Sergiu Gladun, directorul Institutului Mamei și Copilului: „Femeile însărcinate și nou-născuții sunt cei mai vulnerabili în fața schimbărilor climatice”

Capacitatea lor de adaptare fiziologică este limitată, iar temperaturile extreme au efecte directe și adesea periculoase. Despre modul în care schimbările climatice afectează sănătatea mamei însărcinate, viața intrauterină a fătului și primele zile ale nou-născutului am discutat cu Sergiu Gladun, directorul Institutului Mamei și Copilului (IMC).

Domnule Gladun, ne puteți, vă rog, descrie ce riscuri specifice aduc schimbările climatice sănătății mamelor și nou-născuților?

Femeile însărcinate și nou-născuții sunt cei mai vulnerabili în fața schimbărilor climatice, din cauza vulnerabilității fiziologice și a limitărilor de adaptare ale acestor grupuri. Grija noastră este să le oferim un mediu sigur, echilibrat și sănătos indiferent de vreme sau anotimp.

În perioadele de călduri intense, femeile însărcinate sunt expuse riscului de deshidratare și contracții premature, ceea ce poate afecta circulația placentară și dezvoltarea fetală. Nou-născuții, care nu au încă un sistem eficient de termoreglare, sunt deosebit de sensibili la:
   - supraîncălzirea care poate provoca hipertermie, deshidratare rapidă, crize de apnee sau tulburări neurologice;
 -   răcirea bruscă a corpului în condiții de temperaturi scăzute.

Este esențial ca temperatura aerului din jurul copiilor să fie confortabilă și adaptată nevoilor lor fiziologice.

Un alt risc provocat de schimbările climatice și consecințele acestora (secetă, inundații, strămutare) este stresul matern cronic. Anxietatea și depresia maternă, deseori este agravată de schimbările climatice bruște, care sunt asociate cu:

— modificări ale dezvoltării cerebrale fetale;

— risc crescut de tulburare de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD), tulburări de limbaj și emoționale la copil, iar stresul prenatal cronic crește nivelul de cortizol matern, ceea ce poate afecta sistemul nervos central al fătului.

Luând în considerare riscurile menționate mai sus, cum este pregătită instituția pe care o conduceți să facă față acestor provocări?

Institutul Mamei și Copilului a integrat adaptarea la schimbările climatice în Planul său de Dezvoltare Instituțională 2022-2026, concentrându-se pe trei direcții esențiale: reziliența infrastructurii, siguranța termică și calitatea aerului.

Lucrările de renovare vizează Blocul Maternității și Policlinica IMC și prevăd izolarea termică a pereților, înlocuirea ferestrelor vechi, modernizarea sistemului de iluminat cu tehnologie LED, precum și reabilitarea instalațiilor de încălzire și ventilare. De asemenea, vor fi instalate panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, ceea ce va reduce consumul de energie și emisiile de căldură, contribuind la un mediu mai sustenabil.

Departamentul de Chirurgie Pediatrică și Pediatrie a beneficiat de o renovare completă a sistemelor de apă, canalizare și încălzire. Coloanele de canalizare vechi au fost schimbate cu țevi PVC-U etanșate, reducând umiditatea și eliminând mirosurile neplăcute sau apariția mucegaiului.

Sistemele de încălzire sovietice au fost înlocuite cu calorifere moderne din oțel cu panou plat, echipate cu capete termostate pentru reglaj individual. Astfel, fiecare salon dispune de un termostat care permite menținerea temperaturii între 22 și 24°C, un interval sigur și confortabil pentru copii și nou-născuți.

Prin toate aceste măsuri, IMC oferă un mediu medical sigur și stabil, protejat de efectele variațiilor climatice, asigurând sănătatea și confortul mamelor și copiilor, indiferent de anotimp sau condițiile atmosferice externe.

În opinia dvs., care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă sistemul medical în a asigura condiții optime de temperatură în toate maternitățile din țară?

Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este moștenirea unei infrastructuri învechite, care nu a fost gândită pentru realitățile climatice și tehnologice de astăzi. Multe dintre maternitățile din țară au fost construite acum câteva decenii, într-un context diferit, iar astăzi ne dorim ca aceste spații să devină cu adevărat sigure, calde iarna și răcoroase vara, pentru mame și nou-născuți.

