Națiunile Unite în Moldova

Latest

30 ianuarie 2026

A ales prevenția și a câștigat viața: O leziune descoperită la timp a salvat-o pe Sofia de cancer de col uterin

30 ianuarie 2026

Cancerul de col uterin poate fi prevenit. Informația și prevenția salvează vieți | Editorial semnat de ministrul Sănătății, Emil Ceban, și reprezentanta UNFPA în R. Moldova, Karina Nersesyan

Află mai multe

Comunicat de presă

30 ianuarie 2026

Intervenția timpurie oferă un start mai bun copiilor din Fălești

Află mai multe

Latest

Istorie

30 ianuarie 2026

A ales prevenția și a câștigat viața: O leziune descoperită la timp a salvat-o pe Sofia de cancer de col uterin

30 ianuarie 2026

30 ianuarie 2026

Intervenția timpurie oferă un start mai bun copiilor din Fălești

Află mai multe

Activitățile noastre dedicate realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova

În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de 192 de state membre ale Națiunilor Unite, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, în prezent și viitor, axată pe 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Atât Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) cât și Planul de Acțiuni al Guvernului „Construim Moldova Europeană”, care descriu viziunea strategică de dezvoltare a țării pe termen scurt, mediu și lung, adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova, inclusiv în cadrul Agendei 20230 pentru Dezvoltare Durabilă, la contextul național. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt monitorizate și evaluate de Echipa de Țară a Națiunilor Unite în cadrul rapoartele anuale ONU privind rezultatele țării elaborate în coordonare cu Guvernul. Începând cu anul 2022, Guvernul s-a angajat să monitorizeze și să raporteze anual privind nivelul de realizare a ODD-urilor în țară, ceea ce permite statului să facă intervențiile necesare pentru a ajusta și/sau accelera ritmul implementării ODD-urilor.

Află mai multe

Publicație

12 ianuarie 2026

World Economic Situation and Prospects 2026

The World Economic Situation and Prospects 2026 is a report produced by the United Nations Department of Economic and Social Affairs (UN DESA), in partnership with the United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) and the five United Nations regional commissions: Economic Commission for Africa (ECA), Economic Commission for Europe (UNECE), Economic Commission for Latin America and the Caribbean (ECLAC), Economic and Social Commission for Asia and the Pacific (ESCAP) and Economic and Social Commission for Western Asia (ESCWA). The United Nations World Tourism Organization (UN Tourism) also contributed to the report.The forecasts presented in the report draw on the World Economic Forecasting Model of UN DESA as well as inputs from the United Nations regional commissions.

1 of 5

Publicație

28 noiembrie 2025

Generația 2050

Tot mai multe dovezi arată că investițiile în dezvoltarea copiilor și tinerilor susțin creșterea economică stabilă și întăresc stabilitatea politică. Chiar dacă uneori sunt percepute ca o presiune asupra bugetului, aceste investiții reprezintă de fapt un câștig public, pentru că duc la productivitate mai mare și la societăți mai sigure. Ele reduc și costurile sociale viitoare, asociate comportamentelor de risc sau unui nivel scăzut de capital social. În plus, investițiile timpurii în copilărie au efecte de durată, pentru că influențează întregul parcurs al unei persoane.Asia Centrală are o oportunitate aparte datorită structurii actuale a populației. Peste jumătate dintre locuitori au sub 30 de ani, iar în următorii 20 de ani această generație va forma cea mai mare forță de muncă din istoria regiunii. Un număr mai mare de persoane active în economie poate stimula consumul, producția și investițiile, accelerând creșterea economică. Acest potențial nu se valorifică însă de la sine. Este nevoie de planificare, investiții și acțiuni coordonate.Regiunea riscă să nu valorifice pe deplin această șansă dacă nivelul capitalului uman rămâne redus. Indicele Capitalului Uman al Băncii Mondiale arată cât de pregătită este noua generație pentru piața muncii, în funcție de sănătate și educație. Valorile sunt de aproximativ 0,6 pentru Kazahstan, Uzbekistan și Republica Kârgâză și de 0,5 pentru Tadjikistan. Cu alte cuvinte, copiii născuți azi în Asia Centrală vor atinge doar 50-60% din potențialul lor productiv dacă nu beneficiază de educație completă și servicii de sănătate adecvate. La aceasta se adaugă investițiile insuficiente în protecția copilului, protecție socială, apă și sanitație, dar și în programe pentru o piață a muncii activă.Investițiile potrivite în dezvoltarea capitalului uman pot schimba semnificativ această situație și pot crea baza necesară pentru o creștere economică susținută.În acest context, studiul analizează evoluțiile demografice din următorii 25 de ani și propune direcții de politică și investiții care pot transforma structura populației într-un avantaj economic clar. Documentul include o analiză a proiecțiilor demografice pentru copii, adolescenți și tineri în cele cinci țări din Asia Centrală și estimează nivelul investițiilor necesare pentru a valorifica acest potențial prin servicii esențiale dedicate copiilor.

1 of 5

Publicație

30 ianuarie 2026

Ukraine Situation Regional Refugee Response Plan - Moldova Chapter (2025 - 2026)

