Pentru Alexei Preda, fondator și director al Centrului Bahtalo Ker din Otaci, cel mai nordic oraș al țării, Premiul ONU pentru Drepturile Omului 2025 reprezintă o recunoaștere câștigată cu greu, după ani dedicați construirii unei organizații conduse de romi, care s-a confruntat adesea cu excluderea. Acest factor îl motivează să continue munca pentru ceea ce speră să construiască în anii următori.„Mi-aș dori ca într-o zi, când voi fi bătrân, să merg pe stradă, iar cineva să-i spună copilului său 'Îl vezi pe acel bătrân? El m-a ajutat când aveam cea mai mare nevoie,' spune el. În timp ce vorbește, i se umplu ochii de lacrimi. „Asta ar fi cea mai mare recompensă pe care aș putea-o primi vreodată,” adaugă în șoaptă.Alexei spune că Premiul ONU pentru Drepturile Omului din Moldova aduce recunoașterea și încrederea de care Bahtalo Ker are nevoie pentru a se dezvolta. Centrul, al cărui nume înseamnă „Casa Fericită” în romani, își propune să sprijine comunitatea romă prin educație, programe de formare profesională și servicii sociale, cu accent pe familiile cele mai vulnerabile. „Acest premiu dovedește că nu suntem o inițiativă trecătoare,”spune el. „Bahtalo Ker este un loc care chiar funcționează, care chiar ajută și în care oamenii pot avea încredere.” Totul a început în 2012, când Alexei a decis să înființeze o organizație pentru a sprijini copiii romi din comunitatea sa, inspirat de modul în care tatăl său mereu a luptat pentru el. Primii ani au fost plini de dificultăți, întâmpinând refuzuri și obstacole la tot pasul. „Fiind o organizație condusă de romi, ne confruntam cu refuz după refuz”, își amintește el.Zece ani mai târziu, în 2022, izbucnirea războiului din Ucraina a reprezentat un adevărat moment de cotitură pentru Bahtalo Ker. Organizația și-a deschis ușile pentru familiile de refugiați care aveau nevoie de sprijin, iar accesul la resurse noi a făcut posibilă construirea unui centru comunitar permanent.Cinci camere ale centrului sunt deja finalizate, fiecare cu patru locuri de dormit și dotată cu mobilier și articole de strictă necesitate pentru femei și copii supraviețuitori ai violenței domestice. Pentru ca spațiile să fie ușor de folosit de copii și părinții acestora care încă nu știu să citească sau să scrie, ușile camerelor au fost vopsite în culori vii și distincte. Alte cinci camere sunt încă în curs de amenajare. „Pentru a putea continua lucrările, avem nevoie de resurse suplimentare,” spune Alexei. Finalizarea centrului reprezintă pentru el rezultatul tuturor eforturilor depuse de-a lungul anilor.Misiunea organizației pornește de la convingerea că educația este cheia unui viitor mai bun. În colaborare cu autoritățile locale și școlile, echipa ajută copiii romi să revină la școală și să își continue studiile. „Fără alfabetizare, riscăm să pierdem cultura și identitatea noastră.“Vreau ca copiii noștri să termine școala, ca să poată conduce comunitatea, nu doar să supraviețuiască în ea,” explică el. Alexei își amintește propria experiență: „Am reușit să termin școala pentru că tatăl meu nu m-a lăsat să renunț. Știa că, pentru un copil rom, educația este singura șansă de a avea o voce.”Educația este importantă nu doar pentru copii, ci și pentru adulții care sunt pregătiți să muncească, dar care nu au avut niciodată șansa să meargă la școală. În acest sens, Bahtalo Ker oferă programe de formare care îi ajută pe membrii comunității rome să dobândească competențe practice. Unii participanți au obținut deja certificate profesionale în domenii precum croitoria și coafura, ceea ce le crește șansele de a-și găsi un loc de muncă stabil. „La Bahtalo Ker, ne dorim ca oamenii romi să își poată construi singuri drumul, fără să depindă de nimeni,” spune Alexei. „Vreau să poată spune că au reușit cu propriile lor forțe,” adaugă el. „Iar eu voi fi recunoscător că am avut șansa să contribui la asta.”**** Istoria a fost scrisă de Carolina Ceban, stagiară la ONU Moldova în cadrul Programului ONU de Stagii pentru Diversitate 2025-2026.

