Latest
Istorie
19 septembrie 2023
„Eram gata să împrumutăm bani pentru a hrăni copiii, dacă nu primeam acest ajutor.”
Află mai multe
Comunicat de presă
19 septembrie 2023
Studiu OIM: Creșele la locul de muncă și formalizarea activității bonelor vor crește considerabil numărul femeilor active financiar și încadrate în câmpul muncii
Află mai multe
Istorie
18 septembrie 2023
Cristina Capmaru, agricultoarea care se adaptează nu doar la vremuri, ci și la schimbarea climei
Află mai multe
Latest
Activitățile noastre dedicate realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova
În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de 192 de state membre ale Națiunilor Unite, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, în prezent și viitor, axată pe 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).
Atât Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) cât și Planul de Acțiuni al Guvernului „Construim Moldova Europeană”, care descriu viziunea strategică de dezvoltare a țării pe termen scurt, mediu și lung, adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova, inclusiv în cadrul Agendei 20230 pentru Dezvoltare Durabilă, la contextul național.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt monitorizate și evaluate de Echipa de Țară a Națiunilor Unite în cadrul rapoartele anuale ONU privind rezultatele țării elaborate în coordonare cu Guvernul.
Începând cu anul 2022, Guvernul s-a angajat să monitorizeze și să raporteze anual privind nivelul de realizare a ODD-urilor în țară, ceea ce permite statului să facă intervențiile necesare pentru a ajusta și/sau accelera ritmul implementării ODD-urilor.
Publicație
19 septembrie 2023
Raport de progres privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova 2023
Prezentul Raport de Progres privind implementarea Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă al Republicii Moldova are drept scop înțelegerea progresului înregistrat în implementarea ODD-urilor de la data ultimului raport, și anume Raportul Voluntar Național (ENV) privind implementarea Agendei 2030 din 2020 până în 2023.
Obiectivele cheie ale acestui raport de progres sunt:
• De a analiza progresul general realizat în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și de a identifica domeniile în care s-au înregistrat progrese sau unde există discrepanțe între obiectivele propuse și rezultatele obținute.
• De a oferi transparență în ceea ce privește acțiunile întreprinse de Guvern și alte părți interesate in realizarea ODD-urilor.
• De a servi drept instrument pentru planificarea și luarea deciziilor în ceea ce prive
Raportul a fost elaborat cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA).
1 of 5

Publicație
19 septembrie 2023
Oportunități și constrângeri în consolidarea îngrijirii copiilor în Moldova prin eforturi publice și private
În ultimii ani, utilizarea serviciilor de îngrijire a copiilor în Moldova a crescut constant, ceea ce permite femeilor să revină pe piața muncii. Însă, utilizarea serviciilor de îngrijire pentru copiii cu vârsta de 0–3 ani este încă semnificativ mai redusă decât utilizarea serviciilor de îngrijire a copiilor de vârstă mai mare. Acest lucru e condiționat, în mare măsură, de lipsa serviciilor (publice) de îngrijire a copiilor pentru acest grup de vârstă. Îngrijirea disponibilă pentru copiii mici este asigurată, preponderent, prin servicii informale, cum ar fi îngrijitorii/îngrijitoarele de copii.
În decembrie 2022, Parlamentul Republicii Moldova și-a propus să faciliteze utilizarea serviciilor de îngrijire a copiilor de 0–3 ani prin aprobarea Legii privind serviciile alternative de îngrijire a copilului, care permite instituirea a trei forme legale, private, de îngrijire a copilului: 1) servicii de îngrijire a copiilor la locul de muncă 2) servicii de îngrijire a copiilor de tip familial și 3) servicii individualizate de îngrijire a copilului.
1 of 5

Publicație
22 iunie 2023
Comprehensive analysis of the disaster risk reduction system for the agriculture sector in the Republic of Moldova
This report aims to highlight the current strengths of the institutional disaster risk reduction (DRR) system for agriculture in the Republic of Moldova as well as indicate existing gaps and capacity needs to further enhance it. A comprehensive assessment is conducted, which includes a general overview of the country’s agricultural sector and outlines the most frequent natural hazards that are impacting the sector. It is followed by an analysis of the existing legal, policy and institutional structure and discusses various components of the system, including the functioning of early warning systems, assessments of disaster risks, post-disaster needs assessments, including damages and losses assessments and the availability of agricultural insurance for farmers. It concludes by providing recommendations for capacity building interventions to strengthen the current system to reduce the adverse impacts of natural hazards, in particular, floods, landslides and droughts, and climate change on agriculture in the Republic of Moldova.
1 of 5

Publicație
19 mai 2022
Report of the Chair of the UNSDG on the Development Coordination Office
Four years ago, Member States agreed to boost development coordination to make the most of the UN’s offer to support countries and enable them to tap into the full UN expertise – at the country, regional and global levels – to secure hard won development gains and advance the SDGs.
The reinvigorated Resident Coordinator (RC) system, fully staffed, operational and powered by a new generation of Resident Coordinators, has proven its worth, ensuring timely, coherent and effective UN support to countries during another year of extraordinary challenges, as developing countries continue responding to the impacts of the COVID-19 pandemic, amidst increased global volatility.
Visit the UNSDG web page for more details
1 of 5

Publicație
24 iulie 2023
Study on assessing the fiscal and employment benefits on gender equality through institutionalized childcare services in Moldova
The primary purpose of the study is to provide data and evidence on the costs and benefits of institutionalizing childcare services within the Republic of Moldova to support the development and implementation of the National Programme on childcare for children under 3 years old, as well as policy and legal amendments on family-friendly arrangements in public and private sectors.
The analysis includes data collection to estimate the cost of childcare, as well as simulations of the impact of childcare coverage on employment and fiscal revenues.
This study was conducted by Cambridge Econometrics in collaboration with CIVITTA, at the initiative of UN Women, UNFPA, and UNICEF, funded by the Austrian Development Agency (ADA) and Sweden. The opinions presented belong to the authors and may not necessarily align with the perspectives of UN Women, UNFPA, UNICEF, or the supporting donors.
1 of 5

Istorie
19 septembrie 2023
„Eram gata să împrumutăm bani pentru a hrăni copiii, dacă nu primeam acest ajutor.”
Satul Sireți se află la 21 km de Chișinău, în raionul Strășeni. Conform datelor ultimului recensământ, aici locuiesc 5.833 de locuitori. Cca 100 de familii din localitate au trei și mai mulți copii.
Eugen și Viorica Râșchitor de la Sireți cresc și educă șapte copii. Cinci dintre ei sunt școlari, iar mezina are doar șase luni.