Almost four years into the conflict in Ukraine, Moldova hosts 138,00062 refugees from Ukraine, representing nearly 4 per cent of its population - the highest percentage of refugees relative to population size among countries in the Ukraine Regional Response. Refugees are predominantly women and children, comprising 89 per cent of the refugee population (41 per cent women, 23 per cent girls, and 25 per cent boys). Since the introduction of Temporary Protection in March 2023, as of end of November over 85,000 individuals have received Temporary Protection status. Additionally, more than 7,000 refugees have regularized their stay through the asylum system or by obtaining residence permits for work, education, or family reunification.Moldova’s government has demonstrated strong commitment to refugee protection and inclusion, exemplified by its Global Refugee Forum pledges and in the development of the National Programme for the Phased Integration of Foreigners, including displaced Ukrainians. These commitments are increasingly embedded within Moldova’s broader reform and development agenda, notably through alignment with the National Development Plan 2025–2027. This policy direction aims to progressively include refugees into national systems, ensuring equitable access to essential services and supporting pathways toward solutions.Despite facing significant economic pressures and structural constraints, Moldova continues to show remarkable solidarity by extending access to key rights and services to refugees. Nevertheless, gaps persist, particularly in social protection coverage, affordable housing solutions, and access to long-term healthcare. Addressing these challenges requires continued investment in national systems and targeted support to mitigate the impact on vulnerable refugees and host communities alike.
Moldova's response is characterized by a whole-of-society approach, underpinned by close cooperation between national and local authorities, civil society, development actors, and the international community, and aligned with the principles of the Global Compact on Refugees. While Moldova has set a global example in welcoming and protecting refugees, the sustainability and effectiveness of its inclusion efforts depend on sustained international solidarity. In this context, RRP partners remain committed to supporting solutions that strengthen national capacities, advance refugee protection and inclusion, and contribute to Moldova’s broader the country's development objectives, benefiting for both refugees and host communities.

1 of 5

Publicație

30 octombrie 2025

Provocările și oportunitățile femeilor antreprenoare din sectorul de producție

„Provocările și oportunitățile femeilor antreprenoare din sectorul de producție” este un studiu elaborat de Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM) în parteneriat cu ONG-ul Agenția pentru Inovații și Dezvoltare din Tiraspol, cu sprijinul financiar al Suediei și Marii Britanii, în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade).Cercetarea are drept scop identificarea provocărilor, necesităților și perspectivelor femeilor care activează în domeniul antreprenorial, oferind totodată recomandări concrete pentru politici publice mai incluzive și pentru dezvoltarea unor programe de sprijin adaptate contextului local.Studiul se bazează pe experiențele a 106 femei antreprenoare din Republica Moldova – 56 de pe malul drept al Nistrului și 50 de pe malul stâng – care își desfășoară activitatea în sectoare variate, precum producerea și ambalarea alimentelor, industria textilă, arta meșteșugărească sau alte ramuri de producție. Această diversitate a permis obținerea unei imagini reprezentative asupra realităților cu care se confruntă femeile în afaceri.Rezultatele sondajului oferă un fundament solid pentru înțelegerea contextului actual al antreprenoriatului feminin din Republica Moldova și constituie baza pentru dezvoltarea unor inițiative menite să consolideze rolul femeilor în economie și societate.

1 of 5

Istorie

30 ianuarie 2026

A ales prevenția și a câștigat viața: O leziune descoperită la timp a salvat-o pe Sofia de cancer de col uterin

