Activitățile din acest an se vor desfășura sub genericul global „Uniți în activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor” și vor avea drept scop mobilizarea comunităților internaționale, a societății civile și a organizațiilor care promovează drepturile femeilor, organizațiilor care lucrează cu bărbați și băieți, agențiilor ONU, instituțiilor guvernamentale, militanților și militantelor drepturilor omului, școlilor, universităților, sectorului privat, dar și persoanelor fizice interesate să se implice în acțiuni de prevenire și eliminare a violenței împotriva femeilor și fetelor. În cadrul campaniei, UN Women Moldova, în parteneriat cu agențiile ONU, Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, societatea civilă, comunitatea internațională, autoritățile publice locale, sectorul privat și femeile supraviețuitoare ale violenței,  vor organiza mai multe evenimente și inițiative pentru a crește gradul de conștientizare asupra fenomenului și pentru a încuraja femeile care se confruntă cu violența în bază de gen să solicite ajutor și să raporteze cazurile. Campania va fi lansată în data de 25 noiembrie la Căușeni unde va avea loc o masă rotundă care va aborda mecanismul de cooperare intersectorială în cazurile de violență în familie și echipele multidisciplinare. Scopul mesei rotunde este de a avea o imagine de ansamblu asupra mecanismului de cooperare intersectorială și de a discuta rolul fiecărui actor implicat și colaborarea acestora în eliminarea violenței împotriva fetelor și femeilor. Evenimentul va avea loc cu participarea reprezentanților și reprezentantelor autorităților centrale și locale, agențiilor ONU și organizațiilor societății civile și se va concentra pe perspective, provocări și recomandări pentru asigurarea unei mai bune protecții a victimelor violenței și consolidarea colaborării tuturor actorilor implicați, pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor.   „Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne a fi cea mai gravă încălcare a drepturilor omului. Dar nu ar trebui să fie așa pentru ca violența în bază de gen poate fi prevenită. Activismul feminist, acțiunile de sensibilizare și un răspuns intersectorial coordonat joacă un rol important în prevenirea acestui fenomen. În același timp, eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor ține de fiecare dintre noi. În timpul campaniei 16 Zile de Activism, vă invităm să ne unim eforturile pentru a spori conștientizarea acestui fenomen și a amplifica eforturile de sensibilizare pentru a elimina violența împotriva femeilor și fetelor o dată și pentru totdeauna.”, a menționat Simon Springett, Coordonator rezident ONU Moldova. „Crizele cu care ne confruntăm au trezit o conștientizare fără precedent, susținută de munca continuă a organizațiilor de la firul ierbii, organizațiilor de și pentru femei precum și a supraviețuitoarelor violenței, pentru prevenirea și eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor. De aceea, tema campaniei de 16 Zile de Activism din acest an este „UNIȚI în activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”. Organizațiile de și pentru femei joacă un rol crucial în prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor prin munca depusă pentru a contribui la schimbarea politicilor, a monitoriza acțiunile autorităților și a asigura reducerea numărului cazurilor de violență.” a menționat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova. În contextul campaniei, îndemnăm pe fiecare să dea dovadă de solidaritate și să se implice pentru că fiecare dintre noi poate face diferența și contribui la prevenirea și eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor.
Notă: În Republica Moldova, această campanie se organizează de 21 ani consecutiv de către Guvernul Republicii Moldova, autoritățile locale, organizațiile internaționale și societatea civilă. Culoarea campaniei este oranj, aceasta fiind un simbol al unui viitor luminos, fără violență, pentru fiecare femeie și fată.

