Latest
Comunicat de presă
17 mai 2022
Republica Moldova va putea implementa metodologia de autoevaluare a instituțiilor de dialog social
Află mai multe
Video
16 mai 2022
Mesajul video al Coordonatorului Rezident ONU Moldova cu ocazia aniversării a 30 ani de aderare a Moldovei la ONU
Află mai multe
Comunicat de presă
16 mai 2022
Republica Moldova membră a Organizației Națiunilor Unite de 30 ani
Află mai multe
Latest
Activitățile noastre dedicate realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova
ONU în Moldova este un partener cheie care susține procesul de naționalizare și implementare al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă(SDG) în Moldova. Guvernul s-a angajat să realizeze ODD-urile, iar cu suportul ONU, Cancelaria de Stat a Moldovei a desfășurat consultări externe în format extins privind Agenda 2030 și aplicarea acesteia la contextul local. Raportul de naționalizare al ODD-urilor ”Adaptarea Agendei 2030 privind Dezvoltarea Durabilă la contextul Republicii Moldova” a fost prezentat Consiliului de Coordonare pentru Dezvoltare Durabilă și aprobat de membrii acestuia la 4 iulie 2017.
Comunicat de presă
10 martie 2022
Suport imediat oferit refugiaților din Ucraina de ONU Moldova
De la începutul conflictului până în prezent, peste 250,000 de persoane din Ucraina au traversat hotarul țării, dintre aceștia peste 100,000 au rămas în Moldova, numărul acestora fiind în continuare în creștere odată cu intensificarea acțiunilor militare. Aproximativ 90% din numărul total al persoanelor refugiate sunt femei și copii - persoane vulnerabile, cu grad ridicat de expunere la diferite riscuri.
Pentru a oferi asistență imediată refugiaților din Ucraina, mai multe agenții ONU printre care: IOM, OHCHR, UNDP, UNFPA, UNHCR, UNICEF, UNODC, UN Women, WHO și altele au întreprins vizite la punctele de trecere a frontierei și locațiile temporare de adăpost pentru a evalua necesitățile umanitare.
Până în prezent echipa ONU Moldova a reușit să ofere ajutor și asistență ce include:
Produse de igienă personală, medicamente și echipament medical, pachete alimentare - seturi de produse de igienă menstruală, scutece, șervețele umede, dezinfectanți, medicament de primă necesitate și pachete de mâncare, oferite de IOM, ILO, PNUD, UNFPA, UNICEF, UN Women, WHO;
Materiale informaționale pentru refugiați: pliante cu informație necesară refugiaților, distribuite la intrarea în țară, oferite de IOM, UN Women;
Sprijin în comunicarea de criză pentru Centrul Unic de Gestionare a crizei refugiaților din Ucraina: PNUD
Echipamente de protecție împotriva COVID19: măști, dezinfectanți, oferite de WHO
Acomodare/Lucruri necesare pentru acomodare: suport pentru acomodare temporara in stațiunile CNSM, încălzitoare pentru corturi, corturi, cabine de duș, corpuri de iluminat, paturi, saltele, cuverturi oferite de IOM, ILO, PNUD, UNHCR, UNODC;
Echipament necesar autorităților de resort: computere, scanere, echipament de lucru oferite de IOM
Monitorizarea la punctele de trecere a frontierei și la centrele de plasament temporar/adăposturile pentru refugiați efectuată de OHCHR și UNHCR pentru a identifica necesitățile persoanelor refugiate, precum și a identifica potențialele lacune în sistemul de suport național și înaintarea propunerilor pentru înlăturarea acestora.
Valoare totală a suportului oferit până la data de 6 martie, curent, se estimează a fi de peste 1,5 milioane lei, fonduri oferite de agențiile ONU și programele acestora finanțate de UE, Elveția, Suedia și alți parteneri de dezvoltare.
ONU Moldova este într-un proces continuu de coordonare cu autoritățile centrale și locale pentru a adresa necesitățile persoanelor refugiate.
Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, recunoscătoare tuturor cetățenilor Republici Moldova care nu au rămas indiferenți și au manifestat generozitate, solidaritate și umanitate față de persoanele refugiate.
Acronimele utilizate în comunicat:
ONU – Organizația Națiunilor Unite
IOM – Organizația Internațională pentru Migrație
ILO – Organizația Internațională a Muncii
OHCHR – Oficiul ONU pentru Drepturile Omului
PNUD - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
UNHCR – Agenția ONU pentru Refugiați
UNFPA – Fondul ONU pentru Populație
UNICEF – Fondul ONU pentru Copii
UN Women -Agenția ONU pentru promovarea egalității de gen și abilitarea femeilor
UNODC – Oficiul ONU pentru Combaterea Drogurilor și Crimei
WHO – Organizația Mondială a Sănătății
UE- Uniunea Europeană
CNSM - Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
1 of 3
Ia atitudine
08 februarie 2022
Cum putem contribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă?
Știați că fiecare din noi poate contribui la realizarea #ObiectivelorGlobale?
1 of 3
Istorie
18 ianuarie 2022
DINCOLO DE TACERE – o altă istorie de succes despre includerea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități
Ei au găsit un loc de muncă potrivit cu ajutorul programului de subvenționare a locului de muncă. Organizația Internațională a Muncii (OIM) a oferit asistență tehnică pentru reforma care își propune o mai bună integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.
Ion Nederiță locuiește in Chișinău, capitala Republicii Moldova. Nu avea decât doi ani cand a fost diagnosticat cu probleme severe de auz. Pierderea acestuia l-a impiedicat să învețe a vorbi. Limbajul gesturilor a fost calea de acces în lumea comuncării și a cunoașterii. Aceasta însă nu l-a ajutat sa își găsească un loc de muncă stabil.
“Am absovlit una dintre școlile speciale pentru copiii surzi. Nu mi-a luat mult timp să înțeleg că oportunitățile pentru formare profesională sunt limitate“, marturisește Ion cu ajutorul unui traducător al gesturilor. “Am ales lemnăria, visul meu totuși era electronica. Din păcate, școlile ordinare și colegiile specializate nu puteau oferi prea multe pentru persoane ca mine“.
Ca și lemnar a fost greu să-și gasească un loc de muncă stabil. “Tinerii în Moldova se confruntă cu mari probleme când vine vorba despre locuri de muncă de calitate. Lucrurile se complică și mai mult când vine vorba despre persoane care nu aud și nu vorbesc“, spune Ion. “Am ales să lucrez pe cont propriu, nu pentru că voiam neapărat acest lucru, ci mai degrabă pentru că nu aveam alte opțiuni“.