Costurile modernizării sunt mari, iar implementarea soluțiilor energetice eficiente presupune timp, planificare și resurse. Dar în spatele fiecărui proiect, fiecărei reparații, stă grija sinceră a echipelor medicale și sprijinul partenerilor care cred în misiunea noastră. Cu ajutorul Ministerului Sănătății, al partenerilor de dezvoltare și al donatorilor internaționali, reușim pas cu pas să transformăm aceste spații în locuri mai prietenoase, mai verzi și mai umane.

Ne puteți descrie tendința pacienților afectați de schimbările climatice în ultimii ani și ce proiecții există pentru perioada următoare?

Deocamdată nu dispunem de o statistică oficială care să reflecte pe deplin impactul schimbărilor climatice asupra sănătății materno-infantile, însă observăm că există o legătură a cazurilor de afecțiuni respiratorii în perioadele de iarnă, precum și a complicațiilor legate de căldură în verile toride, cum ar fi deshidratare, nașteri premature, epuizare termică.

Aceste tendințe subliniază că în viitor avem nevoie de un sistem de monitorizare mai detaliat și de unele protocoale adaptate la noile realități climatice. Privim această provocare cu responsabilitate și speranță pentru că, odată ce înțelegem mai bine legătura dintre climă și sănătate, putem proteja mai eficient ceea ce avem mai de preț: viața copiilor și bunăstarea familiilor.

Având în vedere variațiile climatice pe parcursul anului (iarnă mai blândă, iarnă târzie/ninsori primăvara, veri cu temperaturi extreme, toamne cu răciri bruște), cum influențează aceste fenomene evoluția sarcinii în fiecare anotimp?

Fiecare anotimp își lasă amprenta asupra evoluției sarcinii. Natura nu mai urmează tiparele de altădată, iar corpul femeii însărcinate resimte din plin aceste schimbări.

Iernile mai blânde mențin mai mult timp alergenii și infecțiile respiratorii în circulație, în timp ce iernile târzii, cu ninsori și drumuri greu accesibile, pot limita accesul gravidelor la consultații sau la servicii medicale urgente.

Verile cu temperaturi extreme sunt, poate, cea mai mare provocare — organismul femeii însărcinate este supus unui efort suplimentar, iar riscul de deshidratare, epuizare și nașteri premature crește considerabil. Toamnele, cu răciri bruște și variații mari de temperatură, aduc și ele riscul de infecții respiratorii și oboseală maternă accentuată.

Toți acești factori ne reamintesc cât de important este ca supravegherea medicală a sarcinii să fie personalizată și atent adaptată la contextul climatic. În esență, vorbim despre o grijă dublă: față de mamă și față de mediul care o înconjoară.

Cum reacționează IMC la cauzele de internare a femeilor însărcinate legate de condițiile meteorologice sau de efectele schimbărilor climatice?

La Institutul Mamei și Copilului, am înțeles că grija pentru sănătatea mamei începe cu grija pentru mediul în care ea este îngrijită. Schimbările climatice ne-au arătat cât de important este să asigurăm un confort termic stabil, indiferent de anotimp.

Prin investițiile realizate în ultimii ani, am reușit să menținem un microclimat constant în saloane și în sălile de naștere, astfel încât pacientele să se simtă în siguranță și protejate chiar și atunci când afară temperaturile oscilează extrem. Sistemele moderne de ventilare și climatizare nu sunt doar dotări tehnice, ele sunt parte din grija noastră zilnică, pentru a preveni complicațiile cauzate de variațiile termice și pentru a le oferi mamelor un mediu cald, liniștit și echilibrat.

Adaptarea la noile condiții climatice înseamnă, în fond, adaptarea la nevoile reale ale femeilor și ale copiilor. Iar pentru noi, aceasta nu este doar o investiție în tehnologie, ci o investiție în siguranță, sănătate și viață.

Interviu realizat de UNFPA cu susținerea Guvernului Marii Britanii în contextul campaniei ONU „Adaptarea la schimbările climatice nu mai este o opțiune în Moldova”, organizată cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP30, Brazilia, 2025