Primul de acest fel în Republica Moldova, programul vine să ofere o abordare holistică și incluzivă ce va permite comunităților vulnerabile să devină mai rezistente la șocurile generate de crizele multiple înregistrate în țară. Programul a fost lansat oficial pe 25 noiembrie în cadrul unei conferințe de presă condusă de Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari; Coordonatorul rezident al ONU, Simon Springett; și șefii misiunilor ONU: Nigina Abaszada pentru UNFPA; Francesca Bonelli pentru ICNUR; Maha Damaj pentru UNICEF; Lars Lönnback pentru OIM; și Jonathan Campbell pentru PAM. „Acest proiect comun denotă o solidaritate internațională imensă pentru Republica Moldova și cetățenii săi; Aceste fonduri internaționale ce vor fi oferite din partea agențiilor ONU cetățenilor acestei țări completează programele de asistență guvernamentală și ne vor permite să ajutăm financiar 40.000 familii vulnerabile, afectate de creșterea prețurilor la energie și alimente, aspecte îngrijorătoare pentru atât de mulți dintre cetățeni. De asemenea, programul ne va permite să beneficiem de suport tehnic pentru a răspunde solicitărilor suplimentare generate de situația fragilă în care ne aflăm”, a declarat Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari. Coordonatorul rezident al ONU, Simon Springett, a menționat că „Cu toții simțim enormitatea responsabilității de a sprijini cetățenii și comunitățile în perioada actuală de incertitudine și instabilitate, care cel mai probabil se va prelungi, și de a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Încă de la început, ONU Moldova s-a angajat într-un răspuns coordonat comun care completează răspunsul de urgență pentru refugiați cu intervenții de dezvoltare care abordează impactul crizelor socio-economice”. „Criteriile de eligibilitate pentru programul proaspăt lansat au fost stabilite printr-un acord comun între agențiile ONU și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Familiile eligibile vor beneficia de ajutor financiar în valoare de 700 lei lunar în următoarele 6 luni. Selecția va fi efectuată prin intermediul sistemelor guvernamentale deja existente, „Ajutor Social” și „APRA”, a declarat Jonathan Campbell, Coordonator pentru Situații de Urgență al PAM Moldova. Factorii privind eligibilitatea pentru acest ajutor financiar includ următoarele aspecte: familiile preselectate de sistemele “Ajutor Social” sau “APRA” ce includ: persoane cu orice grad de handicap; familiile monoparentale cu copii cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani; familii cu cel puțin 3 copii cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani; femeile însărcinate sau care alăptează, cu cel puțin un copil cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani. „Moldovenii au manifestat o solidaritate imensă prin faptul că au găzduit un număr mare de refugiați, iar acest lucru a generat cheltuieli adiționale în bugetele acestor familii. În acest context, pentru a susține coeziunea socială în rândul comunităților, nu trebuie să uităm nici de copiii din Moldova, care sunt cele mai vulnerabile victime colaterale ale războiului din Ucraina și care trebuie întotdeauna protejați”, a declarat Maha Damaj, Reprezentant de țară al UNICEF în Republica Moldova. „UNFPA acordă prioritate nevoilor speciale ale femeilor însărcinate și care alăptează, care se confruntă cu mai multe niveluri de vulnerabilitate în perioadele de criză. Este important ca acest program să crească accesul femeilor și fetelor la diverse servicii. Există dovezi clare ce demonstrează că asistența financiară acordată femeilor însărcinate și care alăptează le predispune la utilizarea serviciilor pentru îngrijirea prenatală mai frecventă și în timp util, dar și la asigurarea condițiilor mai bune pentru naștere, ceea ce are un impact direct asupra îmbunătățirii rezultatelor sănătății materne”, a menționat Nigina Abaszada, reprezentant rezident al UNFPA în Republica Moldova. Mai mult, reprezentantul de țară al ICNUR, Francesca Bonelli, a subliniat că „oamenii și Guvernul acestei țări au dat un exemplu întregii lumi atunci când au primit refugiații ucraineni în casele lor – iar Memorandumul de Înțelegere semnat recent pentru acest program este modul în care comunitatea internațională răspunde și împărtășește această responsabilitate. Sprijinul ONU pentru sistemele de protecție socială din Moldova înseamnă că mai mulți moldoveni și refugiați vor primi ajutor atunci când au nevoie.” „Contribuția OIM la furnizarea ajutorului financiar pentru moldovenii vulnerabili în această iarnă, ce se prevede a fi una dificilă, va permite și mai multor familii din Republica Moldova să beneficieze de sprijin. Am decis să punem umărul, alături de partenerii noștri ONU, sub egida Ministerului Muncii și Protecției Sociale, astfel încât să ajungem în această perioadă la persoanele care au atât de mare nevoie: vorbim nu doar despre refugiații vulnerabili care au fugit din calea războiului din Ucraina, ci și despre moldovenii vulnerabili, viitori beneficiari ai acestui proiect comun. Suntem cu toții în aceeași situație complicată, dar suntem împreună! Și, chiar și după această iarnă care ne așteaptă în scurt timp, vom continua să sprijinim Guvernul Republicii Moldova și mecanismele sale de protecție socială, pentru a ne asigura că acestea sunt conturate și că pot sprijini toate persoanele vulnerabile din țară”, a declarat Lars Lönnback, șeful misiunii OIM în Republica Moldova. Datorită sprijinului generos al Biroului pentru Externe și Dezvoltare al Regatului Unit, Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, Țărilor de Jos, SUA, Norvegiei, Guvernului italian, BPRM (SUA) și fondurilor HAC, acest program va ajunge la moldovenii vulnerabili din întreaga Republică cu sprijin financiar pentru a-i susține în completarea nevoilor esențiale în perioada rece a anului.   #  #  # Agențiile ONU - UNFPA, ICNUR, UNICEF, OIM și PAM, implicate în program, au mandate ce integrează intervenții umanitare de consolidare a sistemelor guvernamentale de protecție socială și au o vastă experiență globală în contexte de fragilitate, strămutare și conflicte. Experiența acestora în furnizarea de transferuri de numerar în situații de urgență, pregătirea pentru situații de urgență și protecție socială receptivă la diverse șocuri, precum și expertiza în crize ale refugiaților și a strămutărilor forțate, oferă agențiilor o calificare înaltă în colaborarea eficientă cu guvernele și partenerii acestora în scopul susținerii familiilor vulnerabile și a asigurării unei mai bune pregătiri în fața șocurilor de orice natură. Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la următoarele adrese electronice și numere de telefon: MMPS: Diana Blănaru, Șef Departament Comunicare; +37369750710; diana.blanaru@social.gov.md  UNFPA: Ene Tuyliyeva, Analist Comunicare, +37360246241; tuyliyeva@unfpa.org   ICNUR: Irina Odobescu, Asociat Comunicare; +37369166030; odobescu@unhcr.org   UNICEF: Angela Munteanu, Ofițer Comunicare; +37369123630; amunteanu@unicef.org   OIM: Riccardo Severi, Ofițer Informație și Comunicare; +37360407660; rseveri@iom.int   PAM:  Daniela Oleinic, Asociat Comunicare; +373 68302207; daniela.oleinic@wfp.org 

În discursul de la deschiderea oficială a evenimentului, Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a menționat că „schimbările climatice nu ne întreabă dacă suntem gata de ele, dacă avem resurse pentru a răspunde acestui fenomen sau dacă au venit într-un moment potrivit. Adaptarea la aceste schimbări va fi grea. Creșterea rezilienței va fi dificilă. În special pentru noi, pentru că avem resurse mai puține, suntem mai puțin pregătiți și avem instituții mai slabe. Dar nu avem încotro, trebuie să ne adaptăm. Pentru a rezista. Pentru viitorul nostru și al copiilor noștri aici, în Moldova”. Autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, lucrează în prezent la elaborarea Programului național de adaptare la schimbările climatice, astfel încât sectoarele-cheie, inclusiv agricultura și silvicultura, să fie mai puțin afectate de secetă, ploi torențiale sau variații bruște de temperatură. Ambasadoarea Suediei la Chișinău, Katarina Fried, a atras atenția că „Suedia se angajează să sprijine eforturile continue ale Moldovei, în conformitate cu viziunea și aspirațiile țării pentru integrarea europeană. Aceasta va rămâne o prioritate pentru noi în cadrul președinției UE de anul viitor, dar și dincolo de aceasta. Intenționăm să punem la dispoziție cunoștințele emergente, inovații, parteneriate și finanțare pentru progresul țării în ceea ce privește dimensiunile de mediu și climă.” Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice riscă să se producă în special asupra sectorului economic cheie – agricultura, afectând mai ales cetățenii din mediul rural. Datele Analizei comune de țară a ONU arată că pentru 57% dintre locuitorii Republicii Moldova, agricultura reprezintă o sursă majoră de hrană și de venit. Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Dima Al-Khatib, a afirmat că „în Moldova, acțiunile privind schimbările climatice înregistrează deja progrese atât la nivel de politici, cât și în practică. Următorul Program național de adaptare la schimbările climatice și Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în anul 2050 sunt în proces de elaborare, cu sprijinul PNUD. PNUD își menține angajamentul de a sprijini Guvernul Republicii Moldova în atingerea obiectivelor și acțiunilor ambițioase privind clima și tranziția ecologică, în conformitate cu deciziile luate la COP27 și rezultatele procesului național de planificare a politicilor în domeniul schimbărilor climatice.” Din momentul în care Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, autoritățile Republicii Moldova și-au asumat un șir de angajamente în fața partenerilor europeni, inclusiv în ce privește protejarea mediului. Măsurile care urmează a fi realizate și adoptate în domeniu ar trebui să fie ghidate de bunele practici ale Uniunii Europene. Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevicius a afirmat: „Schimbările climatice și degradarea mediului sunt interconectate – fără a aborda una dintre aceste probleme, nu o vom putea rezolva pe cealaltă. Astfel, trebuie să tindem să avem o viziune mai largă, aceea a transformării economiilor noastre conform unui model durabil, tranziția ecologică, stoparea distrugerii biodiversității și traiul într-un mediu fără poluare. Pactul Ecologic European este răspunsul nostru la aceste provocări și salut interesul Moldovei de a-și baza creșterea economică viitoare pe postulatele Pactului Ecologic European, în calitate de țară candidată la UE”. În cadrul evenimentului a fost împărtășită și experiența altor state privind procesul de adaptare la schimbările climatice, participanții având oportunitatea să cunoască măsurile de adaptare aplicate în Olanda, România, Armenia etc. Republica Moldova simte deja efectele schimbărilor climatice, iar impactul acestora se va intensifica pe termen mediu și lung. Efecte devastatoare ca urmare a schimbărilor climatice riscă să se producă, în special, asupra sectorului economic cheie – agricultura. Pădurile din Republica Moldova sunt la fel de vulnerabile în fața acestor evoluții. În Republica Moldova, aproape 450 de mii de hectare sau circa 11,3% din suprafața țării sunt acoperite cu păduri. Dintre acestea, pădurile mature, adică de zeci şi sute de ani, reprezintă doar 9%. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.