“În timp ce profesam lemnăria, ma tot gândeam la electronică. Chiar încercam să exersez anumite operațiuni în timpul liber. Electronica și lemnăria au cîteva lucruri în comun. De multe ori mă bătea gîndul să mă las de lucrul pe cont propriu și să reiau cautările unei munci salariate. Din păcate nu am reușit să depășesc frica de a fi respins din nou“. Ei au găsit un loc de muncă potrivit cu ajutorul programului de subvenționare a locului de muncă. Organizația Internațională a Muncii (OIM) a oferit asistență tehnică pentru reforma care își propune o mai bună integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Pandemia de Covid-19 a facut ca lucrurile să meargă și mai prost. Mobilitatea limitată, cererea redusă pentru serviciile prestate și-au spus cuvântul. Grija poate nu ar fi fost atât de mare, dacă nu ar fi fost Mariana cu care se căsătorise cu un an mai devreme. “Simțeam o responsabilitate dublă“, spune Ion atingând cu tandrețe mâna Marianei, un gest mai presus de orice cuvânt. Mariana împărtășe aceeași lume a tăcerii. Ea a fost născută surdă și a locuit mai mulți ani la Bender. “Și eu am mers la o școală pentru copii cu deficiențe de auz“, explică Mariana. “Datorită abilităților de desen, am fost încurajată să merg la o școală ordinară din Bender. Acolo nu am avut cum să folosesc limbajul gesturilor. Stiloul si coala de hârtie m-au ajutat să “vorbesc“ cu colegii aproape patru ani. Mariana a obținut diploma de artist grafic. Are și o diplomă în educație fizică și sport, unicul program educativ pentu copii surzi în Bender. “Persoane ca noi au nevoie de un acces mai bun la informații privind piața muncii, și la ghidare în carieră” susține Mariana, operator de asamblare la Steinel Electronic. Cele două diplome nu i-au fost de mare folos totuși, în Transnistria. Desenul și participarea ocazională în competiții sportive au ajutat-o să-și câșige existența. “În 2017, am decis să mă mut la Chișinău, să caut un loc de muncă stabil acolo. Dar nu a fost ușor. Persoane ca noi au nevoie de mai multă informare și ghidare, dar și de înțelegere din partea angajatorilor. Un patron mi-a zis odata că ochii și urechile angajaților sunt activele cele mai importante ale unei companiei. A fost un refuz de angajare foarte dur“. In 2020, tânărul cuplu a aflat de un nou program public de ocupare. Prietenii i-au asigurat că acest program a ajutat multor persoane cu dizabilități să-și găsească un loc de muncă. Ion a fost bucuros să afle că anumite companii cu profil electronic sunt parteneri ai acestui program. Astfel, tinerii au ajuns la Agenția Națională de Ocupare (ANOFM) și ambii s-au ales cu căte un loc de muncă la Steinel Electronic. Steinel Electronic și-a deschi ușile în Moldova în anul 2007 și este o fabrică de producție a unei companii germane cu renume, care elaborează și confecționează echipamente electronice. Fabrica se află în Chișinău și angajează 320 lucrători. Printre aceștia 27 persoane sunt cu diverse forme de dizabilitate. 14 din cele 27 persoane au fost angajate cu suportul ANOFM prin intermediul programului pilot de subvenționare a locului de muncă. Ion și Mariana sunt printre aceștia. Mărimea subvenției este de 30 la sută din mărimea salariului mediu pe economie și se oferă în primele șase luni din momentul angajării persoanei. Angajatorul se obligă să mențină lucrătorul pentru încă cel puțin 12 luni. “Noi am angajat primele persoane cu dizabilități cu mulți ani în urmă, urmare a culturii de responsabilitate socială corporativă, dar și pentru a ne conforma cu cadrul legal existent“ ne-a comunicat Clementina Saratean, responsabilă de politica de resurse umane la Steinel. “ În Moldova, confom legii, cel puțin 5 procente din locurile de muncă în companie trebuie să fie oferite persoanelor cu dizabilități. Între timp am înțeles, totuși, că angajații cu abilități reduse sunt în fond la fel de capabili și puctuali si, ceea ce este foarte important, sunt foarte loiali. Rata de fluctuație a acestor persoane este cea mai joasă în compania noastră. Am învățat din experiență că aceste persoane nu caută milă sau caritate, ei au dreptul la oportunități egale pentru remunerare și viață independentă”. “Noi punem accent pe abilități și nu dizabilități” confirma responsabila de resurse umane a companiei. Din prima zi de muncă lui Ion și Marianei li s-a oferit sesiuni de instruire în materie de asamblare, sănătate și securitate în muncă și protecția mediului. Ion era nerăbdător să învețe mai multe despre lipirea circuitelor integrate și alte competențe conexe. “Este impresionant să vezi cum componente mici, puse în comunicare corectă, prind viață. Acest lucru necesită o abilitate manuală deosebită. Este pur și simplu fascinant“, Ion zâmbește cu ochii. “Îmi place ceea ce fac aici. Mă bucură și faptul că Mariana este și ea mulțumită. Acesta este primul ei contrat de muncă. Ne-ar place să dezvoltăm și alte competențe, digitale de exemplu. Știm că am face față. Și venitul nostru este unul stabil. Am decis să mărim familia. Așteptăm primul nostru copil în doar câteva luni“. Ion și Mariana schimbă priviri fugare. Ochii lor exprimă iubire și încredere. Republica Moldova se confruntă cu cea mai joasă rată de ocupare din regiune, în jur de 40 la sută în ultimele două decenii. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități (PcD) este și mai joasă, de doar 17 procente în ultimii ani, ceva mai mare pentru femei. În 2017 Moldova a aprobat o Stretegie de Ocupare și ulterior a întrodus o noua lege a ocupării. OIM a oferit aistență tehnică și financiară în procesul de reformă. O componentă importantă a acesteia sunt programele publice de ocupare pentru grupuri țintă din care fac parte Ion și Mariana. Aceste programe includ instruiri, subvenționarea si adaptarea locului de muncă, suport pentru inițierea afacerii și altele. Îcepând cu 2019, ANOFM a pilotat cinci programe diferite fiind susțunută financiar de OIM. Printre acestea se regasește și programul de subvenționare la care a aplicat Steinel Electronic și cu ajutorul căreia au fost angajați Ion, Mariana si alții.
“În timp ce profesam lemnăria, ma tot gândeam la electronică. Chiar încercam să exersez anumite operațiuni în timpul liber. Electronica și lemnăria au cîteva lucruri în comun. De multe ori mă bătea gîndul să mă las de lucrul pe cont propriu și să reiau cautările unei munci salariate. Din păcate nu am reușit să depășesc frica de a fi respins din nou“. Ei au găsit un loc de muncă potrivit cu ajutorul programului de subvenționare a locului de muncă. Organizația Internațională a Muncii (OIM) a oferit asistență tehnică pentru reforma care își propune o mai bună integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Pandemia de Covid-19 a facut ca lucrurile să meargă și mai prost. Mobilitatea limitată, cererea redusă pentru serviciile prestate și-au spus cuvântul. Grija poate nu ar fi fost atât de mare, dacă nu ar fi fost Mariana cu care se căsătorise cu un an mai devreme. “Simțeam o responsabilitate dublă“, spune Ion atingând cu tandrețe mâna Marianei, un gest mai presus de orice cuvânt. Mariana împărtășe aceeași lume a tăcerii. Ea a fost născută surdă și a locuit mai mulți ani la Bender. “Și eu am mers la o școală pentru copii cu deficiențe de auz“, explică Mariana. “Datorită abilităților de desen, am fost încurajată să merg la o școală ordinară din Bender. Acolo nu am avut cum să folosesc limbajul gesturilor. Stiloul si coala de hârtie m-au ajutat să “vorbesc“ cu colegii aproape patru ani. Mariana a obținut diploma de artist grafic. Are și o diplomă în educație fizică și sport, unicul program educativ pentu copii surzi în Bender. “Persoane ca noi au nevoie de un acces mai bun la informații privind piața muncii, și la ghidare în carieră” susține Mariana, operator de asamblare la Steinel Electronic. Cele două diplome nu i-au fost de mare folos totuși, în Transnistria. Desenul și participarea ocazională în competiții sportive au ajutat-o să-și câșige existența. “În 2017, am decis să mă mut la Chișinău, să caut un loc de muncă stabil acolo. Dar nu a fost ușor. Persoane ca noi au nevoie de mai multă informare și ghidare, dar și de înțelegere din partea angajatorilor. Un patron mi-a zis odata că ochii și urechile angajaților sunt activele cele mai importante ale unei companiei. A fost un refuz de angajare foarte dur“. In 2020, tânărul cuplu a aflat de un nou program public de ocupare. Prietenii i-au asigurat că acest program a ajutat multor persoane cu dizabilități să-și găsească un loc de muncă. Ion a fost bucuros să afle că anumite companii cu profil electronic sunt parteneri ai acestui program. Astfel, tinerii au ajuns la Agenția Națională de Ocupare (ANOFM) și ambii s-au ales cu căte un loc de muncă la Steinel Electronic. Steinel Electronic și-a deschi ușile în Moldova în anul 2007 și este o fabrică de producție a unei companii germane cu renume, care elaborează și confecționează echipamente electronice. Fabrica se află în Chișinău și angajează 320 lucrători. Printre aceștia 27 persoane sunt cu diverse forme de dizabilitate. 14 din cele 27 persoane au fost angajate cu suportul ANOFM prin intermediul programului pilot de subvenționare a locului de muncă. Ion și Mariana sunt printre aceștia. Mărimea subvenției este de 30 la sută din mărimea salariului mediu pe economie și se oferă în primele șase luni din momentul angajării persoanei. Angajatorul se obligă să mențină lucrătorul pentru încă cel puțin 12 luni. “Noi am angajat primele persoane cu dizabilități cu mulți ani în urmă, urmare a culturii de responsabilitate socială corporativă, dar și pentru a ne conforma cu cadrul legal existent“ ne-a comunicat Clementina Saratean, responsabilă de politica de resurse umane la Steinel. “ În Moldova, confom legii, cel puțin 5 procente din locurile de muncă în companie trebuie să fie oferite persoanelor cu dizabilități. Între timp am înțeles, totuși, că angajații cu abilități reduse sunt în fond la fel de capabili și puctuali si, ceea ce este foarte important, sunt foarte loiali. Rata de fluctuație a acestor persoane este cea mai joasă în compania noastră. Am învățat din experiență că aceste persoane nu caută milă sau caritate, ei au dreptul la oportunități egale pentru remunerare și viață independentă”. “Noi punem accent pe abilități și nu dizabilități” confirma responsabila de resurse umane a companiei. Din prima zi de muncă lui Ion și Marianei li s-a oferit sesiuni de instruire în materie de asamblare, sănătate și securitate în muncă și protecția mediului. Ion era nerăbdător să învețe mai multe despre lipirea circuitelor integrate și alte competențe conexe. “Este impresionant să vezi cum componente mici, puse în comunicare corectă, prind viață. Acest lucru necesită o abilitate manuală deosebită. Este pur și simplu fascinant“, Ion zâmbește cu ochii. “Îmi place ceea ce fac aici. Mă bucură și faptul că Mariana este și ea mulțumită. Acesta este primul ei contrat de muncă. Ne-ar place să dezvoltăm și alte competențe, digitale de exemplu. Știm că am face față. Și venitul nostru este unul stabil. Am decis să mărim familia. Așteptăm primul nostru copil în doar câteva luni“. Ion și Mariana schimbă priviri fugare. Ochii lor exprimă iubire și încredere. Republica Moldova se confruntă cu cea mai joasă rată de ocupare din regiune, în jur de 40 la sută în ultimele două decenii. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități (PcD) este și mai joasă, de doar 17 procente în ultimii ani, ceva mai mare pentru femei. În 2017 Moldova a aprobat o Stretegie de Ocupare și ulterior a întrodus o noua lege a ocupării. OIM a oferit aistență tehnică și financiară în procesul de reformă. O componentă importantă a acesteia sunt programele publice de ocupare pentru grupuri țintă din care fac parte Ion și Mariana. Aceste programe includ instruiri, subvenționarea si adaptarea locului de muncă, suport pentru inițierea afacerii și altele. Îcepând cu 2019, ANOFM a pilotat cinci programe diferite fiind susțunută financiar de OIM. Printre acestea se regasește și programul de subvenționare la care a aplicat Steinel Electronic și cu ajutorul căreia au fost angajați Ion, Mariana si alții.
1 of 3
Istorie
29 aprilie 2022
Cum a reușit un adolescent să creeze un spațiu prietenos tinerilor la Ungheni
Ea este folosită și ca scenă pentru reprezentații artistice sau teatrale, dar și ca spațiu de creație sau recreere pentru tineri. Exemplu lor i-a mobilizat pe zeci de adulți care locuiesc în cartierul Tinereții, acolo unde este amenajat spațiul, dar și pe administrația liceului. Inițiativa se înscrie în programul YouCreate, realizat cu suportul Fondului comun privind dezvoltarea Centrelor de tineret și consolidarea participării și implicării civice a tinerilor, al Ministerului Educației și Cercetării, Biroului de cooperare al Elveției și UNFPA Moldova. Inițiativele creative sunt coordonate de Fundația Terre des hommes (Tdh) Moldova și au ajuns, în anul curent, la cea de-a treia ediție.
„Centrul de tineret este locul unde se nasc cele mai inovative idei”
Unul dintre inițiatorii proiectului este Mihail Golovaciuc (16 ani), elev în clasa a X la Liceul „Gheorghe Asachi”, iar acest proiect de mobilizare comunitară este primul la care a contribuit. Mihail a început să se implice în inițiative locale odată cu venirea la Centrul de tineret Ungheni. Se întâmpla în primăvara anului 2021, iar de atunci, tânărul, ajutat și susținut de echipa centrului, și-a construit propriul traseu în lumea activă din punct de vedere civic.
„M-am convins că între noi, tinerii de la centru, poate exista o conlucrare eficientă și am ajuns să mă implic tot mai activ, iar în final am devenit lider adjunct al grupului de inițiativă. Centrul este locul unde se nasc cele mai inovative și creative idei”, spune adolescentul.
În 2021, împreună cu ceilalți 10 colegi din grupul de inițiativă, Mihai și-a propus să obțină un grant prin intermediul YouCreate, bani cu care să amenajeze un spațiu prietenos tinerilor în curtea liceului în care învață. La distanța de numai câteva luni au ajuns să își vadă planurile împlinite - un spațiu modern, bine amenajat, dotat cu câteva bănci comode, unele confecționate chiar de ei înșiși, o mică pergolă unde sunt afișate diverse anunțuri și un loc numai bun pentru făcut poze cu prietenii sau colegii.
Până la acest rezultat a fost o cale deloc ușoară, iar secretul succesului constă în faptul că au reușit să mobilizeze nu doar tinerii dar și zeci de adulți din localitate, consideră Mihail.
La început a fost ideea - au discutat ore în șir și au aranjato-o ca pe un puzzle, element cu element, astfel ca să ajungă o propunere de proiect. „Cel mai greu la această etapă a fost să găsim consens atunci când opiniile erau diferite. Am înțeles destul de rapid că diferența de păreri nu trebuie să ne dezbine ci, dimpotrivă, să ne ajute să găsim cea mai bună soluție”.
Dan Roșca, lucrător de tineret la Centrul de tineret Ungheni, spune că încă de la prima ediție a concursului la YouCreate tinerii au beneficiat nu doar de suport financiar dar și de instruiri, care i-au ajutat ulterior să elaboreze și să dezvolte proiectele. „La aceste instruiri tinerii au învățat mai multe aspecte importante, de exemplu cum să muncești în echipă și cum să distribui rolurile, cum să identifici proiectele cu adevărat necesare pentru școală sau localitate, cum să stabilești parteneriate și să identifi posibile cofinanțări”, spune specialistul.
Instruirile și implicarea au dat roade, iar la final, Mihail și echipa sa s-au bucurat să afle că se numără printre învingători. Cu grantul obținut - 25 800 lei, au achiziționat materiale de construcție – scanduri, vopsea, consumabile etc. Contribuția financiară a liceului au utilizat-o ca să asfalteze teritoriul pentru viitoarea clasă în aer liber, și ca să procure un gazon artificial.
Părinții le-au fost alături chiar din prima zi de la lansarea micului șantier de construcție și inovare. Iar la scurt timp s-au alăturat mai mulți bărbați și femei care locuiesc în blocurile din preajmă, dar și tineri din liceu.
„A fost uimitor cum ideea noastră a reușit să mobilizeze atâta lume, și administrația școlii, și părinții, și oameni care locuiesc în blocurile din împrejurimi. Fiecare a ajutat cum a putut, iar la final am ajuns la un rezultat foarte frumos”, spune tânărul.
Pentru ca să poată mobiliza atâta lume, au acționat ca la carte, sau mai bine zis, așa cum au învățat la cursurile din cadrul proiectului. Au elaborat un video de promovare pe care l-au difuzat targetat pe rețelele de socializare și care, după, cum susține Mihail, i-a ajutat pe tineri să obțină toată susținerea semenilor și adulților din comunitate. Ulterior, au discutat cu mai mulți locatari și au făcut și pliante informative în care explicau de ce este important ca tinerii să dispună de un loc unde să își petreacă timpul liber.
Oxana Timoșco, director adjunct educație la liceul „Gheorghe Asachi”, cea care a fost adultul coordonator al acestui grup de tineri, spune că este mândră de inițiativa lor. „Ca profesoară cunosc că e destul de dificil să mobilizezi tinerii. De asta astfel de inițiative sunt deosebit de valoroase. Sunt mândră de ideile lor creative și inovative, de curajul și perseverența de care dau dovadă”, afirmă profesoara.
Lucrările au fost gata în câteva săptămâni, iar acum spațiul este unul dintre cele mai îndrăgite locuri de liceenii care ies în pauzele de lecții dar și de tinerii din oraș care organizează aici diferite reprezentații sau își dau întâlnire pentru a discuta idei de proiecte și inițiative.
Și pentru că la edificarea spațiului a muncit tot cartierul, până acum nimeni nu a îndrăznit să îl vandalizeze. „Asta a fost una din fricile noastre – ca să nu dispară florile sau scaunele, ori să fie deteriorat ceva, să nu fie aruncate gunoaie, dar cei care s-au implicat au acum grijă , astfel că toate lucrurile sunt intacte. Terenul este iluminat pe timp de noapte, de asemenea, o persoană din partea liceului asigură securitatea”, susține Mihail.
Proiectul are continuare
Și pentru că inițiativa a fost una de succes, în anul curent Mihail a decis, împreună cu echipa, să extindă proiectul și să doteze spațiul cu jocuri de societate sau intelectuale care să poată fi practicate în aer liber. Nu doar proiectul s-a extins, dar și echipa care va lucra la realizarea acestuia. În afară de un grup de colegi de la „Gh. Asachi”, Mihail a reușit să implice și câțiva tineri și tinere de la un alt liceu din Ungheni – „Mihai Eminescu”.
„Am încercat să facem această simbioză dintre instituții pentru a promova cooperarea dintre tineri, pentru a identifica cele mai bune idei și soluții. Eu îndemn toți tinerii să se implice, să creadă în forțele proprii, să formeze echipe cu care să rezolve probleme concrete sau să lanseze proiecte care fac viața oamenilor mai frumoasă”, afirmă tânărul.
Rețeaua Centrelor de tineret din Moldova oferă suport în desfășurarea inițiativelor comunitare creative, realizate de tineri și pentru tineri prin programul YouCreate, realizat în parteneriat cu Terre des hommes - Moldova și susținut financiar, al 3-lea an consecutiv, de Fondul comun privind dezvoltarea Centrelor de tineret și consolidarea participării și implicării civice a tinerilor, al Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Swiss Cooperation in Moldova și UNFPA Moldova.
1 of 5
Istorie
23 martie 2022
Suport imediat oferit refugiaților din Ucraina de ONU Moldova
În contextul războiului din Ucraina, 16 agenții și programe ONU Moldova, cu prezență în țară, și-au mobilizat imediat forțele și în coordonare cu Guvernul Republicii Moldova și Agenția ONU pentru Refugiați, agenție ONU care conduce răspunsul la criza de refugiați din Ucraina, a oferit susținere imediată persoanelor din Ucraina care s-au refugiat în Republica Moldova.
De la începutul conflictului până în prezent, peste 250,000 de persoane din Ucraina au traversat hotarul țării, dintre aceștia peste 100,000 au rămas în Moldova, numărul acestora fiind în continuare în creștere odată cu intensificarea acțiunilor militare. Aproximativ 90% din numărul total al persoanelor refugiate sunt femei și copii - persoane vulnerabile, cu grad ridicat de expunere la diferite riscuri.
Pentru a oferi asistență imediată refugiaților din Ucraina, mai multe agenții ONU printre care: IOM, OHCHR, UNDP, UNFPA, UNHCR, UNICEF, UNODC, UN Women, WHO și altele au întreprins vizite la punctele de trecere a frontierei și locațiile temporare de adăpost pentru a evalua necesitățile umanitare.
Până în prezent echipa ONU Moldova a reușit să ofere ajutor și asistență ce include:
Produse de igienă personală, medicamente și echipament medical, pachete alimentare - seturi de produse de igienă menstruală, scutece, șervețele umede, dezinfectanți, medicament de primă necesitate și pachete de mâncare, oferite de IOM, ILO, PNUD, UNFPA, UNICEF, UN Women, WHO;
Materiale informaționale pentru refugiați: pliante cu informație necesară refugiaților, distribuite la intrarea în țară, oferite de IOM, UN Women;
Sprijin în comunicarea de criză pentru Centrul Unic de Gestionare a crizei refugiaților din Ucraina: PNUD
Echipamente de protecție împotriva COVID19: măști, dezinfectanți, oferite de WHO
Acomodare/Lucruri necesare pentru acomodare: suport pentru acomodare temporara in stațiunile CNSM, încălzitoare pentru corturi, corturi, cabine de duș, corpuri de iluminat, paturi, saltele, cuverturi oferite de IOM, ILO, PNUD, UNHCR, UNODC;
Echipament necesar autorităților de resort: computere, scanere, echipament de lucru oferite de IOM
Monitorizarea la punctele de trecere a frontierei și la centrele de plasament temporar/adăposturile pentru refugiați efectuată de OHCHR și UNHCR pentru a identifica necesitățile persoanelor refugiate, precum și a identifica potențialele lacune în sistemul de suport național și înaintarea propunerilor pentru înlăturarea acestora.
Valoare totală a suportului oferit până la data de 6 martie, curent, se estimează a fi de peste 1,5 milioane lei, fonduri oferite de agențiile ONU și programele acestora finanțate de UE, Elveția, Suedia și alți parteneri de dezvoltare.
ONU Moldova este într-un proces continuu de coordonare cu autoritățile centrale și locale pentru a adresa necesitățile persoanelor refugiate.
Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, recunoscătoare tuturor cetățenilor Republici Moldova care nu au rămas indiferenți și au manifestat generozitate, solidaritate și umanitate față de persoanele refugiate.
Acronimele utilizate în comunicat:
ONU – Organizația Națiunilor Unite
IOM – Organizația Internațională pentru Migrație
ILO – Organizația Internațională a Muncii
OHCHR – Oficiul ONU pentru Drepturile Omului
PNUD - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
UNHCR – Agenția ONU pentru Refugiați
UNFPA – Fondul ONU pentru Populație
UNICEF – Fondul ONU pentru Copii
UN Women -Agenția ONU pentru promovarea egalității de gen și abilitarea femeilor
UNODC – Oficiul ONU pentru Combaterea Drogurilor și Crimei
WHO – Organizația Mondială a Sănătății
UE- Uniunea Europeană
CNSM - Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
1 of 5
Istorie
25 noiembrie 2021
Huse frumoase: noua afacere a familiei Ralea din Călărași, dezvoltată cu suportul OIM
Familia locuiește în raionul Călărași, Republica Moldova. După încheierea concediului de maternitate, soții Ralea și-au dorit să schimbe sfera de activitate și să pornească împreună o afacere care le-ar aduce un venit stabil.
„Am decis să pornim o afacere, aici, acasă. Am ales să producem huse pentru instrumente muzicale și genți pentru echipament foto-video. Începutul a fost unul greu din motivul lipsei de experiență. Am început totul de la zero: am procurat utilaje noi, fără să pricepem prea mult în ele, materia primă am procurat-o la un preț exagerat. Zilnic apăreau multe semne de întrebare, însă dorința enormă de a crea ceva frumos ne-a ajutat să depășim dificultățile”, povestește Alionușca Ralea.
Subvenția primită de tinerii antreprenori în valoare de 76 mii lei (3,700 EUR), oferită de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) i-a ajutat să-și echilibreze compania începătoare. ”Am aflat de la angajații Direcției Ocuparea Forței de Muncă Călărași despre programele de subvenționare a angajatorilor care-și doresc să angajeze și integreze persoanele aflate în dificultate de a-și găsi un loc de muncă. Am aplicat la acest program și am obținut asistență financiară pentru a dezvolta afacerea noastră și a crea locuri de muncă”, explică Alionușca.
Datorită subvenției oferite de ANOFM, tânărul cuplu a închiriat un spațiu în cadrul Incubatorului de Afaceri din Călărași și unde au primit ajutor suplimentar și informații cheie privind dezvoltarea afacerii lor. „Acum deținem utilaje moderne, care ne permit să producem lucrări calitative și ușurează procesul de producere”, spune Vitalie Ralea. Husele și gențile create în atelierul familiei sunt de o calitate înaltă, datorită calității stofei, dar și a accesoriilor utilizate de ei. Proprietarii sunt atenți la detalii și la îndeplinirea dorințelor clienților, astfel, asigurând și serviciul de livrare a produsului.
În viitor, soții Ralea își doresc să devină lideri incontestabili în acest domeniu de producere, să fie parteneri de încredere al clienților lor și să poată exporta marfa lor și peste hotare.
Subvențiile oferite de ANOFM reprezintă o măsură activă de ocupare, un instrument prin care persoanele greu de angajat sunt întoarse în lumea muncii. Legea privind Promovarea ocupării și asigurarea șomajului prevede câteva măsuri de subvenționare, una dintre acestea fiind pilotată pe parcursul acestui an cu asistența OIM în Republica Moldova. OIM colaborează cu ANOFM în calitate de partener în dezvoltarea și implementarea politicilor de ocupare.
1 of 5
Istorie
16 noiembrie 2021
Elena nu a renunțat nicodată la visul de a avea un loc de muncă și a gasit unul pe potrivă. Despre incluziunea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilitîți in Republica Moldova
Dizabilitatea este o piedică, una mare de altfel, dar spiritul uman este rezistent, asta ne dă puteri să mergem înainte“.
Vezi istoria Elenei Epuri, o angajată cu dizabilități la Steinel Electronics în Chișinău, Moldova. Ea a gasit un loc de muncă dorit cu ajutorul noii legi pentru ocupare. Măsura activă de subvenționare a locului de muncă i-a oferit o oportunitate în acest sens. Organizația Internațională a Muncii (OIM) a oferit asistență tehnică pentru reforme
Elena s-a născut la Chișinău, capitala Republicii Moldova. Copil fiind, a fost diagnosticată cu paralizie cerebrală infantilă. În pofida tratamentului medical de durată, mobilitatea ei nu a fost restabilită pe deplin.
Dorința de a învăța și de a avea un loc de muncă a fost mai presus de orice. A aboslvit două școli profesionale și s-a calificat ca și operator poștal și operator calculatoare. Cu toate acestea, a găsi un loc de muncă potrivit s-a dovedit a fi o sarcină deloc ușoară în mulții ani de după absolvire.
“Unii angajatori erau sceptici cu privire la abilitățile mele fiizice și lipsa de experiență”, își amintește Elena, ”dar de cele mai multe ori problema cea mare era lipsa de adaptare a locului de muncă sau distanțele mult prea lungi până la un potential loc de angajare”.
După ani de cautare, dezamagirea a pus stăpânire pe ea, dar nici atunci Elena nu s-a lăsat batută. Cand s-a născut Maxim Elena s-a simțit binecuvântată și iubită. Timpul însă trecea, Maxim avea aproape trei anișori când Elena a decis că este timpul să reia căutările. Mama îi decedase cu mult înainte de a se naște Maxim și tatăl îi era singura persoană pe care putea conta, dar Elena nu voia să devină o povară pentru acesta. Avea nevoie urgentă de muncă, dar eșecurile o urmareau din nou.
Intr-una din zile, un prieten i-a sugerat să se adreseze la Agenția Națonală pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
“Ziua in care am bătut la ușa ANOFM a fost cea mai norocoasă din viața mea”, mărturisește Elena. ”Am fost intervievată, am completat câteva formulare și am plecat. Câteva zile mai târziu am fost sunată de cei de la ANOFM. Mi s-a comunicat numele unui potențial angajator și unde să merg pentru un interviu de serviciu. Marele miracol a fost că Steinel Electronic m-a angajat in doar câteva zile după prima vizită la ei. Am fost în al nouălea cer de bucurie când am vazut primul meu contract de muncă semnat. Am simțit ceva ce era nou pentru mine – entuziasm și speranță. În fiecare seară, când merg la gradinița lui Maxim, îi zic că mama s-a întors de la muncă să il ia acasă”.