Viața ei se desfășoară într-un ritm bine cunoscut: dimineți grăbite, responsabilități la serviciu, seri destinate familiei. Dar mai poartă cu ea o teamă: frica de un posibil diagnostic al unei boli.Această frică nu este una izolată. În anul 2020, 36% dintre femeile care nu efectuaseră testul citologic declarau că teama de a fi depistate cu celule atipice sau cu o formă de cancer rămâne una dintre principalele bariere în realizarea screeningului de col uterin, potrivit Studiului KAP post-intervenție, realizat cu suportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).Și totuși, Sofia mergea regulat la control. La început, o făcea pentru că serviciul impunea această regulă. Apoi, dintr-o convingere mai profundă: prevenția este o formă de grijă pentru ea și copiii ei. O dată la trei ani, chiar dacă nu avea niciun simptom, făcea testul citologic, cunoscut și ca Papanicolau sau PAP-test.Rata de acoperire cu screening citologic aproape s-a dublat în 2025, comparativ cu anul 2021. Foto: Gabriel Encev Testul citologic este o examinare scurtă și nedureroasă. Medicul prelevează celule de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei periuțe speciale, după care acestea sunt analizate la microscop. În Republica Moldova, testul este recomandat tuturor femeilor cu vârsta între 25 și 61 de ani și este gratuit, inclusiv pentru femeile neasigurate, printr-o simplă programare la medicul de familie. În țara noastră, rata de acoperire cu screening citologic (PAP-test) a crescut semnificativ: de la 36% în 2021 la peste 62% în 2025. La câteva săptămâni după ultimul PAP-test, medicul de familie a anunțat-o pe Sofia: rezultatul indica HSIL, adică leziune de grad înalt, cauzată de infecția cu virusul Papiloma uman (HPV). Femeia a fost redirecționată către Spitalul Raional Drochia, unde, din 2023, funcționează un cabinet modern de colposcopie, deschis ca parte a Rețelei Naționale de Colposcopie, formată din 12 instituții medicale (9 în raioane și 3 în Chișinău). Rețeaua Națională de Colposcopie include 12 instituții medicale (9 în raioane și 3 în Chișinău). Foto: UNFPA Moldova Cabinetele dispun de colposcoape moderne, unități de electrochirurgie, sterilizatoare, fotolii ginecologice adaptate și instrumentar medical, în valoare totală de 635 de mii de dolari, procurate de UNFPA, cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii.Acest lucru a însemnat enorm pentru Sofia: investigațiile puteau fi făcute aproape de casă, fără drumuri lungi, cheltuieli suplimentare și absențe la serviciu. Fiecare cabinet de colposcopie este dotat cu echipament modern, fotolii ginecologice adaptate și instrumentar medical. Foto: Gabriel Encev Colposcopia este o examinare amănunțită a colului uterin cu ajutorul colposcopului, recomandată atunci când testul citologic indică rezultate anormale. Serviciul este gratuit pentru toate femeile eligibile, indiferent de statutul de asigurare medicală. „Când am intrat în cabinet, frica a început să se risipească. Totul era nou, curat, bine dotat. Fotoliul se regla automat. Pe ecranul din sală am văzut o pată pe colul uterin. Mică, dar suficient de clară încât să înțeleg că trebuie să intervin la timp. Medicul mi-a vorbit calm și mi-a explicat fiecare pas”, își amintește femeia.Colposcopia a fost urmată de biopsie, la fel realizată în raion, procedură care reprezintă prelevarea unei mostre de țesut, analizată ulterior de un histopatolog. Diagnosticul inițial a fost confirmat, iar Sofia a fost referită la Institutul Mamei și Copilului (IMC), unde funcționează Centrul Național de Referință în Colposcopie, deschis în 2019.Serviciul de colposcopie este gratuit pentru toate femeile eligibile, indiferent de statutul de asigurare medicală. Acolo urmează să-i fie aplicat un tratament al leziunilor cervicale precanceroase, pentru a preveni apariția cancerului. În Republica Moldova, rata de tratament a leziunilor cervicale precanceroase a crescut considerabil: de la 26% în 2021 la 91% în 2025. Tratamentul este gratuit și finanțat din bugetul de stat. Svetlana Nicov, medic ginecolog și colposcopist cu aproape 40 de ani de experiență, coordonează Serviciul de screening de col uterin în raionul Drochia. „Aparatele vechi nu ne permiteau să efectuăm biopsii, astfel că femeile erau trimise la Bălți. Odată cu deschiderea Centrului de Referință în Colposcopie de la Institutul Mamei și Copilului, ele ajungeau la Chișinău. Acum însă, pacienta beneficiază de servicii de colposcopie în raionul unde locuiește. Imaginea este transmisă pe un monitor; aparatul dispune de un sistem video și foto care ne permite să salvăm imaginile, să arhivăm toate cazurile examinate, să monitorizăm evoluția și să păstrăm informația. Femeia poate urmări singură cum arată colul înainte de tratament și după acesta”, explică ea. Svetlana Nicov este implicată și în instruirea continuă la nivel de instituție a asistentelor medicale care prelevează PAP-testul. Doar în 2024, 27 de asistente din raionul Drochia au fost instruite nu doar tehnic, ci și în comunicarea empatică cu pacientele.„Ani la rând, ajungeam să vedem prea multe cazuri de cancer de col uterin în stadii avansate. Astăzi, situația s-a schimbat radical: depistăm mai multe leziuni precanceroase și mai puține cazuri de cancer. Femeile vin acum cu mai multă încredere, pun întrebări, vor să înțeleagă ce li se întâmplă. Pregătim inclusiv o campanie informațională și dorim să organizăm un forum raional, unde femeile să devină adevărate ambasadoare ale screeningului de col uterin, vorbind deschis despre experiența lor”, spune Svetlana Nicov.În ultimii doi ani, au fost depistate 319 cazuri de leziuni cervicale precanceroase în rândul femeilor din r. Drochia. Foto: Consiliul Raional DrochiaEchipa medicilor de familie din Drochia se implică activ în informarea comunității despre serviciile de sănătate, inclusiv cele de screening cervical oferite gratuit tuturor femeilor. Aceștia planifică anual femeile eligibile pentru screening din teritoriul deservit și le contactează telefonic. Mai nou, începând cu ianuarie 2026, medicii de familie au posibilitatea să invite femeile pentru realizarea testului citologic, prin intermediul mesajelor electronice transmise pe adresele de e-mail.În perioada 2024–2025, în urma realizării testului citologic și a investigațiilor prin colposcopie, au fost depistate 319 cazuri de leziuni cervicale precanceroase în rândul femeilor din raionul Drochia. La nivel național, în fiecare an, 600-700 de femei sunt diagnosticate cu astfel de leziuni. Dincolo de cifre, schimbarea se simte în comunități. Când Sofia și-a împărtășit experiența, a conștientizat că nu era singură. Unele dintre colegele ei trecuseră prin situații similare anterior și fuseseră nevoite să meargă la Chișinău pentru diagnostic și tratament. În contextul adresării la timp la medicii de familie și urmând indicațiile medicale, astăzi își continuă viața sănătoase și active. Pe lângă dotarea cu echipamente moderne și mobilier medical, în cele 12 cabinete de colposcopie activează medici bine pregătiți și instruiți. Rețeaua națională include 20 de medici colposcopiști care au beneficiat de cursuri de formare continuă - teoretice și practice. În total, la nivel național, au fost instruiți circa 50 de medici colposcopiști.„Astăzi, în cele nouă raioane, colposcopia și biopsia permit stabilirea completă a diagnosticului. La Chișinău, femeile ajung doar pentru tratamentul excizional al leziunilor precanceroase cervicale. Timpul de așteptare este de maximum o săptămână. Dacă diagnosticul nu confirmă o leziune precanceroasă, femeile rămân în monitorizare la nivel de raion”, explică Uliana Tabuica, medic ginecolog, șefa Centrului Național de Referință în Colposcopie din cadrul IMC.Raioanele unde activează Cabinetele de Colposcopie au fost selectate în baza a două criterii principale: numărul populației deservite și existența/disponibilitatea medicilor care au fost instruiți anterior sau și-au manifestat dorința de a studia colposcopia și de a o practica. După instruire și o pregătire temeinică în domeniu, medicii ginecologi din Rețea beneficiază de ghidare continuă din partea specialiștilor din cadrul Centrului Național de Referință în Colposcopie, prin intermediul sistemului de videoconferință, în regim online.„Când se confruntă cu dificultăți în luarea deciziilor sau în diagnostic, noi, în timp real, putem oferi sprijin, discutăm cazurile mai complicate și îi ghidăm pas cu pas. În prezent, adițional cazurilor de leziuni precanceroase cervicale, tot mai multe cazuri determinate de cancer cervical sunt depistate în faze incipiente, femeile în aceste stadii neprezentând încă simptome. Doar prin testul citologic, efectuarea la timp a colposcopiei și prelevarea biopsiei putem depista atât leziunile precanceroase, cât și cancerul cervical în stadii precoce, când tratamentul este mai eficient, mai puțin invaziv și cu un impact mai redus asupra sănătății pe termen lung, oferind șanse mult mai mari de vindecare”, explică șefa Centrului Național de Referință în Colposcopie din cadrul IMC.Medicii ginecologi din Rețea beneficiază de ghidare prin intermediul sistemului de videoconferință. Foto: Gabriel Encev Planurile pentru 2026 sunt ambițioase. În prezent, echipa de medici împreună cu autoritățile lucrează la extinderea numărului de raioane deservite de aceste centre/oficii de colposcopie ce activează la nivel subnațional. În paralel, se urmărește consolidarea capacității medicilor colposcopiști în tratarea leziunilor cervicale precanceroase depistate, astfel încât femeile să beneficieze nu doar de diagnostic, ci și de tratament al acestor leziuni direct în raion. Sofia este unul dintre cazurile fericite în care screeningul cervical a funcționat. O leziune depistată la timp, într-un sistem de screening bine organizat, cu medici instruiți și condiții adecvate, înseamnă viață fără frică. Și totuși, în Republica Moldova, la fiecare trei zile, o femeie încă își pierde viața din cauza cancerului de col uterin. Screeningul cervical și vaccinarea anti-HPV rămân cele mai eficiente metode de prevenire a unei boli care poate fi evitată aproape în totalitate.De-a lungul anilor, UNFPA a susținut autoritățile naționale și locale în prevenirea cancerului de col uterin, prin suport în elaborarea cadrului normativ, dotarea instituțiilor medicale, instruirea personalului, digitalizarea serviciilor de colposcopie, dezvoltarea sistemelor de evidență digitală a datelor, notificarea digitală a femeilor invitate la screening cervical, campanii de informare privind prevenirea cancerului de col uterin. Rezultatele sunt vizibile și fiecare poveste ca a Sofiei confirmă un adevăr simplu: prevenția salvează vieți.