Acesta este un angajament ferm de a extinde cooperarea comună și de a multiplica rezultatele deja obținute cu scopul de a contribui la abordarea provocărilor de dezvoltare ale țării și a barierelor în calea unei dezvoltări sociale și economice mai incluzive, în conformitate cu prioritățile naționale descrise în Strategia Națională de Dezvoltare (SND) "Moldova Europeană 2030".  Sub ghidarea Coordonatorului Rezident ONU în Moldova, 24 de agenții și entități ONU au elaborat Cadrul de Cooperare în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova. Viziunea generală a acestuia este de a asigura o țară în care oamenii doresc să trăiască, exercitând-și pe deplin drepturile sale și beneficiind de o calitate mai bună a vieții într-o societate mai incluzivă și mai rezilientă. Cadrul de Cooperare pune un accent puternic pe caracterul transformațional (dezvoltare echilibrată și echitabilă) al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), bazându-se pe premisa că o calitate mai bună a vieții pentru toți cetățenii Republicii Moldova poate fi obținută doar dacă prosperitatea țării este accesată de toți cetățenii și dacă cei mai vulnerabili și marginalizați sunt împuterniciți să își exercite drepturile sale și să participe în mod semnificativ în toate sferele vieții. Recunoscând complexitatea contextului național de dezvoltare, care se confruntă cu provocări ce variază de la criza economică la insecuritatea energetică, sistemul Națiunilor Unite și Guvernul Republicii Moldova au definit patru priorități strategice: (1) Instituții juste și incluzive și oportunități egale pentru dezvoltarea umană; (2) Guvernarea participativă și coeziunea socială; (3) Creșterea prosperității comune într-o economie durabilă; (4) Dezvoltare ecologică, comunități durabile și reziliență la dezastre și la schimbări climatice. Implementarea Cadrului de Cooperare va contribui la obținerea rezultatelor în mai multe domenii tematice, inclusiv: educație, sănătate, sistem agroalimentar, migrație, guvernanță, muncă decentă, servicii sociale, productivitatea muncii, competitivitatea economiei, energie, mediu și schimbări climatice, conectivitate și comerț, precum și statistică - care vor facilita integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și vor contribui la îmbunătățirea standardelor de viață, generând peste 200 de milioane de dolari sub formă de finanțare nerambursabilă. Cadrul de Cooperare a fost elaborat în baza unor consultări ample la care au participat peste 4.000 de persoane, inclusiv: tineri, diaspora și migranți, populația generală (dintre care 50% reprezentau grupuri vulnerabile), reprezentanți ai romilor, persoane care trăiesc și sunt afectate de HIV, lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali, homosexuali și intersexuali (LGBTQI+), persoane aflate în detenție sau eliberate din detenție și șomeri. În atenția presei: Populația cea mai vulnerabilă și discriminată, așa cum a fost identificată în Analiza Comună a Țării este: femeile victime ale violenței; femeile și copiii vulnerabili, în special în zonele rurale; persoanele de etnie romă și minoritățile etno-lingvistice; victimele traficului de persoane; migranții vulnerabili; persoanele cu dizabilități; persoanele care trăiesc și sunt afectate de HIV; persoanele LGBTQI+; persoanele aflate în detenție; solicitanții de azil, refugiații și apatrizii; persoanele în vârstă; tinerii NEET; și micii producători agricoli. Despre ONU în Moldova 24 de agenții, fonduri, programe și alte entități ONU formează Echipa de Țară ONU în Republica Moldova, care sprijină procesul de dezvoltare a țării în conformitate cu prioritățile naționale. În 2021, agențiile ONU au implementat activități în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari.