Republica Moldova incriminează violența digitală: modificări legislative fără precedent protejează femeile de urmărire și abuz online

Republica Moldova a făcut un pas decisiv pentru a proteja femeile și fetele de violența digitală și, pentru prima dată, incriminează mai multe forme de astfel de abuz, inclusiv urmărirea obsesivă, cunoscută și sub denumirea de stalking.

Timp de 22 de ani, Marina* a îndurat abuzuri fizice și emoționale din partea soțului ei, până în momentul în care a ajuns la limită. Mamă a doi copii, aceasta a părăsit locuința conjugală împreună cu copiii și a depus cerere de divorț în toamna acestui an. Deși s-a separat de soț în 2021, abuzul nu a încetat, ci s-a mutat în mediul online.

A fost supravegheată, urmărită și filmată fără consimțământ de către o persoană, la solicitarea soțului ei. A început, de asemenea, să primească amenințări cu moartea, motiv pentru care nicăieri nu se simțea în siguranță. Totodată, fostul soț a creat conturi false pe rețelele sociale în numele Marinei, pretinzând că aceasta ar oferi servicii sexuale. Conform legislației actuale, amenințările primite online sunt tratate drept contravenții, iar făptașii pot scăpa doar cu o amendă.

Schimbări, însă, încep să apară, iar Marina privește cu speranță spre viitor. Începând cu data de 14 februarie 2026, vor intra în vigoare mai multe modificări legislative, oferind o protecție mai puternică femeilor și fetelor afectate de abuzurile comise prin intermediul tehnologiilor informaționale și/sau al comunicațiilor electronice. Urmărirea obsesivă va deveni infracțiune, sancționată cu până la doi ani de închisoare sau trei ani, dacă autorul este membru al familiei. Amendamentele vizează urmărirea și hărțuirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, încercările repetate de a contacta o persoană prin orice mijloace, precum și monitorizarea fizică sau online a locuinței sau a locului de muncă.

De ce sunt importante noile amendamente privind violența digitală

În Moldova, mai mult de jumătate dintre femeile (65 %) cu vârsta de peste 18 ani și care sunt active online, au experimentat o formă de violență digitală de-a lungul vieții. Până nu demult, legislația nu recunoștea pe deplin aceste fapte ca infracțiuni. Noile amendamente definesc violența digitală drept orice act de violență comis prin intermediul tehnologiilor informaționale sau mijloacelor de comunicare electronică.

Modificările legislative definesc, de asemenea, „datele informatice cu conținut abuziv ” ca fiind materiale discriminatorii, sexiste, amenințătoare, obscene sau defăimătoare, oferind astfel o bază juridică clară pentru sancționare.

Aceste schimbări sunt rezultatul eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), UN Women, UNFPA, Oficiului Consiliului Europei și organizațiilor societății civile.

„Pentru noi, asigurarea siguranței în mediul digital înseamnă extinderea conceptului de siguranță în fiecare sferă a vieții”, a declarat Viorica Țîmbalari, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie. „Violența digitală este o provocare a vremurilor noastre, dar și o oportunitate de a arăta că justiția, empatia și respectul pot evolua odată cu tehnologia.”

În 2026, Agenția planifică instruirea polițiștilor, a ofițerilor de urmărire penală, a procurorilor și judecătorilor în gestionarea cazurilor de violență digitală, astfel încât noile prevederi să fie aplicate pe deplin.

Asistență juridică gratuită pentru supraviețuitoare precum Marina

Pe lângă sprijinirea amendamentelor legislative, UN Women se asigură că supraviețuitoarele violenței digitale pot avea acces la asistența juridică necesară. În cadrul unui proiect al UN Women, finanțat de Guvernul Danemarcei, Centrul DACIA din Soroca oferă consiliere juridică și reprezentare în instanță pentru Marina și alte femei aflate în situații similare în mod gratuit.

„Acest sprijin a fost asemeni unui colac de salvare”, spune Marina. „Eram la capătul puterilor. Nu-mi venea să cred că cineva mă va ajuta gratuit.”

Avocata ei, Tatiana Vicol-Felișcan, atrage atenție asupra faptului că violența psihologică și digitală reprezintă amenințări crescânde: „Violența psihologică este cea mai răspândită și, în același timp, cea mai puțin recunoscută formă de abuz. Tot mai des, aceasta merge mână în mână cu intimidarea sau șantajul online.”

Modificările legislative recente îi dau speranță, însă Tatiana subliniază necesitatea instruirii continue a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, precum și extinderea utilizării sistemului de videoconferință în cadrul audierilor, pentru ca femeile să poată avea acces la justiție evitând retraumatizarea. „Ele trebuie să se simtă ascultate și protejate, nu judecate”, afirmă ea.

Viața Marinei este, în continuare, dificilă. Cu doar o lună în urmă, soțul ei a atacat-o din nou, provocându-i leziuni grave la cap care o împiedică să lucreze. Fără asistența juridică gratuită, continuarea procesului de divorț ar fi fost imposibilă.

Pedepse mai dure pentru hărțuirea sexuală

Amendamentele introduc și sancțiuni mai aspre pentru hărțuirea sexuală, inclusiv cea comisă online. Agresorii riscă amenzi de până la 50.000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau până la patru ani de închisoare, dublu decât era prevăzut anterior. În cazul în care victima este minoră, făptașul riscă până la 7 ani de detenție.

„Adoptarea acestor modificări reflectă un angajament ferm al autorităților Republicii Moldova de a proteja demnitatea, libertatea și siguranța femeilor și fetelor, inclusiv în spațiul digital”, menționează Dominika Stojanoska, reprezentantă de ţară UN Women Moldova. „Este esențial ca aceste prevederi să fie urmate de o implementare riguroasă și de instruirea celor responsabili pentru a aplica noul cadru legal cu eficiență.”

Legile schimbă nu doar mărimea pedepselor, ci și mentalități

Legile nu sunt doar instrumente de sancționare a agresorilor, ci contribuie și la schimbarea mentalităților. Marina speră că noile modificări legislative vor încuraja mai multe femei și fete să raporteze abuzurile și să solicite sprijin. „Mi-aș dori ca mai multe femei să știe că violența digitală este tot violență și că pot primi ajutor gratuit. Datorită consilierii primite, am înțeles că nu mie trebuie să-mi fie rușine, ci agresorului. Și sper foarte mult ca tot mai multe femei și fete să înțeleagă acest lucru.”

*Numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea supraviețuitoarei violenței.