„Avem patru băieți și trei fete. Azi numai pe Roman, băiatul mai mare, nu l-ați găsit acasă, el mă ajută în construcții. Victoria are șase luni, Denis – 3 ani, Livia – 4 ani, Eugenia – 7 ani, Radu – 9 ani, Iulian – 12 ani, Roman – 14 ani și Violina – 15 ani”, ne zice tatăl copiilor.
Cu gropițe în obraji și ochii curioși, rând pe rând, au ieșit afară toți cei șase copii pe care i-am prins acasă. Fiecare avea câte o ocupație sau ceva de povestit.
„Cu fiecare dintre ei vine o mare bucurie în viața noastră. Nu-i ușor să hrănești și să îmbraci nouă suflete, dar muncim din răsputeri ca ei să aibă pâine pe masă și să poată merge la școală.”
Vara familia are un buget de cca 20-22 mii de lei. Cam jumătate îl constituie alocațiile și ajutoarele sociale, iar restul este ceea ce câștigă Eugen la construcții. Iarna e mai complicat, uneori sunt nevoiți să trăiască doar din cele 10 mii de lei însumate din ajutoarele sociale, pentru că mai puțini oameni fac reparație și, respectiv, nu apelează la serviciile lui Eugen.
„Am vrut să mă las de ciment și reparații, zice emoționat Eugen, dar tot din asta mă hrănesc cel mai mult și tot la construcții mă întorc.”
Viorica are studii muzicale și de bucătar, anterior a fost profesoară de vioară, dar, odată ce a devenit mamă, a dat prioritate acestui rol. Familia are o seră în grădină, păsări și animale. Treburile din gospodărie sunt „ale tuturor”.
Cheltuielile familiei se împart lunar pentru câteva destinații principale: alimentele, care ocupă cea mai mare parte din buget, și costurile pentru studiile muzicale. Toți școlarii învață și un instrument muzical, făcând naveta Sireți – Chișinău de câteva ori pe săptămână. Fetele cântă la vioară, Iulian – la acordeon, Roman – la violoncel, iar Radu – la pian.
„Haine nu prea ne permitem să le cumpărăm. Le primim, în mare parte, de la oamenii pe la care lucrează Eugen sau rămân de la copiii mai mari pentru cei mici. Cu încălțămintea e mai problematic, pentru că se uzează mai repede. Dar noi îi susținem, îi încurajăm să își dezvolte talentele, să aleagă instrumentele muzicale care le plac. Violina, din toamnă, va merge chiar la un liceu de muzică în capitală, pentru că a absolvit școala din sat. Știm că asta înseamnă iar bani în plus, dar o să fim alături de ea cu puținul pe care îl avem”, spune Viorica, privind cu emoție spre fata mai mare.
„În această iarnă, remarcă Eugen, chiar a fost complicat. Deși lemne de foc aveam, eram la limită cu banii pentru mâncare. În ultima zi din an s-a născut și Victoria. Într-un moment, eram gata să luăm un împrumut ca să putem hrăni copiii.”
Când au primit vestea că vor beneficia de un ajutor de 4.900 de lei (câte 700 de lei pe lună, timp 7 luni), Eugen a crezut că e o farsă. A sunat-o pe asistenta socială din sat pentru a se convinge că informația e veridică. Într-adevăr, ei erau una dintre familiile care urma să primească ajutorul social. „Din banii primiți am cumpărat alimente de câteva ori și astfel am trecut peste cele câteva luni de criză fără a împrumuta bani de mâncare. Nici nu vă închipuiți cât de la timp a venit acest ajutor… Noi nu avem pe cine ne bizui, soția vine dintr-o familie cu zece copii, eu am fost crescut doar de mama, care a decedat. Tot ce adunăm e din ce lucrăm cu mâinile noastre.”
Întrebați despre visuri și planuri, cei doi soți afirmă că cel mai mare „proiect” de acum este să termine reparația într-o anexă a casei ca să poată avea fiecare copil locușorul lui, și vara, dar și când va trebui de făcut focul. O altă grijă, desigur, e pregătirea pentru anul școlar. „Și un alt pian, care nu se mai strică”, completează timid Radu.
Această familie este una din cele 56.000 de familii vulnerabile care au primit ajutor financiar de urgență în valoare de 4900 lei (700 lei pe lună) în perioada noiembrie 2022-mai 2023 în cadrul programului de solidaritate al ONU Moldova, ghidat și susținut de Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.
Proiectul a fost implementat de cinci organizații ONU: Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Programul ONU pentru Alimentație Mondială (PAM), care de asemenea a asigurat buna funcționare și coordonare a proiectului. Valoarea totală a asistenței financiare acordate familiilor vulnerabile a fost de 14 milioane de dolari.
Datorită acestui sprijin, familiile și-au putut satisface nevoile esențiale pentru perioada rece a anului.
Notă:
Familiile selectate pentru a primi asistența în numerar trebuiau să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii: prezența unui membru/membri cu dizabilități, femei însărcinate sau care alăptează, familii monoparentale sau cele cu mulți copii.
1 of 5
Istorie
19 septembrie 2023
Cristina Capmaru, agricultoarea care se adaptează nu doar la vremuri, ci și la schimbarea climei
La o distanță de nici două ore de capitală, în satul Tomai din raionul Leova, producătoarea Cristina Capmaru își lucrează terenurile fără plug și alte utilaje agricole. Cu sprijinul financiar primit din partea Suediei și PNUD în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbările climatice prin abilitarea femeilor”, Cristina și-a modernizat afacerea și se arată convinsă că în următorii ani schimbările climatice vor obliga producătorii agricoli să introducă noile tehnologii în munca de zi cu zi.
Cristina Capmaru cultivă cereale pe o suprafață de peste 150 hectare și este printre puținii antreprenori din Republica Moldova care practică agricultura conservativă, adică exploatează rațional resursele naturale ale pământului.
După seceta din 2020, antreprenoarea a decis să implementeze tehnologia mini-till care, pe lângă beneficiile economice, contribuie la regenerarea solului și menținerea umidității. Datorită unui grant oferit de Suedia în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, Cristina a procurat o semănătoare mini-till, pentru a aplica sistemul minim de lucrare a solului.
„Pasiunea pentru agricultură cred că vine din copilărie. Ocupația de bază a părinților mei a fost agricultura. Participând des la muncile pe câmp, am decis să-mi înființez și eu o afacere în domeniul agricol”, relatează Cristina.
Antreprenoarea este conștientă că agricultura este afectată de schimbările climatice: „Noi depindem de climă, de precipitații. De aceea, când am decis să implementăm tehnica mini-till, am realizat că acest lucru ar fi fost imposibil fără procurarea unei semănători speciale. Grantul oferit în cadrul proiectului înseamnă foarte mult pentru noi. Seceta din 2020 ne-a lăsat cu datorii enorme și moralul la pământ. Însă, datorită ajutorului financiar primit din partea Suediei și PNUD, am putut să continuăm în domeniul pe care l-am ales. Practic a fost un colac de salvare pentru întreprinderea noastră. Rezultatele pe care le-am obținut în 2022 ne-au bucurat și vom continua să optăm pentru o agricultură conservativă”.
Pe lângă faptul că utilizează sustenabil resursele pământului, Cristina dezvoltă o afacere prietenoasă mediului și rezilientă la schimbările climatice. Și asta pentru că tehnologia mini-till îi permite să semene cerealele și să distribuie îngrășămintele direct în sol, fără ca pământul să fie lucrat. Semănătoarea asigură o adâncime optimă de încorporare a semințelor și o însămânțare omogenă, având un impact pozitiv de restaurare a comunităților de microorganisme și de conservare a resurselor de apă în sol. Datorită mentoratului în afaceri și instruirilor privind utilizarea durabilă a resurselor, obținute în cadrul proiectului, Cristina zice că a reușit să obțină o productivitate mai mare, fără a afecta solul, iar asta îi determină și pe fermierii din regiune să-i urmeze exemplul.
„Avantajele tehnologiei mini-till presupun că, în timp, structura solului se îmbunătățește. Cu timpul se creează un strat de mulci la suprafața solului care îmbogățește solul cu substanțe minerale și organice. Eroziunea cauzată de vânt sau de apă nu mai are loc în așa proporții mari. Un alt avantaj ar fi faptul că economisești timp că nu faci și alte lucrări, la fel economisești și bani. Plus la toate, scade gradul de poluare în atmosferă pentru că nu se consumă atât de mult combustibil”, explică cu mândrie agricultoarea din Tomai.
Dezvoltarea unei agriculturi prietenoase mediului înconjurător, pe lângă investiții, are nevoie și de o schimbare a mentalității. „Este necesar ca tot mai mulți producători agricoli să se arate deschiși pentru inovații și în același timp să fie dornici de a contribui la un mediu mai curat și un sol mai protejat și să se adapteze la schimbările climatice, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului, cadrului social şi economic. Iar noi în cadrul proiectului îi susținem în acest sens”, susține Victoria Ivancioglo, managera proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”. Proiectul vine să sporească accesul femeilor la activități alternative de generare a veniturilor, precum și la cunoștințe și informații privind gestionarea rezilientă a resurselor naturale și agricole.
„Este important să susținem cât mai multe femei care dezvoltă activități economice, pentru a valorifica la maxim potențialul acestora. Asistăm la acest moment la un fenomen de extindere a prezenței femeilor antreprenoare și ne bucurăm să vedem femei conducătoare de afaceri incluzive și în domeniul agricol. Aproximativ 33,9% din întreprinderi sunt deținute sau gestionate de femei, o creștere de 6,4 puncte procentuale față de anul 2009”,explică Victoria Ivancioglo.
Cristina Capmaru este una dintre cele 11 antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană care au obținut granturi în valoare de până la 18.000 dolari SUA în cadrul proiectului pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice.
1 of 5

Istorie
19 septembrie 2023
„Am primit îngrijiri medicale, medicamente, produse de igienă și alimente"
Când războiul te forțează să lași totul în urmă și să pornești în căutarea siguranței, nimic nu îți oferă mai multă pace și speranță, decât atunci când știi că familia ta are acces gratuit la servicii esențiale de sănătate, consiliere, cazare și protecție.
Aceasta este și povestea Oxanei, o mamă a trei copii din Ucraina, care a găsit siguranță în unul din Centrele de Cazare pentru Refugiați din Chișinău. Aici, ea și copiii ei au acces la toate resursele esențiale de care au nevoie pentru a se simți protejați. „Sunt cu adevărat recunoscătoare că sunt aici. Am trăit o lungă perioadă de timp, auzind sirenele", spune Oxana.
Ea știe că poate solicita ajutorul unui specialist ori de câte ori are nevoie, iar copiii ei au acces la servicii medicale de calitate, indiferent de situație. Pentru o mamă, care a fost impusă să lupte pentru viețile și siguranța copiilor ei, asta este tot ce contează. „Am avut nevoie de ajutor după izbucnirea războiului. Odată ce am ajuns la Centrul de Cazare pentru Refugiați, am primit îngrijiri medicale, medicamente, produse de igienă și alimente", spune Oxana.
Pentru a garanta dreptul la sănătate, igienă pentru copiii refugiați și familiile lor, UNICEF, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și CUAMM, a înființat unități temporare de prestare a serviciilor medicale în cadrul a cinci Centre de Cazare pentru Refugiați din Chișinău. Astfel, familiile de refugiați pot primi suport medical necondiționat. Copiii și adolescenții au acces la vaccinuri, consultații medicale regulate, informații de bază despre sănătate, medicamente esențiale și produse de igienă.
Conform celor mai recente date, din august 2022, peste 250 de rezidenți ai Centrelor de Cazare pentru Refugiați, inclusiv aproximativ 100 de copii, au participat la o campanie de imunizare împotriva bolilor infecțioase și au beneficiat de sesiuni de screening. Mai mult de 1 500 de femei și copii au primit medicamente esențiale, iar peste 1 100 de mame, tați și îngrijitori au primit materiale informative și servicii de consiliere pe teme legate de sănătate, imunizare și nutriție. Între timp, copiii au fost integrați în activități recreative într-un mediu sigur.
„Acesta este un spațiu sigur unde copiii se simt bine și liniștiți. Lucrătorii din domeniul sănătății sunt foarte receptivi și știm că putem cere ajutorul lor atunci când avem nevoie. De exemplu, în acest moment, cel mai mic copil al meu suferă de faringită, are febră și dificultăți de respirație. Din fericire, poate primi îngrijiri medicale în timp util și de calitate. Suntem pe mâini bune și sunt recunoscătoare", spune Oxana.
Mai mult, UNICEF, în colaborare cu Ministerul Sănătății și CUAMM, a organizat și desfășurat un șir de instruiri privind gestionarea urgențelor neonatale și efectuarea procedurilor de resuscitare. De training au beneficiat lucrătorii medicali din șapte instituții raionale de sănătate. De asemenea, opt spitale raionale au primit echipamente esențiale pentru gestionarea eficientă a situațiilor de urgență neonatale.