 Denis Pruteanu are 26 de ani, locuiește în Chișinău și zilnic face naveta din Chișinău în Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, unde familia sa deține o fermă. Tânărul antreprenor își dorește să înceapă o afacere în domeniul procesării cărnii, iar datorită finanțării oferite de programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, este mai aproape de visul său. Familia lui Denis deține peste 60 de hectare de pământ pe care cultivă cereale, iar pentru a le valorifica, acum câțiva ani a deschis o fermă. „Acum șase ani, tatăl meu a lansat această afacere, dar nu a avut un plan de dezvoltare. După ce mi-am încheiat studiile în Italia, mi-am propus să dezvolt această afacere. Era nevoie de investiții mari. Am început să caut finanțare, a fost greu și anevoios”, spune Denis. Tânărul antreprenor a făcut planul de afaceri și a depus dosarul la o competiție anunțată de programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova. Datorită finanțării în valoare de 20.000 de dolari, a reușit să doteze ferma cu cele mai performante utilaje procurate din Italia. De la utilaj pentru adăpare, hrană și ventilare a halei până la utilaj care aspiră cerealele într-un rezervor, le amestecă și le mărunțește, pentru ca, în final, animalele să le poată digera.„Această susținere mi-a dat aripi și dorința de a crește această afacere. Datorită acestui sprijin am reușit să facem și logoul companiei. Brandingul este foarte important pentru că este procesul de creare și gestionare a identității noastre în mintea consumatorilor, adică a clienților noștri. Urmărim crearea unei conexiuni emoționale cu consumatorii, construirea loialității și, în cele din urmă, creșterea vânzărilor și a cotei de piață”, explică antreprenorul. Antreprenorul care își dorește să ofere doar produse organiceTânărul își dorește să dezvolte un întreg lanț valoric: creșterea și prelucrarea cerealelor, creșterea animalelor și procesarea cărnii.„În viitor aș vrea să fim certificați organic/bio la nivel internațional. Ca să faci un brand organic, trebuie să ai terenuri organice și să dai mâncare organică animalelor. Aceasta e modalitatea de creștere, ca să ai carne organică. Noi avem totul, trebuie doar să tindem spre asta”, mai spune Denis.Anual, familia Pruteanu crește 150-200 de oi, capre și porci care sunt vândute procesatorilor, la un preț mult mai mic decât dacă ar avea magazinele proprii de carne. Tânărul antreprenor își dorește ca în viitorul apropiat să poată crește mai multe porcine și să înceapă procesarea cărnii, inclusiv să deschidă un restaurant chiar în satul Vadul-Rașcov.„Vrem să prelucrăm carnea, să facem mezeluri. În câteva luni vom procura animale de prăsilă. Când mă aflam în Italia, am descoperit un sortiment vast de mezeluri. Aș vrea să fac mezeluri ca în Italia, dar în Republica Moldova”, spune tânărul. Locuri de muncă acasăOdată cu deschiderea fermei în satul Vadul-Rașcov au fost create zece locuri de muncă, atât de necesare în localitatea aflată la peste 100 de kilometri de Chișinău. În timp ce afacerea se va dezvolta, vor fi deschise și alte locuri de muncă pentru localnici.„Dacă vom începe procesarea, atunci vom crea și mai multe locuri de muncă. Orice om își dorește să rămână în țara sa, să muncească aici, să-și întemeieze o familie, să-și crească copiii. Asta îmi doresc și eu, tocmai de aceea am ales să mă reîntorc în Moldova”, spune tânărul antreprenor. Începând cu 2024, 20 de antreprenori, printre care și Denis, au primit suport din partea UE și PNUD pentru a-și crește sau lansa afacerea. Susținerea tinerilor antreprenori și a mediului de afaceri face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene și PNUD de a consolida încrederea și de a promova dezvoltarea economică pe ambele maluri ale Nistrului. 