1 of 5

Istorie

22 ianuarie 2026

Ofițera Ana-Maria Țurcanu: „Pacea nu se moștenește, ea se construiește în fiecare zi”

Născută în anul 2000 – anul adoptării Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU – locotenent-major Ana-Maria Țurcanu face parte din generația de femei militare care schimbă, prin propriul exemplu, felul în care este înțeleasă participarea femeilor la procesele de securitate și apărare. Cariera militară a Anei-Maria Țurcanu a început în 2019, atunci când a fost admisă la Academia Militară „Alexandru cel Bun” din Chișinău, unde a studiat Comunicații și Tehnologia Informației. Trei ani mai târziu, după absolvire, a primit gradul de locotenent și a fost repartizată în cadrul Brigăzii 1 Infanterie Motorizată din Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova, unde activează în prezent în funcția de locțiitoare a comandantului unității Comunicații și Tehnologia Informației. Astăzi, ea este una dintre puținele tinere care dețin funcții de comandă în Armata Națională. Un moment definitoriu în cariera sa a fost participarea la misiunea multinațională KFOR – o forță internațională de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo[1] – unde a exercitat, timp de șase luni, funcția de operatoare superioară a plutonului. „Selecția a fost riguroasă, pregătirea – complexă, iar responsabilitățile – semnificative”, spune ea. Cu toate acestea, alături de militare și militari din mai multe țări, a îndeplinit cu succes toate sarcinile atribuite. „KFOR m-a învățat cât de importantă este cooperarea internațională”, afirmă ea. „Am înțeles că pacea este posibilă doar atunci când acționăm împreună.” Această experiență i-a consolidat nu doar competențele tehnice, ci și înțelegerea responsabilității pe care o are fiecare persoană în menținerea stabilității și în protejarea populației, în special în comunitățile afectate de conflict. După revenirea acasă, Ana-Maria Țurcanu și-a continuat serviciul militar cu aceeași dedicare, păstrând totodată legături puternice cu familia. Locuiește în satul Corlăteni, raionul Rîșcani, este căsătorită și urmează să devină mamă în curând. Cele mai calde amintiri din copilărie sunt legate de reuniunile familiei în jurul mesei de sărbătoare, momente în care simțea cea mai autentică formă a păcii. Pasiunea pentru sport s-a împletit armonios și cu activitatea militară. „Întotdeauna am iubit sportul și disciplina”, spune ea. „O minte sănătoasă are nevoie de un corp sănătos, iar în armată această filozofie devine un mod de viață.” Experiențele sale, atât în Armata Națională, cât și în cadrul misiunii KFOR, au sensibilizat-o față de absența sau fragilitatea păcii. Pentru ea, impactul este emoțional și greu de ignorat, motiv pentru care se regăsește în spiritul Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, primul document global care recunoaște femeile drept actori esențiali în prevenirea conflictelor, negocieri și procesele de redresare. Pentru Ana-Maria Țurcanu, Rezoluția 1325 reprezintă un angajament continuu: susținerea participării femeilor în funcții de comandă și în procesele strategice de luare a deciziilor, precum și recunoașterea rolului transformator al tinerelor în societate. „Cred că tinerele demonstrează competențe solide și o înțelegere profundă a realităților contemporane – de la tehnologie la evoluții geopolitice – însă prea des sunt văzute drept beneficiare ale programelor, nu drept experte”, subliniază Ana-Maria. În viziunea sa, tinerii și tinerele sunt cei care construiesc punți, demontează stereotipuri, contestă narațiunile care perpetuează violența și creează spații sigure acolo unde acestea lipsesc. „O lume în care Rezoluția 1325 este implementată pe deplin ar fi o lume în care conflictele sunt prevenite. O lume în care experiențele femeilor ghidează deciziile strategice, iar vocile tinerilor și tinerelor nu sunt doar auzite, ci sunt și luate în considerare”, argumentează ea. Această convingere se reflectă și în mesajul pe care Ana-Maria îl adresează liderilor și liderelor din întreaga lume: „Pacea are nevoie de încredere, participare și de curajul de a-i asculta pe cei care încă nu dețin puterea. Nu uitați că pacea nu se moștenește, ea se construiește în fiecare zi.” Acest articol face parte din proiectul de storytelling „Născută în 2000”, realizat în cadrul campaniei „Când femeile conduc, urmează pacea”, care marchează 25 de ani de la adoptarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea.