Republica Moldova se confruntă cu cea mai joasă rată de ocupare din regiune, în jur de 40 la sută în ultimele două decenii. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități (PcD) este și mai joasă, de doar 17 procente în ultimii ani, ceva mai mare pentru femei. Fiecare a treia PcD lucrează în agricultură și se confruntă cu condiții de muncă precare și șanse mici pentru o carieră profesională. Deși creștera economică este concentrată preponderent în zone urbane în Moldova, rata șomajului pentru PcD este de două ori mai mare în orașe. Rata a fost de aproape 6 procente în ultimii ani. În aparență mică, acesată cifră poate fi amăgitoare, ea nu reflectă persoanele cu dizabilități dezamăgite care au renunțat la idea de a căuta un loc de muncă.
Reformele legislative și măsurile practice sunt esențiale pentru a consolida piața muncii și a oferi lucrătorilor o viață mai bună. Moldova a întrodus o noua lege a ocupării în 2018. OIM a oferit asistență tehnică pentru această reformă. Noua lege promovează un șir de măsuri active de ocupare (MAO) menite să susține persoane șomere ca Elena care se confruntă fie cu lipsa calificărilor sau a experienței de muncă, cu o productivitate joasă, discriminare din partea angajatorilor sau alte provocîări. Măsurile vizează persoanele în căutarea unui loc de muncă, șomerii înregistrați, dar și angajatori. Acestea includ măsuri de instruire și reprofilare, programe de stagii, sheme de subvenționare a ocupării, oportunități de angajare pe cont propriu, și inițiative de ocupare locale. Îcepând cu 2019, ANOFM a pilotat cinci MAO și OIM a asistat financiar aceste eforturi. Subvenționarea locului de muncă prin compensrea salariului este printre aceste măsuri. Steinel Electronic a beneficiat de aceasta.
Steinel Electronic și-a deschi ușile în Moldova în anul 2007 și este o fabrică de producție a unei companii germane cu renume, care elaborează și confecționează echipamente electronice. Fabrica se află în Chișinău și angajează 320 lucrători. Printre aceștia sunt și 27 persoane cu diverse forme de dizabilitate. 14 din cele 27 PcD au fost angajate cu suportul ANOFM prin intermediul programului pilot de subvenționare a salariului. Elena este și ea printre aceștia. Zece persoane s-au alăturat companiei in 2020 , an în care multi lucrători în Moldova și-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei de COVID-19. Măsura de subvenționare a salariului compensează cheltuielile angajatorilor pentru angajarea PcD. Mărimea subvenției este de 30 la sută din mărimea salariului mediu pe economie și se oferă în primele șase luni din momentul angajării persoanei. Angajatorul se obligă să mențină lucrătorul pentru încă cel puțin 12 luni.
Elena este angajată de mai bine de 26 luni și este foarte mulțumită. Din pima zi de muncă i s-a oferit sesiuni de instruire cu privire la procesele de asamblare, sănătate și securitate în muncă, protecția mediului. Ea a beneficiat și de mentorat în prima lună de muncă. Compania asigură angajații, inclusiv pe Elena, cu servicii de transport. Colegii sunt oricând gata să ofere sfaturi atunci când Elena are nevoie. Au susținut-o și atunci când tatăl ei a trecut în lumea celor drepți.
“Noi am angajat primele persoane cu dizabilități cu mulți ani în urmă, urmare culturii de responsabilitate socială corporativă, dar și pentru a ne conforma cu cadrul legal existent“ ne-a comunicat Clementina Saratean, responsabilă de politica de resursă umană la Steinel. “ În Moldova, confom legii, cel puțin 5 procente din locurile de muncă în companie trebuie să fie oferite PcD. După ceva timp, totuși, am înțeles că lucrătorii cu dizabilități sunt la fel de îndemânatici, capabili, responsabili si, ceea ce este foarte important, sunt foarte loiali. Rata de fluctuație a PcD este cea mai joasă în compania noastră. Opt procente dintre lucrătorii noștri au diverse forme de dizabilitate. În perspectivă s-ar putea sa oferim oportunitîți de ocupare și altora”.
În 2020, Steinel Electronic i-a fost oferit trofeul “Cel mai bun Angajator pentru Persoane cu Dizabilități”. Selecția a facut-o Agenția Națională pentru Ocupare.
“Un loc de muncă înseamnă nu doar un salariu“, crede Elena. “Acesta înseamnă independență, încredere în forțele proprii și susținere pentru familie. Lucrurile s-au schimbat spre bine în ultimii doi ani. Eu m-am ales cu un loc de muncă, iar Maxim – cu o mamă care nu renunță la vise frumoase. Unul dntre ele s-a realizat cu ajutorul ANOFM și OIM, un alt vis – de altă natură - va deveni realitate si el – lui Maxim îi place să danseze“. Zâmbetul Elenei este cald și deschis. “Așa cum spuneam, există mai multe feluri în care ne putem împlini visele“
1 of 5
Istorie
27 octombrie 2021
Toți angajații și beneficiarii azilului de bătrâni și persoane cu dizabilități din Șoldănești s-au vaccinat pentru a se proteja împotriva COVID-19
De la declanșarea pandemiei, niciun rezident nu a fost infectat cu nemilosul virus, datorită măsurilor sporite de protecție. Vârstnicilor le este verificată termometria de trei ori pe zi, încăperile în care stau sunt dezinfectate și aerisite cu regularitate, iar accesul rudelor în instituție a fost limitat. Toți angajații și beneficiarii centrului de plasament s-au vaccinat împotriva COVID-19.
Pentru Tamara Rusu, angajații azilului sunt ca lumina ochilor. Și la propriu, și la figurat. De câțiva ani, femeia și-a pierdut văzul, așa că asistentele medicale și infirmierele o ajută la tot: să mănânce, să se spele, să-și strângă patul, să miște scaunul din loc și să deschidă ușa. Femeia spune că aici nu se simte singură și că viața sa a prins mai multă energie de când a ajuns la azil.
„Am rămas de una singură după ce a decedat soțul. Familia care îngrijea de mine mă neglija. Cu ajutorul primăriei din localitate, am ajuns aici. Îmi place că este foarte curat și că mereu sunt înconjurată de oameni”, afirmă beneficiară.
Azilul a devenit „acasă” și pentru Victor Dascăl, care a ajuns aici acum un an și jumătate, după ce i-a fost amputat un picior. Bărbatul de 64 de ani are o impresionantă poveste de viață. A studiat radioelectronica și a activat în calitate de aviator militar. Victor Dascăl spune că azilul nu doar îl adăpostește, dar și îl face să se simtă în siguranță.
„Știu despre COVID-19 doar de la televizor. Noi, beneficiarii, nici nu am simțit că este pandemie. Toată lumea respectă cu strictețe regulile instituite de administrația azilului, pentru că ne place viața și nu vrem să ne infectăm. Toți vârstnicii și angajații s-au vaccinat împotriva COVID-19 în aceeași zi”, specifică Victor Dascăl.