UNICEF continuă să sprijine sistemul de sănătate din Republica Moldova pentru a asigura accesul gratuit la serviciile de sănătate pentru copiii și mamele refugite. În acest scop, UNICEF a alocat 50 de milioane de lei. La fel, instituțiile medicale, cum ar fi Centrul Mamei și Copilului din Chișinău, au fost echipate cu echipamente suplimentare pentru îmbunătățirea serviciilor medicale. De la începutul războiului din Ucraina, mai mult de 106 000 de refugiați din Ucraina au găsit siguranță în Republica Moldova.
1 of 5

Istorie
19 septembrie 2023
"Bine ați venit la "DUSHA". Înseamnă "SUFLET" și este salonul nostru de frumusețe".
Angela și Anastasia, două surori din Ucraina, care locuiesc în Republica Moldova, după ce au fugit din calea războiului, și care și-au îndeplinit visul de a-și deschide un salon de frumusețe datorită Programului OIM Livelihoods și cu ajutorul bunicii lor.
Comrat, Moldova.
Anastasia activa în două saloane de frumusețe din Odesa iar ocazional, mai lucra drep bonă pentru copii ca să se întrețină. În urma întâlnirii sale cu o prietenă, meșter în sprâncene, ea rămânând impresionată, a luat decizia de a urma o nouă pasiune, care s-a transformat mai apoi intr-o profesie.
Sora ei, Angela, încă din copilărie visa să devină frizeriță. Astfel, ea niciodată nu a renunțat la această aspirație asa și a urmat cursuri de specialitate în coafură.
Pe 24 februarie 2022, cele două surori au urcat în mașină sub cerul Odesei luminat de explozii și rachete rusești și s-au îndreaptă spre granițele Moldovei împreună cu mama, sora mai mică de 14 ani și fiica de 11 ani a Angelei.
"La început nu a fost ușor să depășim neîncrederea localnicilor." Atunci când își căutau un loc de muncă în saloanele de înfrumusețare locale, nimeni nu părea să vrea să se încreadă celor două fete ucrainene refugiate, care tocmai fugiseră de război.
"Mi se stricase mașina - spune Angela - și, pe fundalul bombardamentelor și al focurilor de armă, căutam cu disperare o componentă necesară pentru mașina mea. Era ca și cum aș fi fost pe câmpul de luptă. În timpul căutarii disperate am găsit un om care avea acea piesa lipsă. În noaptea de a doua zi, 25 februarie, am plecat spre regiunea transnistreană în speranța că vor fi mai puține cozi la graniță. Acolo, un polițist vamal cu un pistol în mână, de teama unui posibil atac, a strigat la noi să ne întoarcem, așa că am facut cale întoarsă spre casă pe timp de noapte, iar pe drum soldații ucraineni ne tot opreau și ne întrebau ce căutăm afară și de ce încălcăm strea de asediu. "
Pe 26 februarie, ele au reușit în sfârșit să ajungă la Comrat, în regiunea Găgăuzia din Republica Moldova, unde de ani de zile locuiește bunica lor. "Nu vroiam să mergem în altă parte, departe de ea, deoarece ea trăiește singură aici. Ne simțim mai în siguranță și pace atunci când suntem cu toții împreună."
"Avem grădina bunicii, unde cultivăm fructe și legume și creștem găini. Dar, mai presus de toate, ne simțim în siguranță și în pace atunci când suntem cu toții împreună."
De îndată ce au ajuns la Comrat, aestea s-au confruntat cu o provocare și mai mare decât cea de a găsi unui loc sigur: începând totul de la zero dar în Moldova.
La început nu le-a fost ușor să depășească problema neîncrederii localnicilor. Atunci când își căutau un loc de muncă în saloanele de înfrumusețare locale, nimeni nu părea să vrea să se încreadă celor două fete ucrainene refugiate, care tocmai fugiseră de război. " Veți începe să lucrați, iar când clienții se vor atașa cel mai mult, voi vă veți întoarce în Ucraina".
Atunci de ce să nu încerce să deschidă o activitate de microîntreprindere? Gândul de a deschide un salon de frumusețe s-a materializat. Un nou obstacol ce părea aproape imposibil de depașit a fost identificarea unei persoane care să le ofere în chirie un spațiu propriu, celor 2 surori abia ajunse în Moldova.
Într-o zi, la Primăria din Comrat, ele s-au cunoscut cu o echipă de psihologi, avocați și asistenți sociali veniți pentru întâlnirea cu refugiații ucraineni. Aceștia au realizat un sondaj intitulat: "Doriți să deschideți o afacere în Republica Moldova și în ce domeniu de activitate?" "Mi s-a părut o coincidență incredibilă!", spune Anastasia.
La scurt timp după ce au completat acel chestionar, Anastasia a fost contactată de Organizația Internațională pentru Migrație din Moldova.
Echipa OIM i-a încurajat să participe la concurs de granturi ce urma să aibă loc în curând. "A fost provocarea noastră, un salon de frumusețe condus doar de noi. I-am spus surorii mele mai mici, Nastea, 'hai să riscăm! Vom face ce ne place, iar oamenii sunt în mare căutare de astfel de servicii. Suntem sigure că nu vom muri de foame'".
Provocarea a fost acceptată, dar nu a fost ușor de câștigat. Deși sprijinul financiar a putut acoperi doar jumătate din costurile de înființare a salonului, nimic nu mai putea înfrânge determinarea celor două surori și a familiei acestora.
Astfel, în ianuarie 2023, cu ajutorul programului Livelihoods al OIM Moldova și a sprijinului financiar al Biroului pentru Populație, Refugiați și Migrație al Statelor Unite ale Americii, a luat naștere salonul lor de frumusețe.
L-au numit "Dusha", ceea ce înseamnă "suflet" în ucraineană.
Salonul funcționează de șase luni deja. Cel mai bun mod de a face publicitate este prin intermediul comunicării și cel mai important este de a câștiga încrederea comunității gazdă. În ciuda neîncrederii inițiale, Anastasia și Angela nu s-au mai simțit niciodată discriminate ca ucrainene sau ca femei. "Probleme de gen? Glumiți? Bărbații vin aici să își facă manichiura! Dorința bărbaților de a avea grijă de mâinile lor este subestimată."
Acesta este sufletul Angelei și al Anastasiei. Acesta este " Suflet", salonul lor de frumusețe.
1 of 5

Istorie
24 august 2023
Când nevoile sunt mari, o mână de ajutor înseamnă foarte mult
Dintre cele 390 de familii care au copii de vârsta 0-17 ani, în aproximativ 60 de familii se află la îngrijire 3 și mai mulți copii.