1 of 5

Istorie

22 ianuarie 2026

„Știu că amenințările lui pot fi reale.” Povestea Sorinei despre violența digitală

Nu poți închide telefonul, nu poți opri notificările. Realitatea ta devine o minciună creată de agresor pe care toți ceilalți ajung să o creadă. Te afli pe un teren pe care nu reușești deloc să-l controlezi. Tot mai multe femei se confruntă cu această formă de violență și tot mai multe au nevoie să știe cum să se apere de ea. Părea de treabă Sorina* a avut o căsnicie violentă în urma căreia a divorțat. A rămas în îngrijire o fiică mică. Femeia a plecat peste hotare, unde lucra la o pensiune. Acolo a făcut cunoștință cu Gabriel* – un băiat care părea de treabă și care era văzut cu ochi buni de colegii lor de muncă. În scurt timp au devenit un cuplu și au decis să se mute cu traiul în satul natal al Sorinei. Acolo, Gabriel a făcut cunoștință cu familia femeii. Pe de altă parte, Sorina nu prea știa nimic despre el sau familia lui. Nu punea multe întrebări, el nu povestea. Chiar și așa, lucrurile păreau să funcționeze. În familie au mai apărut alți doi copii, iar Sorina era în așteptarea celui de-al treilea. Gabriel devenise autoritar. Aștepta ca toți să se conformeze regulilor sale și opera cu amenințări. Într-o zi a venit acasă, a văzut cum Sorina făcea baie și i-a făcut poză. „Mi-a spus că dacă ne despărțim, el va face un cont pe Facebook și va posta acea poză. Asta mă ținea în relație”. Control la fiecare mișcare Gabriel muncea periodic peste hotare, dar ca să fie la curent cu ce se întâmplă acasă a instalat camere de supraveghere. Așa reușea să ceară socoteală pentru toate acțiunile Sorinei: „De ce ai comunicat cu vecina?”; „De ce copilul este în drum?”; „De ce a venit acela?”, etc. Oaspeții nu era bineveniți în casă, iar controlul se transforma în amenințare de viață și moarte. „M-a amenințat că va deschide un balon de gaz și o să mă încuie în casă pe mine și pe fete”, spune femeia. Sorina era de-a dreptul înfricoșată. Știa că pericolul este real. Gabriel n-a scutit-o de bătăi nici măcar în perioada sarcinii. După ultima amenințare, Sorina a decis că vrea să se separe. Bărbatul s-a înfuriat, a revenit acasă și a stricat furios bunuri din casă. Conturi false și anunțuri cu tentă sexuală Peste o perioadă a plecat înapoi, iar de la distanță a început să creeze conturi false de Facebook cu identitatea Sorinei. Acolo păreau pozele ei obișnuite, din arhiva familiei, dar pe care femeia nu și le dorea în văzul tuturor. Mai mult ca atât, aceste fotografii erau însoțite de comentarii deplasate: „Am rămas singură cu trei copii și caut bărbat pentru relații, sunați-mă oricând” și cu datele de contact la vedere. Apăreau din ce în ce mai multe conturi, fiecare cu mesaje care făceau aluzie la disponibilitatea Sorinei în căutare de parteneri sexuali. Postările ajungeau atât la lista de prieteni ai Sorinei, cât și în grupurile tematice din localitate. Din această cauză, femeia era abordată de bărbați dubioși și mesajele nu păreau să se mai oprească. Denigrări ca parte a vieții Reacția lui Gabriel la rugămințile Sorinei de a înceta purta caracter răzbunător și violent. În mesajele private cu acesta, femeia primea ură și o hotărâre inexplicabilă de a continua. „Eu ți-am creat mesaje, acum tu descurcă-te. O să postez numărul tău de telefon să te sune lumea să știe că ești o scorpie.” Sorina spune că de la început, când apăreau postările, era foarte afectată și plângea permanent. Acum s-a obișnuit că amenințările și denigrările fac parte din viața ei. Totuși, când relatează despre cele întâmplate, simte un nod în gât și pe alocuri i se taie respirația. Într-o lume în care este denigrată constant, nu are cum să se simtă în siguranță alături de copiii săi. „Știu că amenințările lui pot fi reale, nu știu ce se ascunde după.” Ce poți face dacă ești victimă a violenței digitale: Documentează totul: salvează capturi de ecran, linkuri, mesaje, comentarii. Orice detaliu poate conta, mai ales dacă ajungi să raportezi cazul unei autorități sau unei platforme. Raportează conținutul abuziv către platforma pe care apare. Blochează și raportează utilizatorul Dacă atacul implică amenințări reale, deepfake-uri sau consecințe asupra vieții tale profesionale sau personale, sesizează autoritățile. Apasă butonul „CERE AJUTOR” de pe www.eviolenta.md – prima resursă informațională națională dedicată prevenirii violenței digitale și sprijinirii femeilor și fetelor în mediul online. Aici poți primi ajutor imediat, gratuit și confidențial. Poți scrie pe chatul de consiliere online, unde consilieri profesioniști oferă sprijin și informații, în siguranță și confidențialitate. La fel, poți apela la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete: 0 8008 8008 Serviciul online www.eviolenta.md a fost realizat prin efortul comun a Centrului Internațional „La Strada” împreună cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, fiind dezvoltată cu suportul financiar al Guvernului Marii Britanii.

1 of 5

Istorie

21 ianuarie 2026

Un atelier de tâmplărie, deschis cu sprijinul UE și PNUD, a reunit o familie acasă