Ce face ca un mesaj despre sănătate să fie cu adevărat ascultat de adolescenți? Răspunsul vine chiar de la tineri - încrederea, dialogul și vocea celor de aceeași vârstă.Pornind de la această realitate, aproximativ 50 de adolescenți, voluntari ai centrelor Youth Clinik din întreaga țară s-au reunit la Chișinău, în perioada 30–31 ianuarie 2026, în cadrul atelierului participativ bazat pe știința comportamentală „Vocile tinerilor pentru prevenire – Informare. Dialog. Acțiune.”, pentru a contribui activ la promovarea vaccinării împotriva virusului HPV. Atelierul a fost organizat de UNICEF, cu suportul financiar al Guvernului Marii Britanii, și în parteneriat cu Asociația „Sănătate pentru Tineri”, Centrul de Resurse la nivel național în Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor „NEOVITA”, Rețeaua Youth Klinic Moldova și Ministerul Sănătății.În luna decembrie a anului trecut, UNICEF a sprijinit instruirea voluntarilor Youth Klinic Moldova pentru a deveni ambasadori ai schimbării în comunitățile lor în promovarea sănătății și prevenției.  De la informare la acțiune: soluții construite împreună cu tineriiVoluntarii rețelei Youth Klinic Moldova în centrele de sănătate prietenoase tinerilor din întreaga țară au lucrat împreună pentru a analiza barierele existente în calea vaccinării HPV și a co-crea mesaje adaptate semenilor lor. Tinerii au dezvoltat idei concrete de campanii de informare, activități de educație de la egal la egal și de îmbunătățire a serviciilor prietenoase tinerilor.Atelierul a fost construit pe o abordare participativă, în care tinerii nu au fost doar beneficiari ai informației, ci actori-cheie ai procesului de schimbare. Activitățile au inclus sesiuni de informare despre HPV, exerciții de analiză a barierelor cu care se confruntă adolescenții, evaluarea mesajelor existente și co-crearea de slogane, campanii și idei de intervenție adaptate pentru diferite audiențe: adolescenți, părinți și furnizori de servicii medicale. Lucrând în grupuri și stații tematice – social media, educație de la egal la egal, implicarea părinților și îmbunătățirea serviciilor – participanții au dezvoltat mesaje autentice, bazate pe experiențele reale ale tinerilor și pe nevoile comunităților din care provin.Atelierul „Vocile tinerilor pentru prevenire – Informare. Dialog. Acțiune” face parte dintr-un efort mai amplu de consolidare a rolului tinerilor ca ambasadori ai sănătății și prevenției. Ideile și soluțiile dezvoltate de participanți urmează să fie valorificate în viitoarele campanii și intervenții dedicate promovării vaccinării HPV, prevenirii cancerului de col uterin și altor afecțiuni asociate virusului HPV. Prin dialog, implicare și acțiune, tinerii demonstrează că prevenția funcționează cel mai bine atunci când este construită împreună cu ei. „Sunt vaccinată anti-HPV și vreau să duc mesajul mai departe”Pentru tineri, atelierul a fost mai mult decât un exercițiu educațional – a fost o experiență de asumare și responsabilitate.Ludmila, 17 ani, voluntară Youth Klinic din Nisporeni (Centrul YK „Needs Protect”), spune că atelierul a ajutat-o să înțeleagă mai bine rolul ei în prevenția HPV și să-și asume un angajament personal pentru sănătatea generației sale. „Cred că avem șansa reală să facem o diferență pentru sănătatea tinerelor și a băieților de vârsta noastră. Vreau să contribui ca informația corectă despre vaccinarea HPV să ajungă la cât mai mulți colegi de-ai mei și la populația largă, pentru ca oamenii să poată lua decizii informate. Dacă noi, tinerii, comunicăm între noi și transmitem mai departe aceste mesaje, putem influența pozitiv comunitatea. La acest atelier mi-a plăcut că s-a vorbit deschis și clar despre virusul HPV și vaccinurile împotriva acestuia. Eu personal sunt acum mult mai convinsă de necesitatea vaccinării și știu că, pe viitor, voi face acest pas responsabil și pentru copiii mei.” „Tinerii pot schimba lucrurile dacă au curajul să vorbească deschis. Prin voluntariat putem promova prevenția HPV explicând simplu și sincer de ce este importantă vaccinarea pentru sănătatea noastră. Când mesajul vine de la egal la egal, simți că omul chiar vrea să te ajute. De aceea este important să combatem miturile și fricile prin dialog și exemple reale. Lucrul în echipă m-a ajutat să înțeleg că fiecare idee contează