Familia lui Alexei și Marina Otgun este una dintre acestea. Soții au împreună trei copii: Olesea, de 3 ani, Alexandru, de 2, și Mirela, de un an și 5 luni.
La câțiva kilometri de centrul satului, pe un drum șerpuit și fără asfalt, în fața porții verzi ne-a întâmpinat cu mare bucurie Olesea. „Noi suntem numai cinci, dar avem multe-multe găini”, povestește ea entuziasmată. Și într-adevăr poți confirma cifrele, chiar după ce le intri în curte. Deoarece ceilalți doi frați sunt prea mici pentru a povesti ceva despre ogradă, jucării și păsări, Olesea a intrat ușor în rolul de ghid și cunoaște multe din gospodăria lor.
Familia locuiește într-o casă oferită de niște săteni plecați peste hotare. Deși extrem de modestă, casa e curată în interior, iar grădina e îngrijită și plină cu straturi de legume. Sub șopron stă atârnat un bulgăraș de brânză proaspăt pregătită.
Lunar, au venituri mici, de aceea Alexei și Marina depun tot efortul să fie de toate în jurul casei și să cumpere cât mai puțin. „Când eram copil, am fost lovit de cal, ne spune Alexei. M-am ales cu grad de invaliditate pe viață, de asta tare departe de casă nu mă prea pot duce. Periodic fac investigații medicale și primesc tratament. Ce lucrez? Fac reparații pe la săteni, muncesc în grădină cu Marina, am mai aranjat casa, ca să fie de trăit în ea până o avem pe a noastră. Ținem capre, un purcel, iepuri, pui, ca să avem cu ce ne hrăni.” Din ajutoarele sociale și din ce câștigă Alexei, cu greu ajung la 10 mii de lei în fiecare lună. Când îi împart pentru scutece, energie electrică, lemne pentru iarnă, medicamente și produse de igienă, pâine și ce mai au nevoie copiii, se termină. Bani deoparte pentru casa lor sau pentru achiziții mari nu rămân. Iarna e și mai complicat, pentru că Alexei lucrează ocazional. “Dacă ne împotmolim în greutăți, ne mai ajută uneori frații noștri plecați peste hotare. Dar ne străduim să cerem cu bun-simț. Primăvara asta bunăoară, a stat una dintre bunici cu copiii și așa a putut lucra și Marina la strâns căpșune. Dar pe mult timp cui să-i lași pe toți trei copii așa mititei?!”, povestește Alexei. Fetița mai mare e unicul dintre copii care merge la grădiniță. Alexandru și Mirela sunt mereu acasă, în grija Marinei. „Cu trei copii mici, ne era tare greu fără mașină de spălat, se confesează Marina. Cum ni s-a spus că vom primi ajutorul, ne-am sfătuit și am hotărât că altă dată noi singuri nu o să putem aduna suma asta. Așa am cumpărat de cei 4.900 de lei o mașină de spălat automată. Una a noastră. Când nevoile sunt mari, așa o mână de ajutor înseamnă tare mult…”. Această familie este una din cele 56.000 de familii vulnerabile care au primit ajutor financiar de urgență în valoare de 4900 lei (700 lei pe lună) în perioada noiembrie 2022-mai 2023 în cadrul programului de solidaritate al ONU Moldova, ghidat și susținut de Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. Proiectul a fost implementat de cinci organizații ONU: Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Programul ONU pentru Alimentație Mondială (PAM), care a asigurat buna funcționare și coordonare a proiectului. Valoarea totală a asistenței financiare acordate familiilor vulnerabile a fost de 14 milioane de dolari. Datorită acestui sprijin, familiile și-au putut satisface nevoile esențiale pentru perioada rece a anului. Notă: Familiile selectate pentru a primi asistența în numerar trebuiau să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii: prezența unui membru/membri cu dizabilități, femei însărcinate sau care alăptează, familii monoparentale sau cele cu mulți copii. Versiunea rusă a istoriei poate fi accesată aici.
Lunar, au venituri mici, de aceea Alexei și Marina depun tot efortul să fie de toate în jurul casei și să cumpere cât mai puțin. „Când eram copil, am fost lovit de cal, ne spune Alexei. M-am ales cu grad de invaliditate pe viață, de asta tare departe de casă nu mă prea pot duce. Periodic fac investigații medicale și primesc tratament. Ce lucrez? Fac reparații pe la săteni, muncesc în grădină cu Marina, am mai aranjat casa, ca să fie de trăit în ea până o avem pe a noastră. Ținem capre, un purcel, iepuri, pui, ca să avem cu ce ne hrăni.” Din ajutoarele sociale și din ce câștigă Alexei, cu greu ajung la 10 mii de lei în fiecare lună. Când îi împart pentru scutece, energie electrică, lemne pentru iarnă, medicamente și produse de igienă, pâine și ce mai au nevoie copiii, se termină. Bani deoparte pentru casa lor sau pentru achiziții mari nu rămân. Iarna e și mai complicat, pentru că Alexei lucrează ocazional. “Dacă ne împotmolim în greutăți, ne mai ajută uneori frații noștri plecați peste hotare. Dar ne străduim să cerem cu bun-simț. Primăvara asta bunăoară, a stat una dintre bunici cu copiii și așa a putut lucra și Marina la strâns căpșune. Dar pe mult timp cui să-i lași pe toți trei copii așa mititei?!”, povestește Alexei. Fetița mai mare e unicul dintre copii care merge la grădiniță. Alexandru și Mirela sunt mereu acasă, în grija Marinei. „Cu trei copii mici, ne era tare greu fără mașină de spălat, se confesează Marina. Cum ni s-a spus că vom primi ajutorul, ne-am sfătuit și am hotărât că altă dată noi singuri nu o să putem aduna suma asta. Așa am cumpărat de cei 4.900 de lei o mașină de spălat automată. Una a noastră. Când nevoile sunt mari, așa o mână de ajutor înseamnă tare mult…”. Această familie este una din cele 56.000 de familii vulnerabile care au primit ajutor financiar de urgență în valoare de 4900 lei (700 lei pe lună) în perioada noiembrie 2022-mai 2023 în cadrul programului de solidaritate al ONU Moldova, ghidat și susținut de Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. Proiectul a fost implementat de cinci organizații ONU: Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Programul ONU pentru Alimentație Mondială (PAM), care a asigurat buna funcționare și coordonare a proiectului. Valoarea totală a asistenței financiare acordate familiilor vulnerabile a fost de 14 milioane de dolari. Datorită acestui sprijin, familiile și-au putut satisface nevoile esențiale pentru perioada rece a anului. Notă: Familiile selectate pentru a primi asistența în numerar trebuiau să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii: prezența unui membru/membri cu dizabilități, femei însărcinate sau care alăptează, familii monoparentale sau cele cu mulți copii. Versiunea rusă a istoriei poate fi accesată aici.