Inspirată de meseria tatălui ei și motivată de dorința de a-și reuni familia acasă, Ludmila a pus bazele unui atelier modern de tâmplărie. Astăzi, acesta crește și își găsește locul pe piață datorită muncii, pasiunii și sprijinului partenerilor de dezvoltare.„Am înregistrat compania în 2023. Totul a pornit de la visul de a deschide un atelier de tâmplărie, continuând mica afacere a tatălui meu, care nu mai este în viață”, povestește Ludmila Donica. Tatăl ei a fost tâmplar toată viața, lucrând cu uneltele sale într-un mic atelier din gospodăria familiei.Dorința de a păstra vie tradiția și amintirea tatălui a devenit o misiune personală pentru Ludmila, iar decizia nu a fost una pur economică, ci profund emoțională: „M-am gândit că, dacă lansez această afacere, fratele meu ar putea reveni în Moldova, căci urma să-și ia familia și să plece definitiv în Danemarca, unde muncea în ultima perioadă”, relatează antreprenoarea. Fratele Ludmilei a fost peste hotare timp de 15 ani și revenea acasă doar o dată pe an, de Crăciun sau de Paște. Atelierul de tâmplărie a devenit puntea prin care frații s-au regăsit și au început să construiască un viitor comun, chiar în localitatea natală.De la un vis, la o afacere modernăPrimul pas a fost găsirea unui spațiu potrivit. Atelierul a prins contur la incubatorul de afaceri din Rezina, un loc care oferă condiții bune pentru tinerii antreprenori și micile afaceri locale. Cu pași mici, echipa formată din Ludmila și fratele ei a început să producă primele obiecte din lemn.O contribuție esențială la dezvoltarea atelierului a venit din partea Uniunii Europene, prin programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Programul a oferit echipament în valoare de 14.610 dolari.„Am primit utilaj performant, ultramodern, prin care acum ne definim ca afacere. Acest utilaj este bijuteria noastră”, spune Ludmila cu mândrie.Utilajul permite realizarea unor produse complexe: gravuri personalizate, sculpturi tradiționale, obloane pentru ferestre, balustrade, mobilier de interior și exterior. Într-o piață competitivă, aceste elemente diferențiază afacerea și atrag tot mai mulți clienți.Mai mult decât utilaje: mentorat, instruiri și susținereSprijinul financiar nu a fost singurul ajutor primit. Programul a inclus și sesiuni de instruire, mentorat și consiliere în domenii-cheie precum vânzări și promovare. Pentru Ludmila, economistă la bază, dar fără experiență în industria lemnului, aceste instruiri au fost esențiale pentru dezvoltarea afacerii.„N-am fost lăsați baltă cu utilajul. Am avut instruiri și mentorat, care m-au ajutat enorm să pun pe roate afacerea și să câștig primele comenzi”, spune Ludmila.Astăzi, ea se ocupă de promovarea și administrarea afacerii, în timp ce fratele ei a preluat întreaga parte de producție. Deși nu are studii de specialitate, el a moștenit îndemânarea tatălui și a completat-o cu cursuri de formare, devenind un adevărat meșter.Afacere de familie, afacere de viitorUn alt motiv de bucurie pentru Ludmila este implicarea întregii familii în proiect. Fiul ei, inspirat de activitatea atelierului, a ales să studieze prelucrarea lemnului la colegiu, ceea ce întărește convingerea că această afacere are nu doar prezent, ci și viitor.„Acum toată familia este implicată în această afacere. Feciorul meu a intrat la colegiu, tot la această specialitate. Deci afacerea noastră are viitor.”Planurile pentru perioada următoare sunt ambițioase. Vor să creeze cel puțin trei noi locuri de muncă, pentru a putea face față volumului tot mai mare de comenzi. În același timp, echipa poartă negocieri cu vinării locale pentru a furniza standuri din lemn pentru sticlele de vin – un produs de nișă, dar cu potențial mare în industria turismului vitivinicol.Povestea Ludmilei Donica este mai mult decât un simplu succes antreprenorial. Este o dovadă că sprijinul potrivit, combinat cu determinare și valori puternice de familie, poate schimba destine și poate deveni un model inspirațional pentru cei care sunt încă departe de casă.

1 of 5

Istorie

22 decembrie 2025

Când Centrul de tineret ajunge la tineri: un program mobil care depășește distanțele

Într-o zi obișnuită din satul Mașcăuți, raionul Criuleni, câțiva tineri se adună într-o clasă din gimnaziul „Ion Sârbu” pentru o activitate diferită de rutina zilnică. Nu este o lecție clasică și nici o prezentare formală. Este un spațiu de dialog și interacțiune, în care tinerii vorbesc deschis despre discriminare, relații și despre felul în care pot schimba lucrurile, chiar și prin gesturi mici. Această activitate a fost posibilă datorită Centrului de tineret UNIT din Criuleni, unul dintre cele 14 centre de tineret participante în Programul susținut de UNFPA – „Centrul Călător ReVine la TINEri 2025”. Programul aduce activitățile de tineret direct în comunitățile unde oportunitățile sunt limitate și unde nu există, deocamdată, un centru de tineret.Astfel, echipa Centrului de tineret UNIT din Criuleni a ajuns la Mașcăuți pentru a lucra direct cu tinerii din sat, oferindu-le activități de informare și implicare, adaptate nevoilor lor reale. Activitatea dedicată combaterii discriminării a început cu jocuri de cunoaștere și icebreakere, menite să creeze un spațiu sigur și deschis. Ulterior, tinerii au lucrat în echipe și au reprezentat vizual, prin imaginația lor, ce înseamnă discriminarea în viața de zi cu zi – la școală, în grupul de prieteni sau în comunitate – și ce soluții văd ei pentru a o combate.„Mi-a plăcut faptul că am discutat despre aceste teme, pentru că este nevoie să dezbatem deschis problemele cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. E important să nu judecăm și să înțelegem că fiecare dintre noi are un punct de vedere și că avem personalități diferite. În cadrul programului Centru Călător avem ocazia să ne dezvoltăm și să interacționăm mai mult cu alți tineri”, ne-a povestit Cătălina, o tânără participantă la activitatea Centrului Călător din Criuleni.În perioada 15 iunie – 31 octombrie 2025, Centrul de tineret UNIT din Criuleni a desfășurat activități mobile în mai multe comunități, ajungând la 278 de tineri, care au avut astfel acces la activități de tineret, informare și dezvoltare personală, chiar în localitățile lor.„Am hotărât să fac parte din echipa Centrului Călător pentru a ajunge mai ușor la tinerii din comunități, cu activități de dezvoltare, dar și cu subiecte sensibile care trebuie discutate și dezbătute împreună cu ei. Aceste interacțiuni îi ajută să înțeleagă cum pot participa activ în societate, devenind mai deschiși, mai curioși și mai încrezători să își împărtășească opiniile despre temele abordate.” Marina Turcan Cerlat, lucrătoare de tineret, Centrul de tineret UNIT din CriuleniCentrele de tineret sunt spații sigure și prietenoase, care oferă tinerilor oportunități de dezvoltare personală, acces la informație și sprijin pentru a-și transforma ideile în inițiative concrete. Prin Programul Centrul Călător, aceste oportunități nu mai sunt limitate de distanță.La nivel național, Programul Centrul Călător ReVine la TINEri 2025 a mobilizat 14 centre de tineret, care au călătorit în întreaga țară cu activități mobile dedicate tinerilor din comunități unde nu există centre de tineret sau unde oportunitățile de participare sunt limitate. În această perioadă, au fost desfășurate 150 de activități, iar 3.137 de tineri din localități din Republica Moldova au fost implicați în programe de tineret, educație non-formală și dezvoltare personală.Tinerii au participat la activități de ghidare în carieră, ateliere de dezvoltare a gândirii critice și combatere a dezinformării, sesiuni despre participare civică și drepturile omului, precum și activități de recreere și dezvoltare personală – toate adaptate contextului local și nevoilor reale ale tinerilor.Programul Centrul Călător ReVine la TINEri 2025 a fost desfășurat de AO CIDP „ANIMA”, cu suportul UNFPA în Republica Moldova, în cadrul Fondului Comun pentru consolidarea participării tinerilor și dezvoltarea centrelor de tineret din Republica Moldova, susținut de Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Tineret și Guvernul Elveției.

