Este psihologă de profesie și lucrează în echipa creată de Roma Awareness Foundation (RAF) în sprijinul femeilor rome care se confruntă cu violența în familie sau cu traume obținute în urma experiențelor anterioare.  „Îmi place să vorbesc cu oamenii. Persoanele au probleme și vor să le împărtășească, însă nu o pot face cu străinii. Să ții totul în sine este foarte greu, pe mine mă știu și au încredere să vorbească.”, spune Galina.  Vine dintr-o familie cu 10 copii și toți au studii. Galina a învățat la Moscova și spune că îi datorează mamei oportunitatea de a învăța și a se pune pe propriile picioare. Ea locuiește în Transnistria, un teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale ale țării, însă lucrează cu femei din toată Moldova. „Nu putem scoate femeia din familie, în comunitatea noastră nu este o practică salutabilă, însă putem să o ajutăm. Vorbim și lucrăm nu doar cu femeile, dar cu întreaga familie: soț, părinți și chiar uneori bunici. Vorbim, ascultăm, uneori plângem împreună. Pe noi oamenii ne știu, ne respectă și, respectiv, ne ascultă.”, povestește Galina.   „Pe această femeie o ascultă bărbații cu cea mai mare autoritate din comunitatea noastră. Când vorbește Galina, toți tac, pentru că știu că ea este o femeie înțeleaptă și are dreptate, spune soțul Galinei”. El a explicat că Galina este prima femeie care și-a revendicat dreptul de a participa și vorbi la așa numita judecată a romilor, unde femeile nu sunt admise în general. Galina lucrează în echipă cu Carolina, care deși nu este de origine romă, lucrează țintit cu comunitățile din Moldova și România de aproape 5 ani. „Comunitatea romă trebuie să o cunoști și să o respecți pentru a putea lucra. Pentru cei mai mulți dintre acești oameni, familia și demnitatea lor sunt prioritate. Astfel, nu poți veni din afară și să le spui cum să trăiască sau să le dai sfaturi. Îmi place că sunt mândri să fie romi, că nu se sfiesc să spună direct ce le place sau ce vor, însă ei au nevoie de ajutor, iar societatea trebuie să învețe să-i respecte și nu-i mai stigmatizeze.”, spune Carolina. Ea a menționat că multe dintre femeile rome sunt discriminate nu doar în societate, dar și acasă. Ele nu pot merge la poliție, deoarece acest lucru poate fi tratat ca un act de trădare a comunității, nu pot de multe ori nici măcar să se destăinuie familiei. La început este perfect la toate, și soțul cel mai iubitor din lume, și copii cuminți, și familia alături, însă începi să discuți și înțelegi că nu e chiar așa.  Proiectul inițiat de Roma Awareness Foundation (RAF) prezintă o abordare neobișnuită a problemelor nedeclarate ale comunității. Galina și Carolina merg prin sate și vorbesc cu femei, la poartă, la fântână, în drum. Vorbesc despre viață, familie, vise. Cele două psihologe identifică astfel femeile cu potențiale dificultăți care pot avea nevoie de ajutor. Apoi încet, cu răbdare, ajung la adevăr și împreună găsesc o soluție. Acesta este unul din puținele proiecte care reușește să lucreze în egală măsură pe ambele maluri ale Nistrului, direct cu femeile și familiile lor. Dacă la început era mai greu să obțină încrederea femeilor rome, împreună cu Galina au reușit să ajute peste 70 de supraviețuitoare ale violenței. „Violența în familie este o problemă foarte gravă, este îngrozitor ce povestesc unele femei și este absolut inacceptabil ca lucrurile să continue de o asemenea manieră. Noi lucrăm nu doar cu femei, dar și cu familia. Trebuie să găsim sursa acestui tratament inacceptabil pentru femei și să o determinăm să se schimbe. Nu este ușor, dar este posibil și ne bucurăm enorm când reușit. Carolina lucrează traumele, iar eu, inclusiv prin puterea propriului exemplu, îi conving să fără violență, cu sprijin pentru fete și femei din partea familiei se poate reuși enorm de mult”, spune Galina.  Sprijinul acordat de echipa RAF este unul complex, acoperind aspecte precum soluționarea problemelor administrative, satisfacerea nevoilor de bază, accesul la educație pentru femei și fete, sprijin pentru obținerea unei calificări profesionale, asistență juridică și gestionarea traumelor psihologice.  Cu sprijinul UN Women, peste 70 de femei refugiate și 30 de femei rome din Moldova au primit ajutor pentru a face față situațiilor de violență în familie și pentru a gestiona efectele acesteia. Prin proiectele pe care le susține în Moldova, UN Women abordează, inclusiv cele mai stringente probleme ale comunității rome, cum este integrarea, spargerea stereotipurilor, reducerea discriminării, abilitarea femeilor rome, accesul la studii, sărăcia și vulnerabilitatea comunității.  

