (Criuleni);AO „Asociația de jocuri intelectuale din Republica Moldova” (Chișinău); AO Institutul Național al Femeilor din Moldova "Egalitate" (Chișinău); AO „Centrul de Teatru din Moldova” (Chișinău);AO Asociatia de Suport Familial de Recuperare Timpurie a Copiilor cu Deficiențe de Auz și Văz „AudiViz” (Bălți); Asociația obștească „BIAZ GUL” (Comrat).Savin Elena, președintă AO Institutul Național al Femeilor din Moldova „Egalitate" (Chișinău), a relatat: „Pe parcursul implementării proiectelor anterioare ne-am confruntat des cu problema insuficienței regulamentelor și politicilor interne și cu faptul că acestea nu corespund standardelor europene sau diversității de activități pe care le avem și care implică actualizarea constantă a documentelor interne. Ne exprimăm recunoștința pentru acest grant, datorită căruia vom beneficia de resursele necesare pentru a ne dezvolta capacitățile, inclusiv cele tehnice și ne putem concentra eforturile asupra acestui fapt, deoseri omis din cauza insuficienței timpului”. Pendus Ivan, manager de proiecte, AO „Asociația de jocuri intelectuale din Republica Moldova” (Chișinău), a spus: „Organizația noastră lucrează cu tinerii, abilitarea, capacitarea acestora și educarea în spiritul toleranței zero față de orice tip de discriminare. Din activitatea noastră, am observat că tinerii își doresc să se dezvolte și au nevoie de un impuls. În acest context ne-am întrebat: „Cum noi, ca organizație, le putem da acest impuls, dacă noi înșine nu avem capacitățile necesare?” Acest grant ne va permite să îmbunătățim capacitățile noastre și calitatea serviciilor oferite fetelor și femeilor”. Gheorghieva Svetlana, președintă Asociația obștească „BIAZ GUL” (Comrat), a afirmat „Aceste granturi sunt un instrument foarte prețios pentru OSC-uri pentru ca să putem avea o activitate sustenabilă, să avem acces la resurse și să fim mai competitivi. Planificăm să integrăm dimensiunea egalității de gen în 7 dintre documentele interne, printre care și o strategie de comunicare. Asociația noastră nu are o prezență online definitivată, de aceea, ne-am propus să dezvoltăm un site organizațional”. Proiectul EVOLVE4GE – Egalitate de gen pentru dezvoltare, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women Moldova, este dedicat eliminării barierelor care împiedică femeile din Republica Moldova să-și atingă potențialul și să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și activează.
Evenimentul de înmânare a certificatelor de granturi mici s-a desfășurat sub sloganul „Parteneriat pentru schimbare”. Cu sprijinul financiar al UE, UN Women Moldova a oferit granturi mici, în sume cuprinse între 88000 și 177000 MDL, următoarelor organizații ale societății civile: AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” (Criuleni);AO „Asociația de jocuri intelectuale din Republica Moldova” (Chișinău); AO Institutul Național al Femeilor din Moldova "Egalitate" (Chișinău); AO „Centrul de Teatru din Moldova” (Chișinău);AO Asociatia de Suport Familial de Recuperare Timpurie a Copiilor cu Deficiențe de Auz și Văz „AudiViz” (Bălți); Asociația obștească „BIAZ GUL” (Comrat).Savin Elena, președintă AO Institutul Național al Femeilor din Moldova „Egalitate" (Chișinău), a relatat: „Pe parcursul implementării proiectelor anterioare ne-am confruntat des cu problema insuficienței regulamentelor și politicilor interne și cu faptul că acestea nu corespund standardelor europene sau diversității de activități pe care le avem și care implică actualizarea constantă a documentelor interne. Ne exprimăm recunoștința pentru acest grant, datorită căruia vom beneficia de resursele necesare pentru a ne dezvolta capacitățile, inclusiv cele tehnice și ne putem concentra eforturile asupra acestui fapt, deoseri omis din cauza insuficienței timpului”. Pendus Ivan, manager de proiecte, AO „Asociația de jocuri intelectuale din Republica Moldova” (Chișinău), a spus: „Organizația noastră lucrează cu tinerii, abilitarea, capacitarea acestora și educarea în spiritul toleranței zero față de orice tip de discriminare. Din activitatea noastră, am observat că tinerii își doresc să se dezvolte și au nevoie de un impuls. În acest context ne-am întrebat: „Cum noi, ca organizație, le putem da acest impuls, dacă noi înșine nu avem capacitățile necesare?” Acest grant ne va permite să îmbunătățim capacitățile noastre și calitatea serviciilor oferite fetelor și femeilor”. Gheorghieva Svetlana, președintă Asociația obștească „BIAZ GUL” (Comrat), a afirmat „Aceste granturi sunt un instrument foarte prețios pentru OSC-uri pentru ca să putem avea o activitate sustenabilă, să avem acces la resurse și să fim mai competitivi. Planificăm să integrăm dimensiunea egalității de gen în 7 dintre documentele interne, printre care și o strategie de comunicare. Asociația noastră nu are o prezență online definitivată, de aceea, ne-am propus să dezvoltăm un site organizațional”. Proiectul EVOLVE4GE – Egalitate de gen pentru dezvoltare, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women Moldova, este dedicat eliminării barierelor care împiedică femeile din Republica Moldova să-și atingă potențialul și să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și activează.