1 of 5

View all

Comunicat de presă

30 ianuarie 2026

În Republica Moldova, prevenirea cancerului de col uterin este o prioritate de sănătate publică. Din anul 2017, țara noastră implementează un program organizat de screening cervical, care oferă femeilor cu vârste între 25 și 61 de ani acces gratuit la testul citologic (testul Babeș-Papanicolau), indiferent dacă sunt sau nu sunt asigurate medical. Drumul către prevenție începe, de cele mai multe ori, la medicul de familie. Medicii și asistentele medicale din asistența medicală primară au un rol esențial în identificarea femeilor eligibile, invitarea lor la screening și oferirea informațiilor necesare. Atunci când rezultatele testului citologic indică modificări, sistemul de sănătate asigură un traseu clar de diagnostic și îngrijire, susținut de o Rețea Națională de Colposcopie bine dezvoltată, cu 12 Oficii de Colposcopie în Chișinău și raioane, care aduc serviciile mai aproape de domiciliul pacientelor.Rezultatele acestui efort comun sunt vizibile. În ultimii ani, acoperirea screeningului cervical a crescut semnificativ. Numărul femeilor care fac testul citologic de prevenție aproape că s-a dublat, iar serviciile de diagnostic și tratament al leziunilor precanceroase au devenit mai accesibile și mai eficiente. Astăzi, Republica Moldova nu doar identifică mai multe cazuri la timp, ci reușește să trateze cu succes majoritatea leziunilor cervicale precanceroase, prevenind evoluția lor către cancer și salvând mai multe vieți.Un pilon important al prevenirii este vaccinarea împotriva HPV, principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin. Introducerea vaccinului anti-HPV în Calendarul Național de Vaccinare și extinderea acestuia nu doar pentru fete, ci și pentru băieți, cu revizuirea recentă a schemei de vaccinare, reprezintă investiții directe în sănătatea generațiilor viitoare. Aceste progrese nu ar fi fost posibile fără parteneriate solide. Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și al altor parteneri de dezvoltare, a investit constant în informarea populației, consolidarea serviciilor de screening cervical și modernizarea sistemelor informaționale.Implementarea Registrului de Screening al Cancerului de Col Uterin și, mai recent, lansarea invitațiilor la screening în format electronic, începând cu ianuarie 2026, prin intermediul platformei guvernamentale mNotify, reprezintă pași importanți pentru a ajunge la fiecare femeie la momentul potrivit.Prevenția nu este doar rezultatul politicilor publice, ci și al deciziilor luate individual. Screeningul cervical realizat regulat, vaccinarea împotriva HPV, comunicarea clară și empatică din partea cadrelor medicale, precum și deschiderea populației țintă de a răspunde prompt invitațiilor sistemului de sănătate, fac diferența.Un viitor fără cancer de col uterin este posibil. Avem cunoștințele, instrumentele și angajamentul necesar pentru a-l construi împreună. În această săptămână – și în fiecare zi – prevenția rămâne cea mai puternică formă de protecție a vieții.Emil Ceban, ministrul Sănătății al R. Moldova
Karina Nersesyan, reprezentanta UNFPA în R. Moldova