1 of 5
Comunicat de presă
19 septembrie 2023
Studiu OIM: Creșele la locul de muncă și formalizarea activității bonelor vor crește considerabil numărul femeilor active financiar și încadrate în câmpul muncii
Femeile realizează, în medie, de trei ori mai multă muncă de îngrijire neremunerată decât bărbații și reprezintă majoritatea (65%) din forța de muncă în domeniul îngrijirii la nivel mondial. Din lipsă de servicii publice de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani, doar 15% din copiii de vârstă antepreșcolară sunt încadrați în instituții de îngrijire timpurie. Prin introducerea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, această situație se poate îmbunătăți semnificativ. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui studiu realizat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) care a analizat sistemele de piață a sectorului de îngrijire a copiilor.
Studiul prezintă situația serviciilor de îngrijire a copiilor, analizează aspectele legislative ale sectorului, prezintă practici internaționale de succes și vine cu recomandări care ar îmbunătăți acest sistem.
Îngrijirea disponibilă pentru copiii mici este asigurată, preponderent, prin servicii informale, cum ar fi îngrijitorii/îngrijitoarele de copii (bonele, care, în mare parte, nu au studii calificate în domeniu). Noua lege solicită ca specialiștii în îngrijirea copiilor să aibă o calificare specială, ceea ce ar spori calitatea îngrijirii copiilor.
,,Actuala analiză a sistemelor de piață a sectorului de îngrijire a copiilor ne pune la dispoziție perspective asupra principalelor oportunități și bariere ale noilor forme de îngrijire alternativă a copiilor. Concluziile acestuia ne vor ajuta să implementăm Programul național privind servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta până la trei ani, pentru 2023-2026, al cărui scop este de a crea și de a oferi servicii de îngrijire a copiilor de calitate și de a sprijini părinții în rolul lor educațional, oferindu-le, în același timp, posibilitatea de a participa activ pe piața forței de muncă”, susține Felicia Bechtold, Secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
În decembrie 2022, Parlamentul Republicii Moldova și-a propus să faciliteze utilizarea serviciilor de îngrijire a copiilor de 0-3 ani prin aprobarea Legii privind serviciile alternative de îngrijire a copilului, care permite instituirea a trei forme legale, private, de îngrijire a copilului: 1) servicii de îngrijire a copiilor la locul de muncă 2) servicii de îngrijire a copiilor de tip familial și 3) servicii individualizate de îngrijire a copilului.
Referitor la cererea de servicii alternative de îngrijire a copiilor, discuțiile în focus grupuri, desfășurate în cadrul acestui studiu, au arătat că femeile ar prefera serviciile de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă. Percepția este că serviciile organizate de angajator ar asigura că îngrijitorii au calificările necesare, sunt ușor de accesat, iar mamele ar putea veni oricând să-și verifice copiii.
Pe locul doi, în rândul preferințelor, se află serviciile de îngrijitori/îngrijitoare de copii (bonă). Aceste servicii par mai atractive decât îngrijirea copiilor de tip familial, deoarece bonele ar rămâne în casa familiei, iar părinții ar putea să aleagă cu atenție bona și să-i monitorizeze singuri activitatea.
,,În cadrul elaborării acestui raport au fost analizate oportunitățile și constrângerile inițierii serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajator la locul de muncă. În contextul în care ne propunem pilotarea acestor tipuri de servicii de îngrijire alternativă, dar și datorită faptului că serviciile de îngrijire a copiilor deschise de angajatori sunt reglementate pentru prima dată în Moldova, salutăm prezentarea în raport a bunelor practici internaționale în domeniu, care sunt utile contextului național și reprezintă o sursă de inspirație pentru sectorul privat”, precizează Vlad Calminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.
Atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, cererea de servicii de îngrijire a copiilor este influențată de resursele financiare ale părinților, de opțiunile de transport. În plus, majoritatea grădinițelor nu oferă servicii în funcție de nevoile părinților. De exemplu, multe grădinițe se închid în timpul verii pe o durată de până la câteva luni. De asemenea, programul de lucru al grădinițelor din unele localități este mai restrâns, astfel încât părintele este obligat să ia copilul mai devreme.
”Cu regret, salariații deseori întâmpină dificultăți pentru îmbinarea muncii cu responsabilitățile de părinte, în special în cazul copiilor preșcolari și celor din clasele primare, care nu pot fi lăsați fără supravegherea adulților în afara orelor de studii sau în perioada vacanțelor. În acest context, serviciile de îngrijire, atât cele organizate de autoritățile publice, cât și cele private necesită a fi extinse și diversificate, inclusiv cu servicii organizate de către angajatori, care să fie motivați prin acordarea facilităților, inclusiv de ordin fiscal”, consideră Polina Fisticanu, șefa departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Acest studiu va ajuta Guvernul Republicii Moldova să îmbunătățească disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani. Studiul a fost elaborat în cadrul Proiectului ”Sistemul de îngrijire a copiilor în Moldova: O abordare sistemică pentru îmbunătățirea ofertei și consolidarea formalizării”. Proiectul este implementat în cadrul unui parteneriat global OIM-SIDA și are drept scop îmbunătățirea sistemului de îngrijire a copiilor din Republica Moldova.
Studiul integral poate fi accesat aici.
1 of 5
Comunicat de presă
19 septembrie 2023
Instituțiile publice și media din Republica Moldova sunt mai reziliente în fața dezinformării
Dezinformarea poate costa vieți. Este una din lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19 și nu doar. Mulți oameni au devenit victime ale informațiilor false, neștiind că distribuind o știre din surse neverificate intră într-un ciclu al dezinformării fără sfârșit, care poate afecta sănătatea fizică și mintală a întregii societăți. Jurnaliștii și specialiștii în comunicare au fost nevoiți să se reorienteze, să învețe și să muncească în parteneriat pentru a dezminți informațiile eronate, dar și să găsească soluții pentru a preveni și combate acest fenomen în spațiul public.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a fost și rămâne alături de autoritățile Republicii Moldova atât în timpul crizelor, cât și în procesul de dezvoltare pentru a se asigura că drepturile copiilor sunt respectate. Pe lângă suportul complex acordat în timpul pandemiei, echipa UNICEF Moldova a dezvoltat un parteneriat cu Asociația Presei Independente (API) pentru a ajuta jurnaliștii din țară, dar și comunicatorii din instituțiile publice să își dezvolte abilitățile necesare pentru a preveni și combate eficient dezinformarea despre COVID-19 și vaccinare. Mai exact, cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a fost dezvoltat și implementat proiectul „Abilitarea jurnaliștilor din media regională și a studenților la jurnalism și sporirea rezilienței informaționale a publicului”. În rezultat, 73 de jurnaliști din cadrul a 27 de instituții media regionale și naționale au participat în vara anului 2022 la patru ateliere, unde au învățat cum să identifice, analizeze și să dezmintă informațiile false despre COVID-19 și vaccinare. Trainingul a fost organizat la Chișinău, Comrat, Cahul, Soroca.