1 of 5
Comunicat de presă
26 iulie 2024
30 de tineri din raionul Cahul au devenit eco-conștienți
Sensibilizarea și informarea permanentă a cetățenilor privind importanța protecției mediului și pericolele ce survin în urma unei utilizări iraționale a resurselor naturale, implicarea directă a membrilor comunității în identificarea și soluționarea problemelor de mediu la nivel local reprezintă câteva dintre principalele concluzii la care au ajuns cei 30 de tineri din raionul Cahul, participanți la tabăra de vară cu genericul „Aventura verde pentru tineri Eco-conștienți”, desfășurată în perioada 15-19 iulie 2024.Adolescenții, cu vârsta cuprinsă între 16 și 20 de ani, au beneficiat gratuit de un program educațional interactiv și variat pe subiecte ce țin de protecția resurselor de apă, accesul la surse sigure de apă și aspectele ce țin de igiena menstruală, precum și schimbările climatice, gestionarea deșeurilor, eficiența energetică și domeniul protecției mediului în contextul integrării europene. Activitățile au fost organizate grație Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UNDP Moldova și UNICEF.„Scopul nostru a fost de a oferi tinerilor un spațiu sigur în care ei să interacționeze și să exploreze împreună soluțiile pe care să le poată aplica atât în familiile lor, cât și în întreaga comunitate atunci când este vorba de asigurarea unui mediu înconjurător neprimejdios sănătății”, susține Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu. „Am pus accent pe ateliere de lucru în grup, jocuri și quizuri educaționale, astfel încât tinerii să perceapă ușor informațiile prezentate și să poată aplica direct cunoștințele proaspăt dobândite. Mai mult decât atât, prin vizitele de studiu la stația de epurare din Cantemir și la lacul Beleu, aflat în Rezervația Științifică Prutul de Jos, le-am oferit ocazia să vadă ce înseamnă ape uzate și cum decurg procesele de epurare a acestora, ce înseamnă degradarea unui ecosistem și cât de importantă este conservarea biodiversității”, conchide Elena.„Prin această tabără, ne-am propus să inspirăm tinerii să devină agenți ai schimbării în comunitățile lor. Tinerii noștri au puterea de a influența viitorul mediului înconjurător, iar noi trebuie să le oferim sprijinul și cunoștințele necesare pentru a reuși,” a declarat Jana Midoni, Ofițer de programe educaționale UNICEF.Întrebați care din activitățile taberei le-au plăcut cel mai mult, o bună parte din participanți au menționat jocul de simulare climatică „Keep cool”.„Nu conștientizam până acum cât de strâns legate sunt schimbările climatice de acțiunile fiecărui stat, dar și fiecărui cetățean în parte. În contextul în care verile noastre devin din ce în ce mai secetoase, am înțeles că soluțiile vin de la micul efort pe care îl putem depune fiecare pentru a putea supraviețui și mai mult, trăi într-un mediu sănătos și durabil. Unindu-ne aceste eforturi, putem produce o schimbare”, susține Ivan Velcev în vârstă de 17 ani.În ultima zi de tabără tinerii au avut o discuție cu Iuliana Cantaragiu, Consiliera Președintelui în domeniul protecției mediului.„Noua generație vrea o țară mai curată, unde apele uzate se epurează, unde deșeurile se reciclează, unde sunt mai multe păduri. Și cea mai mare provocare pentru noi toți sunt schimbările climatice, lucru care trebuie să-l conștientizăm și să ne adaptăm cât mai curând posibil”.La finalul taberei, participanții au primit certificate de apreciere pentru efortul depus în a deveni lideri ai schimbării și prieteni cu mediul înconjurător.„Sunt recunoscătoare organizatorilor pentru că au reușit să ne motiveze, au ascultat opiniile noastre și ne-au încurajat să ne implicăm activ în procesele din societate și comunitățile noastre. Pe această cale îmi încurajez semenii să se implice în cât mai multe activități de voluntariat și aș fi bucuroasă dacă vor fi organizate și alte ediții ale taberei”, menționează Beatris Zbîrciog, în vârstă de 17 ani.Tabăra de vară „Aventura Verde pentru tineri Eco-conștienți” a fost organizată în cadrul proiectului UNICEF „Îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților tinerilor în domeniul Apă, Sanitație, Igienă și Mediu în regiunile Cheie Cahul și Ungheni”, implementat de către Centrul Național de Mediu, în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UNDP Moldova și UNICEF Moldova.
1 of 5
Latest Resources
1 / 11
Resurse
05 iunie 2024
Resurse
07 februarie 2024
Resurse
01 februarie 2024
1 / 11