și că nu există greșeli, ci doar pași înainte. Această experiență mi-a dat mai mult curaj să mă implic și să merg mai departe.” „Când mesajul vine de la egal la egal, este mult mai ușor de perceput. Când un tânăr îți spune propria experiență, nu vine să te învețe, ci să împărtășească. Se creează un tip de încredere care face mesajul să ajungă mai repede acolo unde trebuie. La acest atelier am primit informații veridice, bazate pe dovezi, de la specialiști. Plec cu o înțelegere mai amplă despre HPV și vaccinare și pot transmite aceste informații mai departe. Sunt deja vaccinată anti-HPV și știu cât de important este acest pas pentru sănătate. De aceea vreau să promovez activ această temă și să ajut cât mai mulți tineri să ia decizii informate și responsabile.” Rețeaua Youth Klinic Moldova și agenda HPVReprezentanții autorităților centrale și locale, UNICEF și partenerii de implementare a  proiectului au subliniat importanța vaccinării HPV ca măsură de prevenție, dar și rolul esențial al adolescenților în transmiterea mesajelor de sănătate publică la nivel comunitar.Specialiștii au evidențiat că, în Republica Moldova, acceptarea vaccinului HPV rămâne scăzută, în mare parte din cauza dezinformării și a lipsei de încredere, iar adolescenții, dar și părinții lor, sunt deosebit de vulnerabili la miturile care circulă online și în grupurile de egali. În acest context, educația de la egal la egal și implicarea tinerilor în conceperea mesajelor devin instrumente-cheie pentru prevenție. Mariana Gâncu, șefa Direcției Politici în domeniul sănătății publice și urgențe în sănătate publică, Ministerului Sănătății, a evidențiat importanța vaccinării HPV ca instrument-cheie de prevenție și rolul tinerilor în susținerea mesajelor de sănătate publică la nivel comunitar. Maha Damaj, Reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, a subliniat necesitatea implicării active a adolescenților în procesele de informare și schimbare de comportament, menționând că educația de la egal la egal contribuie la creșterea încrederii și la accesul mai bun al tinerilor la informații corecte despre sănătate.„Pentru vaccinarea HPV și pentru imunizare în general, este esențială o abordare centrată pe tineri, care să respecte familiile și valorile acestora. Dialogul, înțelegerea și implicarea activă a tinerilor în co-crearea soluțiilor sunt cheia schimbării.” Galina Leșco, Șefa Centrului „NEOVITA” și Președinta Executivă a Asociației „Sănătate pentru Tineri”, a accentuat importanța conectării dintre rețeaua de voluntari Youth Klinic Moldova și agenda de prevenție HPV.„Prin această inițiativă, munca rețelei naționale de voluntari din serviciile de sănătate prietenoase tinerilor se conectează direct cu o temă majoră de sănătate publică – prevenirea infecției cu HPV. Această colaborare deschide perspective reale pentru extinderea informării corecte și pentru consolidarea unui mediu mai sigur pentru sănătatea fetelor și băieților din Republica Moldova”. De asemenea, Anne Johnstone, Consilieră pe intervenții umanitare, în cadrul Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova, a reafirmat sprijinul partenerilor internaționali pentru inițiativele care consolidează prevenția, educația pentru sănătate și protecția generațiilor tinere. De ce este importantă prevenția HPVVirusul HPV (Virusul Papiloma Uman) este responsabil pentru mai multe forme de cancer, inclusiv cancerul de col uterin, cancerul anal și cancerul orofaringian (cavitatea bucală și gât), afectând atât femeile, cât și bărbații.În Republica Moldova, aproximativ 300 de femei își pierd anual viața din cauza cancerului de col uterin, o boală care poate fi prevenită prin vaccinare, dar și screening cervical efectuat o dată la trei aniAdministrarea vaccinului HPV la vârsta de 9–14 ani (o doză) sau la 15-26 ani (două doze), la fete și băieți, previne infectarea cu tulpinile cu risc oncogen și oferă protecție pe termen lung împotriva formelor agresive ale virusului. Studiile internaționale confirmă că vaccinul HPV este sigur, iar cel mai frecvent disconfort asociat vaccinării rămâne teama de o înțepătură de ac, incomparabil mai mică decât riscul real al dezvoltării unor forme grave de cancer. Prevenția prin vaccinare rămâne una dintre cele mai eficiente investiții în sănătatea generațiilor tinere. 