Mai mult, în perioada martie-iulie 2023, 290 de comunicatori și funcționari publici din 25 de raioane ale țării au învățat metode de comunicare cu publicul și de a combate informarea greșită, făcută în mod tendențios. Primul modul al instruirii a vizat sursele de informații, diferențele dintre media și social media, dar și exemple de prezentare eronată a realității și tehnici de verificare a imaginilor, video-urilor, care au fost modificate intenționat. În a doua etapă a instruirii au fost prezentate și explicate instrumente eficiente în comunicarea cu mass-media și cu cetățenii, regulile de bază în comunicarea directă și exerciții practice de consolidare a capacităților.
„Crizele au arătat că o parte din populație este vulnerabilă în fața dezinformării. Anume aici este „punctul” în care comunicatorii din instituțiile publice pot avea un rol semnificativ, intervenind rapid cu dezmințiri atunci când e cazul, cu apeluri către comunitate și chiar cu mici campanii de informare ca răspuns la dezinformări. Asta am făcut în cadrul instruirilor noastre – am discutat cazuri de dezinformări, care s-au răspândit în societate, le-am arătat participanților cum pot fi ele descoperite și gestionate și cum putem atenua efectele dezinformării asupra comunității, prin intermediul comunicării”, spune Viorica Zaharia, jurnalistă, expertă media, președinta Consiliului de Presă.
„Comunicarea este una din cele mai importante părți din activitatea unei instituții de stat, deoarece asigură o legătură firească între cetățeni și structurile statului care realizează politicile publice și asigură serviciile pentru cetățeni. Informațiile difuzate de o instituție pot prezenta interes pentru diverse grupuri sociale, de aceea trebuie prezentate într-o manieră clară, accesibilă, profesionistă și corectă”, menționează Natalia Porubin, jurnalistă, comunicatoare, membră a Consiliului de Presă din Republica Moldova.
Participanții la instruiri au spus că lupta cu dezinformarea este dificilă, iar în regiuni societatea este mai puțin pregătită să facă deosebire dintre o informație reală și una distorsionată. Aceste provocări impun necesitatea unei comunicări mai eficiente, iar pentru asta responsabilii de comunicare trebuie pregătiți corespunzător.
„Funcționarii publici responsabili de comunicarea instituțională trebuie să acorde o importanță majoră fluxului de informații și a surselor de informare, dar și obișnuinței persoanelor de a reacționa la prima informație apărută în spațiul public. Specialiștii în domeniu trebuie instruiți continuu ca să cunoască cum și când să ofere informații, iar cetățenii să fie capabili să le filtreze”, spune Lia Banari, șefa serviciului protocol și relații cu publicul, Consiliul Raional Ștefan Vodă.
„Instituțiile trebuie nu doar să povestească despre evenimentele și activitățile pe care le desfășoară, dar și să aibă o relație strânsă cu mass-media și să reacționeze rapid atunci când sesizează în spațiul public o informație falsă care îi vizează, astfel încât să ajute cetățenii să fie informați corect”, consideră Lilia Malencova, specialistă în relații cu mass-media, Direcția Generală Cultură UTAG ( Găgăuzia).
Pe lângă instruirile organizate, UNICEF în parteneriat cu API a dezvoltat platforma de instruire online Elearning.api.md, destinată jurnaliștilor, studenților, dar și comunicatorilor, funcționarilor, care transmit informații de interes public. Cursul „Comunicare publică în cazuri de criză și pentru combaterea dezinformării” poate fi accesat în limbile română și rusă pe această platformă. Mai mult, în cadrul acestui parteneriat, a fost dezvoltat un instrument digital interactiv, numit „ABC-ul Dezinformării”, pentru a ajuta toți consumatorii de produse informaționale să documenteze și să verifice informațiile din spațiul public. În ordine alfabetică, ABC prezintă câteva cuvinte, termeni și expresii legate de dezinformarea despre COVID-19 și vaccinare. Oferind acces la resurse fiabile și metode de verificare a faptelor, ABC-ul Dezinformării și-a propus să ofere suport oamenilor de a lua decizii în urma informării corecte.
În iunie 2023, cu sprijinul USAID, UNICEF și API au organizat panelul de discuții „Diligența datelor: validarea adevărului”. Acest eveniment a reunit mai mulți jurnaliști, specialiști în comunicare din toată țara și experți în sănătate publică, pentru a discuta provocările și strategiile privind combaterea diseminării știrilor false în spațiul public.
Proiectul UNICEF „Abilitarea jurnaliștilor din media regională și a studenților la jurnalism și sporirea rezilienței informaționale a publicului” a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) cu sprijinul generos al poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
1 of 5
Comunicat de presă
08 septembrie 2023
Șapte stagiari din grupuri subreprezentate vor activa la ONU Moldova în cadrul Programului ONU de Stagii pentru Diversitate
Datorită acestei oportunități, stagiarii vor obține experiență practică și competențe profesionale, utile pentru viitoarele angajări pe piața muncii, inclusiv la ONU. În același timp, ONU va ține cont de cunoștințele și experiența diversă a participanților pentru a se asigura că programele sale sunt mai incluzive și adaptate persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile.
„ONU în Moldova are o plăcere deosebită să lanseze cea de-a cincea ediție a Programului de Stagii pentru Diversitate. Acest program subliniază diversitatea noastră individuală și colectivă, dar și importanța și necesitatea diversității pentru a ne atinge ambițiile colective ca cetățeni și ca membri ai sistemului Națiunilor Unite. Vom avea ocazia să învățăm să facem schimb de experiențe, inclusiv să respectăm principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Sper că instituțiile publice și mediul privat vor urma exemplul nostru”, a spus Simon Springett, Coordonator Rezident al ONU în Moldova.
Programul ONU de Stagii pentru Diversitate este o inițiativă, implementată cu succes de ONU Moldova din anul 2016. Acesta își propune să sprijine incluziunea persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu discriminare în viața socială, economică, publică și politică și au mai puține oportunități de participare la procesele de luare a deciziilor, fie de a beneficia de educație de calitate, oportunități de angajare și dezvoltare profesională. În același timp, inițiativa este o oportunitate de învățare și pentru ONU.