Cu aceste cuvinte Viktoria, o tânără din regiunea Odesa a început povestea ei. Are 22 de ani și doi copii născuți în Moldova, ultimul cu anumite probleme de sănătate este internat împreună cu mama la spital. Viktoria  a venit împreună cu familia soțului în Moldova, refugiindu-se din calea războiului. Locuiește împreună cu cei doi copii într-o casă de la marginea unui sat din apropierea Chișinăului, împreună cu alți 20 de membri ai familiei extinse.  „Când am găsit această familie nu aveau nici casă și nici o sursă de existență. Le-am ajutat să facă acte și să obțină un statut legal pe teritoriul țării. Din păcate sunt foarte multe familii în asemenea situație, oameni care nu știu să citească și respectiv nu au altă sursă de informare decât noi despre drepturile lor sau oportunitățile care există”, spune Olga Bîtcă, juristă a Platformei Femeilor Rome Romni, organizație susținută de UN Women.  În ultimele trei luni, peste 200 de femei au primit sprijin pentru perfectarea actelor, accesarea alocațiilor, înscrierea în programe de instruire și profesionalizare, precum și pentru acoperirea unor nevoi de bază, cum ar fi coșurile alimentare sau scutecele pentru copii. Elena Sîrbu, președinta Platformei Femeilor Rome Romni, afirmă că, prin activitățile desfășurate cu sprijinul UN Women, organizația se concentrează pe susținerea femeilor aflate în situații de vulnerabilitate. Acestea sunt femei care se confruntă cu lipsa încrederii în sine, care nu au acces la educație sau informațiile necesare pentru a-și cunoaște și revendica drepturile fundamentale. Una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă femeile refugiate este lipsa actelor. Asemenea familiei Viktoriei, mii de femei au ajuns în Moldova fără documente și fără informații despre procesul de obținere a acestora. După ce și-a perfectat actele, Viktoria a beneficiat de îndrumare și sprijin pentru accesarea serviciilor sociale și pentru obținerea asistenței medicale, esențială pentru o tânără mamă. „Am fost foarte norocoasă pentru că nu am fost singură”, spune Viktoria. Deși foarte stresată din cauza stării de sănătate a copilului, ea știe că poate conta în continuare pe suport, inclusiv în dialog cu medicii. „Copilul Viktoriei are dreptul la tratament gratuit și vom merge să ne asigurăm că intervenția chirurgicală de care are nevoie va fi făcută în termen și bine, pentru că fiecare copil are dreptul la sănătate.”, a subliniat Elena Sîrbu, care monitorizează de aproape cazul. În prima perioadă, familia Viktoriei a primit scutece și toate cele necesare pentru ca micuțul ei să nu simtă lipsuri. Provocarea cea mare rămâne a fi frigul. Familia a fost ajutată să pregătească locuința pentru iarnă, dar în continuare nu au suficiente lemne pentru se încălzi. Totuși, primul pas a fost făcut, după ce doi membri ai familiei au reușit să-și găsească un loc de muncă conform recomandărilor Romni.  „Nu facem angajări și nici nu le învățăm meserie, însă cu fiecare femeie care se adresează lucrăm continuu și suntem în contact pentru a le informa despre noi oportunități de angajare sau instruire, despre oportunitățile de a da copii la școală sau grădiniță. Fiecare femeie cu care lucrăm este ulterior o sursă valoroasă de informații pentru celelalte femei din comunitate. Deja ele revin la noi atunci când apare o problemă pe care nu o pot rezolva singure și din nou ne implicăm și le ajutăm.”, explică Olga.   „Femeile cu care lucrăm au nevoie de ajutor imediat, dar și de sprijin pentru a depăși condiția actuală. Vrem nu doar să le dăm ajutor esențial pentru astazi, dar și să le învățăm să vrea mai mult, să le arătăm că se poate mai bine și ce pot face pentru a recăpăta respectul și încrederea în sine.”, precizează Elena Sîrbu, cunoscută promotoare a dreptului femeilor din comunitatea romă la studii și carieră. În colaborare cu UN Women și cu sprijinul financiar al Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară (WPHF), Platforma Femeilor Rome Romni organizează sesiuni de mediere lingvistică, culturală și juridică, adresându-se unei game largi de probleme cu care se confruntă cele mai vulnerabile femei refugiate. De asemenea, organizația susține femeile care se confruntă cu discriminare în cadrul locurilor de muncă, școlilor sau instituțiilor publice. 