La Instituția Publică Școala Primară „Pas cu Pas”, ușile claselor au geamuri mari. Profesorii se opresc uneori în tăcere și privesc, câteva minute, prin ele, cum predă un coleg. Nu ca să-l evalueze, ci ca să înțeleagă, să învețe, să prindă idei. Pe coridor se schimbă impresii rapide, întrebări, zâmbete și, uneori, îndoieli. „Poți să mă ajuți cu o părere?” se aude des în discuțiile dintre cadrele didactice. În această școală învață peste 500 de elevi. Urmează curriculumul Ministerului Educației și Cercetării, dar într-un format alternativ, cu accent pe activități de grup, proiecte tematice și un parteneriat solid cu părinții. Lucia Moisei lucrează în instituție de 19 ani, aproape de când aceasta și-a deschis porțile.„Aici am acumulat experiența necesară pentru a deveni nu doar o profesoară mai bună, ci și un om mai bun.” De aproape un an, este mentor instituțional și mentor național, după un proces complex de formare și certificare. În școală, lucrează zilnic alături de alți șase mentori, fiind aproape de colegii săi și de activitatea lor la clasă. La nivel național, coordonează o rețea de 15 mentori care duc mai departe mentoratul în școli din toată țara. Ce înseamnă să fii un mentor în care profesorii pot avea încredere?Rolul mentorului nu este să vină cu răspunsuri rapide, ci să creeze spațiu pentru ca profesorii să-și analizeze acțiunile și să-și adreseze întrebările corecte. Lucia, alături de aproape 1.000 de alți profesori, a trecut prin formări susținute de UNICEF, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Acolo a învățat cum să ofere feedback, cum se construiește o cultură a colaborării în școli și cum pot fi sprijiniți profesorii să predea mai relevant și mai aproape de nevoile copiilor. „Oamenii trebuie încurajați să rămână în sistemul educațional și sprijiniți să-și dezvolte potențialul, pentru că fiecare cadru didactic contează.” Această convingere a motivat-o pe Lucia să aplice la programul de mentorat, un spațiu sigur în care profesorii pot pune întrebări, pot greși și pot crește fără presiune. „Lucrăm cu copii din clasele primare, iar asta înseamnă că prezența profesorilor lângă ei este esențială pe tot parcursul zilei. Copiii au nevoie de supraveghere, de sprijin și de adulți care să le fie aproape, nu doar la ore, ci și în pauze. Fiind mereu lângă ei, copiii învață din felul în care comunicăm, cum gestionăm conflictele și cum ne susținem unii pe alții.”Mentoratul ca sprijin pentru profesori, în orice etapă a parcursului profesionalÎn imagine sunt profesoarele din cadrul Școlii „Pas cu Pas”. De la dreapta la stânga: Corina Șargu, director adjunct și mentor național în cadrul instituției; Lucia Moisei, profesoară și mentor național și instituțional; Larisa Țaca și Anastasia Nichitiuc, profesoare care beneficiază de mentorat și se află într-un proces de reconversie profesională.Corina Șargu, director adjunct și mentor național în aceeași instituție, are peste 33 de ani de experiență în educație. Și totuși spune că încă simte nevoia să fie sprijinită și să învețe lucruri noi. „Cu cât capeți mai multă experiență, cu atât îți dai seama cât de multe încă nu știi.” Pentru ea, mentoratul este un schimb între generații. Cei mai tineri capătă siguranță, cei cu mai multă experiență își regăsesc motivația, iar cei care câștigă cel mai mult sunt elevii. De cealaltă parte a parcursului profesional se află Irina. Este în anul patru de practică universitară, pe care o desfășoară la „Pas cu Pas”. „Mentoratul mă ajută să înțeleg lucruri concrete, de exemplu cum să construiesc mai bine un test de evaluare.” Larisa Țaca și Anastasia Nichitiuc trec printr-o schimbare importantă în parcursul lor profesional. Vin din zona educației timpurii, unde au lucrat mai bine de zece ani ca educatoare. După pauze pentru creșterea copiilor, au revenit în sistem, de data aceasta ca învățătoare.„Sunt la prima mea promoție și a fost cu mari emoții. Diferențele dintre preșcolar și școlar sunt mari, iar schimbarea vine cu multe provocări. În acest proces de adaptare, mentorii din instituție au fost un sprijin real”, menționează Anastasia. „Uneori am nevoie de o părere, alteori de un sfat sau pur și simplu de sprijin emoțional. Atunci apelez la mentorii din școală. Ei vin în clasă, văd lucrurile dintr-o altă perspectivă și mă ajută să înțeleg ce funcționează și ce putem îmbunătăți”, spune Larisa. Construim împreună un sistem educațional mai puternicSpre finalul zilei, forfota din școală se domolește treptat. Prin geamul unei uși se întrezărește o discuție într-o clasă. Un mentor și un învățător fac schimb de idei. Nu e doar o discuție de final de program, ci parte dintr-un proces care ridică, în timp, calitatea educației.Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, UNICEF susține Ministerul Educației și Cercetării și Institutul Național pentru Educație și Leadership, instituția care coordonează rețeaua de mentori și dezvoltarea mentoratului în școli, pentru a construi un sistem de mentorat funcțional la nivel național. Prin programul „Promovarea educației de calitate și a oportunităților de învățare pe parcursul vieții pentru toți”, implementat împreună cu UNDP, au fost formați aproximativ 1.000 de mentori.Aceștia sprijină profesorii din circa 330 de școli, de la cadre didactice aflate la început de drum sau care își schimbă parcursul profesional, până la profesori cu experiență, care aleg să continue să învețe și să se dezvolte. La capătul acestui efort sunt copiii, pentru care școala devine un loc mai bun atunci când profesorii au sprijin și oameni alături.