În total, azilul găzduiește 28 de beneficiari, dintre care patru sunt țintuiți la pat. Asistenta medicală superioară, Virginia Bobeică, este preferata tuturor. Când o văd, bătrânilor li se luminează chipul. Virginia Bobeică are un fel aparte de a fi. Și o bunătate aparte. Este ca o enciclopedie. Parcă însăși Universul a pregătit-o pentru această funcție. A adunat de la posturile anterioare de muncă (Centrul Medicilor de Familie din Șoldănești, spitalul raional din Șoldănești) 26 de ani de cunoștințe medicale prețioase și răbdarea de a asculta. Și de a înțelege.
„O problemă de sănătate m-a făcut să renunț la job-ul anterior și să vin să activez aici. Din start am înțeles că acești oameni, pe lângă tratament, au nevoie și de comunicare. În cazul lor, de multe ori, un cuvânt cald are un efect mai mare decât o pastilă (zâmbește melancolic). Munca de-aici nu este grea doar pentru persoana căreia îi place să aibă grijă de alți oameni”, ne povestește Virginia Bobeică.
Pentru a preveni îmbolnăvirile de COVID-19, lucrătorii medicali au reglementat strict plimbările vârstnicilor în aer liber, au fost limitate vizitele rudelor sau ale apropiaților acestora, iar încăperile sunt dezinfectate regulat. Managera azilului, Felicia Catrinici, menționează că sarcinile personalului medical s-au dublat în perioada pandemiei.
„Pentru ca beneficiarii noștri să nu ajungă în statistica sumbră a victimelor virusului nemilos, ne-am mobilizat încă de la diagnosticarea primelor cazuri de COVID19 în țara noastră, pentru că am înțeles cât de vulnerabile sunt aceste persoane. Vârstnicii își încep fiecare dimineață cu irigarea cavității nazale și a cavității bucale. Angajații medicali poartă mereu mască și mănuși de protecție, pe care le schimbă la fiecare două ore. Asistentele medicale și infirmierele respectă cu strictețe regulile epidemiologice și după pereții azilului. În rândul lucrătorilor medicali a fost înregistrat un caz de infectare cu COVID-19. Este vorba despre o asistentă medicală dintr-o localitate mai îndepărtată care venea la muncă cu transportul public”, declară directoarea instituției.
Felicia Catrinici este sufletul acestui azil. Munca pe care o îndeplinește este, mai întâi de toate, o investiție emoțională. Acolo unde este emoție, sunt și lacrimi….
„De multe ori mi s-a întâmplat să plâng în drum spre sau de la azil. Acești pereți ascund un ghem imens de durere. Noi încercăm să le creăm toate condițiile și să le ocupăm timpul cu activități interesante, dar mulți dintre ei duc dorul copiilor sau a rudelor cu care comunică foarte rar”, ne spune Felicia Catrinici, revenită recent din spital după un tratament de câteva săptămâni.
Potrivit administratoarei azilului, una dintre problemele frecvente ale centrului este migrarea de personal. Din cauza încărcăturii emoționale, lucrătorii medicali rezistă, în medie, șase ani. Și infirmiera Angela Negru a împlinit recent șase ani de muncă la azil, dar e decisă să continue și să nu renunțe, deoarece este convinsă că omul este cel care sfințește locul.
Azilul de bătrâni și persoane cu dizabilități din Șoldănești a fost inaugurat în anul 2005.
Istoria în limba rusă poate fi accesată AICI.
Foto credit: OMS/ Schimbător Studio
1 of 5
Comunicat de presă
18 mai 2022
Republica Moldova va putea implementa metodologia de autoevaluare a instituțiilor de dialog social
Această Metodă este un instrument care permite membrilor unei instituții de dialog social (SDI) să realizeze o autoevaluare aprofundată a instituției și să elaboreze un plan de acțiune care să îmbunătățească incluziunea și eficacitatea.
Metodologia a fost pusă la dispoziția partenerilor sociali și a Guvernului Republicii Moldova și a fost prezentată în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective din 6 mai curent. ”Prin aplicarea acestei metode se dorește ca instituțiile de dialog social să devină mai puternice ca niciodată în condițiile în care toate țările lumii luptă cu consecințele sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 și încearcă să stabilească și să implementeze planuri sustenabile de revenire”, a menționat dl Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Prezentarea metodologiei s-a referit la necesitatea acestei metodologii, de ce trebuie o instituție de dialog social să efectueze o autoevaluare, care instituții de dialog social o pot aplica și care sunt pașii de urmat.
”Efectuând și acționând în baza rezultatelor autoevaluării, SDI ar trebui să fie capabilă să-și sporească incluziunea și eficacitatea. Scopul final este de a permite țărilor să obțină rezultate politice mai juste din punct de vedere social și mai durabile din punct de vedere economic, prin consolidarea contribuției instituțiilor de dialog social la procesele naționale de elaborare a politicilor. Or, dovezile arată că politicile dezvoltate prin dialog social, cu implicarea organizațiilor reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor alături de guverne, oferă rezultate mai bune, mai echitabile și mai durabile decât cele concepute unilateral de guvern sau impuse de o instituție internațională, fără o consultare adecvată cu autoritățile interne în cauză”, a menționat Violeta Vrabie, coordonator de proiect al ILO.
Participanții la ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective și-au exprimat deschiderea pentru implementarea metodologiei de autoevaluare a instituțiilor de dialog social.
Metoda de autoevaluare a instituțiilor de dialog social a fost elaborată de ILO cu asistența financiară a Suediei și în parteneriat cu reprezentanți ai instituțiilor de dialog social și experți internaționali relevanți.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactați: vrabie@ilo.org sau să sunați la + (373) 78 11 33 90.
1 of 5
Comunicat de presă
16 mai 2022
Republica Moldova membră a Organizației Națiunilor Unite de 30 ani
Pa parcursul a 30 de ani, am reușit să consolidăm parteneriatul nostru și să susținem Republica Moldova în construirea unui viitor mai bun, mai pașnic și mai sustenabil, ONU continuând să fie un partener de încredere al țării.
”Bunăstarea oamenilor din toată lumea precum și a celor de aici din Moldova, sănătatea planetei noastre și supraviețuirea generațiilor viitoare depind de dorința noastră de a ne reuni în jurul angajamentului de a soluționa problemele colective și a acționa.” susține Simon Springett, Coordonatorul Rezident ONU în Moldova
Astăzi, în Republica Moldova activează 26 agenții, programe și entități ale ONU, având mandate diferite, și un număr de peste 500 de angajați care activează în diferite colțuri ale țării.
În această perioadă, Republica Moldova a devenit parte a peste 300 de tratate, convenții și protocoale internaționale din sistemul ONU. Iar în septembrie 2015, Republica Moldova, împreună cu alte 192 state membre ale ONU, a semnat Agenda 2030, asumându-și angajamentul de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Multilateralismul rămâne piatra de temelie a păcii și responsabilității comune. Acest lucru este important în special acum când avem nevoie de diplomație pentru a ne îndruma spre un viitor mai pașnic și mai prosper pentru toți.