1 of 5

Comunicat de presă

30 ianuarie 2026

Intervenția timpurie oferă un start mai bun copiilor din Fălești

Începând cu octombrie 2024, copiii din raionul Fălești beneficiază de servicii specializate de intervenție timpurie care schimbă radical parcursul dezvoltării lor. Centrul de Intervenție Timpurie din Fălești oferă un spațiu modern, sigur și prietenos, unde specialiștii și părinții lucrează împreună pentru identificarea timpurie și recuperarea întârzierilor în dezvoltare în timpul unei etape esențiale a copilăriei.Centrul a fost modernizat și echipat în cadrul proiectului „Consolidarea serviciilor și sistemelor sociale naționale pentru copiii vulnerabili și refugiați din Republica Moldova”, implementat de UNICEF în parteneriat cu Lumos Moldova și Ministerul Sănătății, cu sprijinul financiar al Guvernului Germaniei prin intermediul Băncii Germane de Dezvoltare (KfW).Pentru copiii cu tulburări de dezvoltare, intervenția realizată între 0 și 5 ani este decisivă. În această perioadă, capacitatea copilului de a învăța, de a se adapta și de a se recupera este deosebit de mare, iar sprijinul specializat poate preveni agravarea dificultăților și apariția dizabilităților pe termen lung. Fără intervenție timpurie, întârzierile ușoare pot afecta integrarea ulterioară în grădiniță, școală și comunitate.Cu suportul financiar nerambursabil al Guvernului Germaniei, prin Banca Germană de Dezvoltare KfW, UNICEF, în parteneriat cu Lumos Moldova și Ministerul Sănătății, a inaugurat două Centre de Intervenție Timpurie în raioanele Cimișlia și Fălești. Pentru a asigura accesul la servicii aproape de comunitate, au fost create câte cinci Cabinete de Dezvoltare a Copilului în fiecare raion, în cadrul Centrelor de Sănătate rurale și al Oficiilor Medicilor de Familie, în 10 localități: Cimișlia, Fălești, Javgur, Batîr, Satul Nou, Gura Galbenei, Scumpia, Albinețul Vechi, Pîrlița și Răuțel.Impact vizibil pentru copii și familiiPe parcursul anului 2025, în orașul Fălești, peste 190 de copii au beneficiat de evaluări și servicii specializate de intervenție timpurie, inclusiv reevaluări periodice pentru monitorizarea progresului. Toate serviciile sunt oferite gratuit copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani, facilitând accesul tuturor, inclusiv al celor din familii care se confruntă cu dificultăți financiare. Pentru unii copii, aceste servicii au însemnat primele cuvinte rostite, primii pași făcuți fără sprijin sau integrarea cu succes la grădiniță.Intervențiile sunt realizate de o echipă multidisciplinară formată din logoped, kinetoterapeut, psiholog, asistent social și medic pediatru, care colaborează eficient pentru a oferi sprijin adaptat nevoilor fiecărui copil. Rezultatele se reflectă în îmbunătățirea dezvoltării motorii și a comunicării, precum și în creșterea încrederii copiilor și a incluziunii sociale.„Bucuria din ochii unui copil care reușește să pronunțe primul său sunet este nemăsurată” - Natalia Martîniuc, Asistent Logoped, Centrul de Intervenție Timpurie, FăleștiPentru Natalia Martîniuc, munca de logoped este o adevărată cursă contra cronometru. Ea vorbește despre progresele făcute în corectarea sunetului „R”, unul dintre cele mai dificile pentru copii. „Copiii vin cu mare dorință, în special cei care s-au simțit marginalizați la grădiniță pentru că nu puteau vorbi corect. Fericirea lor când reușesc este energia noastră”. Chiar și după ce copiii depășesc limita de vârstă pentru serviciile centrului, Natalia continuă să ghideze părinții pentru ca rezultatele obținute să fie menținute în timp.„Acceptarea este primul pas spre recuperare” - Olga Ciupac, Psiholog, Centrul de Intervenție Timpurie, Fălești Munca psihologului se concentrează adesea pe susținerea părinților care trec prin etape dificile de acceptare a unui diagnostic. Olga subliniază că implicarea familiei este esențială: „Când specialistul și părinții lucrează împreună, rezultatele sunt remarcabile, ajungând la o rată de succes de până la 90%”. Prin consiliere constantă, părinții învață cum să susțină dezvoltarea copilului în viața de zi cu zi.„Am unit dimensiunea medicală, socială și educațională pentru același scop” - Cristina Lungu, Șefa Centrului și Asistent SocialCristina Lungu subliniază că centrul răspunde unei nevoi reale din comunitate. „Anterior, copiii erau trimiși de la un specialist la altul. Aici, lucrăm ca o echipă unită”. Pe lângă intervenția terapeutică, centrul oferă sprijin social familiilor vulnerabile, asigurându-se că dificultățile materiale nu devin un obstacol în procesul de recuperare.„Cu sprijinul Guvernului Germaniei prin KfW, serviciile de intervenție timpurie din Fălești contribuie la construirea unui sistem care pune copilul și familia în centrul intervenției. Infrastructura modernă, echipele dedicate și accesul gratuit la servicii creează premise reale pentru o dezvoltare sănătoasă și echilibrată”, declară Angela Capcelea, Specialist în Sănătate la UNICEF.Datorită sprijinului oferit de Guvernul Germaniei, copiii din Fălești primesc sprijin specializat, dar și șansa de a-și dezvolta potențialul și de a avea un start mai bun în viață alături de familiile și comunitatea lor.

1 of 5

Comunicat de presă

23 ianuarie 2026

Frontiere mai sigure și servicii moderne: a fost lansat proiectul EU4Borders Security – Moldova

La eveniment au participat înalți oficiali din Republica Moldova, Uniunea Europeană și organizații internaționale, printre care Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne, Olivier Onidi, director general adjunct al Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) din cadrul Comisiei Europene, Iwona Piórko, ambasadoarea UE în Republica Moldova, Justyna Janiszewska, președinta Consiliului de administrație al Fondului de solidaritate PL, Ester Ruiz de Azua, șefa misiunii OIM Moldova, precum și ambasadorii Republicii Lituania, Tadas Valionis, și Republicii Polone, Tomasz Kobzdej.Prezența lor reconfirmă sprijinul ferm al UE pentru consolidarea securității și stabilității țării noastre.Proiectul EU4Borders Security – Moldova sprijină Guvernul Republicii Moldova în alinierea gestionării frontierelor și a migrației la standardele Uniunii Europene și la acquis-ul Schengen, contribuind la pregătirile pentru aderarea la UE și la crearea unui sistem de frontieră mai rezistent la provocările actuale în materie de securitate. Aceste eforturi reprezintă pași importanți către o frontieră europeană sigură și modernă, în conformitate cu prevederile capitolului 24 „Justiție, libertate și securitate” din procesul de aderare la Uniunea Europeană.O masă rotundă a fost dedicată rolului tehnologiilor moderne în gestionarea integrată a frontierelor. Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, și alți experți au subliniat că soluțiile digitale și echipamentele de ultimă generație pot spori securitatea, facilita circulația persoanelor și a mărfurilor și, în același timp, asigura respectarea drepturilor omului.De asemenea, astăzi a avut loc prima reuniune a Comitetului Director al proiectului, în cadrul căreia autoritățile naționale și partenerii internaționali au stabilit direcțiile cheie pentru implementarea și coordonarea activităților planificate.Русская версия доступна здесь***Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:Riccardo Severi, ofițer de comunicare și informare publică, OIM Moldova rseveri@iom.int

1 of 5