De mai bine de zece ani, Dumitru Zaporojan din lunca Prutului, din Slobozia Mare este meșter popular. Din pasiunea sa pentru prelucrare a pieilor de ovine, Dumitru a creat o afacere.El este cunoscut în toată țara ca fiind meșterul popular de la sud care transformă blana de ovine în bundițe, un articol vestimentar unic. „Am fost peste hotare o anumită perioadă din viața mea, acolo am locuit la cineva care se ocupa cu prelucratul pieilor. L-am întrebat pe meșteșugar atunci despre aceasta, i-am spus că sunt curios cum se face acest lucru. Mi-a dat să lecturez despre asta și am curățat vreo două piei, iar după asta am spus că vreau să mă întorc acasă, vreau să devin antreprenor și să dezvolt această afacere”, povestește Dumitru Zaporojan.După ce a revenit acasă, Dumitru și-a construit de unul singur, din banii câștigați peste hotare, un utilaj de prelucrare a pieilor, cu ajutorul căruia a creat primele lucrări. Din piei, meșteșugarul mai confecționează papuci de camere și covoare.  „Toți caută blănița de la sud, pentru că ea este cea mai călduroasă, mai ales că eu o și prelucrez medicinal ca să nu aibă miros”, mai spune Dumitru.Dumitru Zaporojan este președintele Clusterului Zootehnic „Bacii Sudului”, susținut financiar de programul „EU4Moldova: Regiuni cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF. Clusterul beneficiază de suport în valoare de 100.000  de mii de euro, cu ajutorul căruia membrii acestuia au procurat mai multe utilaje, inclusiv un abator mobil, beneficiază de instruiri și vizite de studiu.  „Eu mi-am luat un granulator și un pielitizator pentru a utiliza lână. Am zis să luăm un granulator să încercăm să folosim lâna ca îngrășământ. Am văzut că în Uniunea Europeană se face acest lucru”, a precizat Dumitru Zaporojan. Tânărul antreprenor își dorește să rămână acasă pentru a-și extinde afacerea. El vrea să promoveze în continuare meșteșugăritul, o îndeletnicire care se află pe cale de dispariție. 

„Este atât de plăcut când poți veni la serviciu, știind că, la doar câțiva pași de tine, în aceeași clădire, copilul tău se află într-un spațiu sigur, amenajat, supravegheat și implicat în activități educative. Confirm, din proprie experiență, că un loc de muncă prietenos poate ajuta familiile să aibă mai mulți copii și, în același timp, le permite mamelor să progreseze profesional, chiar și în concediul de îngrijire”.Acestea sunt cuvintele Anastasiei Aslan, manageră Resurse Umane, la compania de panificație „Panilino”, unul dintre partenerii UNFPA Moldova în promovarea politicilor prietenoase familiei la locul de muncă. Anastasia lucrează la „Panilino” din 2018. La 33 de ani, este mamă a trei copii și, în curând, va deveni mamă pentru a patra oară.„Nu am avut frate sau soră și am visat mereu să am mai mulți copii. Faptul că la compania unde lucrez există o creșă pentru copii m-a ajutat să-mi îndeplinesc acest vis. Ca mamă, pot să revin mai devreme la serviciu, să am venituri și, în același timp, să mă ocup de creșterea copilului”, spune ea.Republica Moldova, la fel ca multe alte țări din regiune, se confruntă cu o scădere a natalității. În pofida faptului că majoritatea cuplurilor își doresc 2-3 copii, mulți dintre ei au doar unul sau doi, din cauza dificultăților financiare și a lipsei serviciilor de îngrijire a copiilor mici, care să ajute părinții să combine cariera cu viața de familie.„Panilino” este una dintre primele companii din Moldova care, începând cu 2022, implementează politici prietenoase familiei la locul de muncă. Cu sprijinul UNFPA și al Guvernului Austriei, compania a obținut un grant de 5.000 de dolari, pentru a implementa inițiative care să sprijine familiile cu copii mici. Astfel, a fost amenajat un spațiu de joacă și de odihnă pentru copiii angajaților, încurajându-i să revină mai devreme din concediul de îngrijire, dacă își doresc acest lucru.Anastasia susține că a fost foarte dificilă perioada în care își creștea cel de-al treilea copil: „Până la vârsta de un an, mama mea, revenită în țară, a avut grijă de Alexandru. Ulterior, am început să căutăm un loc la creșele de stat, dar nu am reușit. «Nu sunt locuri» era răspunsul pe care-l auzeam de fiecare dată. Așa că am decis să angajăm o bonă. Cheltuielile au crescut considerabil, iar responsabilitățile deveneau și mai mari, pentru că bona avea grijă de copil până la amiază, după care Vasile, fratele mai mare, îl prelua când venea de la școală”.Anastasia își amintește cu entuziasm momentul când UNFPA a anunțat despre proiectul de amenajare a unui loc de joacă pentru copii la locul de muncă: „Nu-mi venea să cred că un vis atât de vechi ar putea deveni realitate. Administrația companiei a susținut imediat această inițiativă și, în scurt timp, am transformat sala de ședințe într-un spațiu de odihnă și de joacă. A fost angajată și o educatoare care să aibă grijă de copii pe parcursul zilei. Astfel, Alexandru, care avea aproape 3 ani atunci, a început să meargă la creșă chiar în cadrul companiei”.Motivați inclusiv de reușita acestui proiect și de facilitățile acordate părinților la locul de muncă, Anastasia și soțul ei au decis să planifice și al patrulea copil – o alegere mai rar întâlnită în Moldova: „După ce se va naște al patrulea copil, îmi doresc să revin curând la serviciu. Copilul va merge la creșa din cadrul companiei. Informez toate angajatele aflate în concediul de îngrijire a copilului, despre beneficiile existente, le invit să vină aici și discutăm împreună despre programul de muncă adaptat nevoilor lor. Scopul nostru este să susținem femeile angajate, pentru că multe dintre ele își doresc să revină la muncă”.Anastasia este și mai motivată să revină la serviciu cât mai curând, având în vedere că noul Cod al muncii prevede că mamele pot lucra în concediul de maternitate și în cel de îngrijire a copilului, păstrându-și atât indemnizația, cât și salariul. De asemenea, Codul muncii permite angajaților să beneficieze de programe de muncă flexibile, inclusiv prin posibilitatea de a lucra de la distanță.Politicile prietenoase familiei la locul de muncă, precum creșele și programele de muncă flexibile, permit cuplurilor să-și planifice mai ușor copiii și ajută femeile să-și continue cariera, fără a fi nevoite să aleagă între maternitate și profesie. UNFPA sprijină Guvernul Republicii Moldova în dezvoltarea acestor politici, colaborând cu actori naționali, pentru a crea reziliență demografică pe termen lung și a răspunde la provocările legate de fertilitatea în scădere, ajutând cuplurile să aibă numărul de copii dorit.