ONU în Moldova susține procesul de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova pentru ca aceasta să devină o țară prosperă și modernă. Doar în perioada 2018-2020 au fost realizate proiecte și activități în valoare de 111,5 milioane de dolari americani.
Cu ocazia aniversării a 30 de ani de apartenență a Moldovei la ONU, echipa de țară ONU Moldova va desfășura o campanie de informare care include mai multe activități, ce vor avea loc pe parcursul anului 2022, printre care și expoziție de fotografii în aer liber cu evenimente istorice și informație importantă despre ONU și activitatea sa. Expoziția va avea loc în cinci orașe ale țării: Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Ungheni. În capitală, expoziția a fost lansată la 16 mai și va dura cinci săptămâni, fiind amplasată în parcurile cele mai vizitate din sectoarele orașului. Ținem să mulțumim autorităților publice locale pentru deschidere și susținerea oferită pentru organizarea expozițiilor, dar și conducerii aeroportului internațional Chișinău.
1 of 5
Comunicat de presă
18 mai 2022
Copiii refugiați din Ucraina descoperă disciplinele STEM în timp ce se află în Moldova
Laboratorul găzduiește un curs de instruire în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), conceptualizat de PNUD. Cursul conține 10 module adaptate pentru copiii de 11-17 ani. Șaptesprezece elevi din Ucraina s-au alăturat celor 90 de elevi din localitățile Cremenciug și satul vecin Copanca pentru a afla despre web design, data analytics, copywriting, inteligența artificială, machine learning, robotică, imprimare 3D. Cu sprijinul mentorilor, copiii au descoperit o varietate de profesii din lumea digitală și și-au dezvoltat abilitățile necesare carierei lor viitoare. Numărul beneficiarilor ar putea să crească.
„Suntem atât de fericiți că putem împărtăși acest spațiu cu toți copiii din comunitate, inclusiv cu refugiații din Ucraina. Sperăm ca acest curs să le susțină dezvoltarea”, a declarat Ana Semeniuc, directoarea Asociației de tineret ”Stels-Terra” din Cremenciug, organizație implicată în înființarea laboratorului digital. „Acum am un vis, să devin un specialist în gestionarea rețelelor de socializare. Aceasta pare o profesie a viitorului”, notează Alexandra, în vârstă de 15 ani, o refugiată din orașul ucrainean Ciornomorsk.
„Suntem atât de fericiți că putem împărtăși acest spațiu cu toți copiii din comunitate, inclusiv cu refugiații din Ucraina. Sperăm ca acest curs să le susțină dezvoltarea”, a declarat Ana Semeniuc, directoarea Asociației de tineret ”Stels-Terra” din Cremenciug, organizație implicată în înființarea laboratorului digital. „Acum am un vis, să devin un specialist în gestionarea rețelelor de socializare. Aceasta pare o profesie a viitorului”, notează Alexandra, în vârstă de 15 ani, o refugiată din orașul ucrainean Ciornomorsk.
1 of 5
Comunicat de presă
06 mai 2022
Vizita secretarului general ONU în Republica Moldova
În timpul șederii sale în țară, el își va exprima solidaritatea și va mulțumi Republicii Moldova pentru sprijinul ferm pentru pace și pentru generozitatea poporului său de a-și deschide inimile și casele pentru aproape jumătate de milion de refugiați ucraineni care au fugit de război.
Întrucât, în acest an se împlinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizația Națiunilor Unite, vizita va servi, de asemenea, drept ocazie de a discuta și a aprecia sprijinul și contribuția Moldovei la activitatea Organizației, inclusiv în domeniul menținerii păcii. La Chișinău, secretarul general se va întâlni cu președinta, Maia Sandu, prim-ministra, Natalia Gavrilița, dar și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.
El va vizita un Centru pentru Refugiați gestionat cu sprijinul agențiilor Națiunilor Unite, unde refugiații pot găsi locuri temporare de cazare, mese calde, precum și să se înregistreze pentru asistență financiară.
În Centrul, care include și un Blue Dot – un centru de sprijin pentru nevoile emergente ale copiilor și mamelor acestora – și un Orange Safe Space care oferă tinerilor refugiați, femeilor și persoanelor în vârstă un mediu de protecție fizic, emoțional și social, Secretarul General va avea ocazia să asculte ucrainenii care au fost forțați să-și părăsească țara. Marea majoritate a refugiaților ucraineni din Moldova sunt găzduiți de familii care au dat dovadă de o imensă generozitate. În acest context, secretarul general se va întâlni și cu o familie locală care găzduiește refugiați.
1 of 5
Comunicat de presă
29 aprilie 2022
Peste 70 de angajați ANOFM instruiți cu privire la implementarea măsurilor de subvenționare pentru inițierea unei afaceri și pentru proiecte de inițiative locale
Pentru a dinamiza procesul de accesare a măsurilor de acordare a subvențiilor, ANOFM, cu susținerea financiară a Organizației Internaționale a Muncii (ILO), a organizat în perioada 14-21 aprilie un curs de instruire pentru 70 de angajați ai subdiviziunilor teritoriale ANOFM. Participanții la seminar au discutat despre cadrul legal al activității antreprenoriale, procedura de acordare a subvențiilor și aspectele practice de care ei trebuie să țină cont pentru a putea ghida mai bine potențialii beneficiari de subvenții.
”Măsurile de subvenționare și-au demonstrat demult eficiența în Europa, însă pentru piața muncii din Moldova sunt încă un mecanism relativ nou de creare a locurilor de muncă decente. De aceea, pentru noi sunt foarte importante aceste instruiri în sensul în care să putem înțelege subtilitățile activității antreprenoriale, procedura de aplicare a acestor măsuri, ca să-i putem ajutam mai bine pe candidați ca să valorifice resursele obținute”, a menționat dl Gavriliță, unul dintre participanții la cursul de instruire.
Subiectele dezbătute în cadrul cursului de instruire au fost identificate în baza rezultatelor monitorizării implementării acestor două măsuri și a recomandărilor acumulate de la beneficiarii de subvenții de până acum.
În 2021, ANOFM, cu susținerea financiară și metodologică a ILO, a pilotat în premieră măsurile active de ocupare a forței de muncă în câteva raioane din Republica Moldova. 7 șomeri au beneficiat de subvenții pentru inițierea afacerilor și au creat 11 locuri de muncă. Datorită ajutorului obținut, a fost lansată o curățătorie chimică, ateliere de producere a huselor pentru instrumente muzicale, prelucrarea lemnului și producerea mobilei, ateliere de cusut și imprimare pe textile, o linie de producere a uleiului ecologic, și a fost lansată o sală de sport etc. Tot anul trecut 13 antreprenori din mediul rural care au beneficiat de subvenții, au creat 18 locuri noi de muncă și și-au extins afacerile în mai multe domenii, cum ar fi agricultură, turism rural, servicii, construcții și renovare, patiserie și industria textilă. Suportul financiar oferit de ILO pentru implementarea acestor măsuri este de 122 mii dolari SUA.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactați: vrabie@ilo.org sau să sunați la + (373) 78 11 33 90.
1 of 5
Latest Resources
1 / 11
Resurse
14 aprilie 2022
Resurse
14 octombrie 2021
Resurse
17 martie 2021
1 / 11