Multe studii și practici naționale și internaționale au arătat că contactul direct cu persoane din grupuri subreprezentate reduce semnificativ distanța socială și crește toleranța și acceptarea socială.
1 of 5
Comunicat de presă
04 septembrie 2023
Deschiderea drumului spre prosperitate pentru țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare din Europa și Asia
Acestea se confruntă cu costuri comerciale ridicate, cu o infrastructură de transport limitată și cu reglementări vamale și de frontieră greoaie - toate acestea subminându-le competitivitatea exporturilor și împiedicându-le creșterea economică. Impactul pandemiei de COVID-19, combinat cu fenomenele meteorologice extreme, tensiunile geopolitice și recesiunea macroeconomică globală, au agravat și mai mult aceste provocări structurale preexistente, erodând unele dintre realizările obținute cu greu în ultimul deceniu.
Deci, unde mergem de aici?
Provocările sunt de proporții, dar există o fereastră de oportunitate pentru a remodela traiectoria de dezvoltare a ȚCDFM din Europa și Asia. Anul viitor, liderii mondiali se vor reuni la Kigali, Rwanda, pentru a conveni asupra unui nou program de acțiune pentru a transforma mijloacele de trai a peste jumătate de miliard de persoane care trăiesc în țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare la nivel mondial. În pregătirea acestei conferințe importante, Organizația Națiunilor Unite se va alătura săptămâna aceasta, la Bangkok, celor 14 ȚCDFM din Europa și Asia, împreună cu vecinii lor de tranzit, partenerii de dezvoltare și alte părți interesate. În cadrul reuniunii se va efectua o analiză cuprinzătoare a punerii în aplicare a Programului de acțiune de la Viena pentru ȚCDFM (PAV) - un important pact internațional de dezvoltare convenit în 2014, care definește domenii-cheie de dezvoltare pentru îmbunătățirea economiilor fără ieșire la mare. De asemenea, se vor discuta prioritățile pentru formularea următorului program de acțiune. Pentru Europa și Asia, prioritățile respective ar trebui să includă, printre alte elemente importante, următoarele cinci domenii-cheie.
Facilitarea tranzitului și a comerțului
Urgența unei mai bune integrări a ȚCDFM din Europa și Asia în peisajul comercial global și în lanțurile valorice nu poate fi supraestimată, iar libertatea de tranzit - permițând ȚCDFM să circule liber prin țările vecine în condiții convenite de comun acord - reprezintă cheia pentru atingerea acestui obiectiv. Prin asigurarea accesului neîngrădit al ȚCDFM la piețele internaționale, libertatea de tranzit poate ajuta ȚCDFM din Europa și Asia să își diversifice economiile, să atragă investiții și să se integreze în rețelele comerciale globale. La rândul său, acest lucru va ajuta, de asemenea, țările de tranzit să exploateze potențialul neexploatat al unei conectivități, al comerțului și al integrării regionale sporite.
Stabilirea continuă a unei infrastructuri de frontieră eficiente, cum ar fi punctele de frontieră cu ghișeu unic, coridoarele SMART și sistemele de transport inteligente (STI), rămâne, de asemenea, la fel de importantă în încercarea lor de a spori comerțul. Aceste măsuri au potențialul de a simplifica și accelera circulația mărfurilor, reducând în cele din urmă blocajele și cheltuielile comerciale. Pentru ȚCDFM din Europa (Armenia, Azerbaidjan, Macedonia și Moldova), proximitatea față de economiile mai industrializate din cadrul Uniunii Europene (UE) oferă perspective deosebite de acces la piețele avansate și la tehnologiile de ultimă oră, precum și un punct de intrare pentru oportunități de investiții și integrare economică. Dar nimic din toate acestea nu ar fi posibil fără o infrastructură adecvată în ȚCDFM și în țările vecine de tranzit, precum și fără un parteneriat și o colaborare mai puternice pentru îmbunătățirea conectivității.
Dezvoltarea infrastructurii
Dezvoltarea infrastructurii este un catalizator pentru depășirea provocărilor geografice inerente și a altor constrângeri structurale cu care se confruntă ȚCDFM. O infrastructură adecvată și bine întreținută, inclusiv rețelele rutiere, feroviare și aeriene, poate facilita circulația eficientă a mărfurilor și a persoanelor peste granițe, reducând costurile de transport și timpii de tranzit, în timp ce infrastructura IT este vitală pentru soluții digitale, pentru eficientizarea proceselor comerciale, pentru promovarea diversificării economice și pentru valorificarea potențialului comerțului electronic. Este important să subliniem progresele care au fost realizate în îmbunătățirea rețelelor de transport în multe dintre ȚCDFM din Europa și Asia, cum ar fi rețeaua asiatică de autostrăzi, rețeaua feroviară transasiatică și legăturile de transport euro-asiatice. Cu toate acestea, mai multe țări ȚCDFM din Europa și Asia continuă să se confrunte cu o infrastructură inadecvată și cu conexiuni dezordonate între diferitele moduri de transport. Prioritizarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii, în special a unor rețele de transport robuste, va permite, de asemenea, deplasarea eficientă a materiilor prime și a produselor finite din ȚCDFM spre piețele globale, facilitând creșterea valorii și încurajând creșterea unor noi sectoare de producție.
Diversificarea economiilor și adoptarea tehnologiilor digitale
ȚCDFM trebuie să creeze economii mai diversificate și mai reziliente, adoptând în același timp progresele tehnologice. În ȚCDFM europene, proximitatea față de piețele bine dezvoltate a influențat disponibilitatea resurselor și potențialul de diversificare economică. Cu toate acestea, multe ȚCDFM din regiune se bazează încă în mare măsură pe o gamă restrânsă de produse de bază sau de industrii pentru veniturile lor din export și pentru dezvoltarea economică. Diversificarea economiilor ȚCDFM va contribui la atenuarea riscurilor asociate cu fluctuațiile prețurilor la produsele de bază și cu incertitudinile de pe piață și va oferi o cale mai stabilă pentru o creștere și o dezvoltare echitabile. Ar trebui explorată orice posibilitate de conectare cu lanțurile valorice regionale și mondiale pentru a depăși provocările reprezentate de piețele interne limitate. ȚCDFM ar trebui, de asemenea, să exploreze noi tehnologii care să permită întreprinderilor locale să vândă pe piețele globale. O mai mare implicare în afacerile online, în serviciile digitale și în sprijinirea întreprinderilor mici și a femeilor antreprenoare sunt, de asemenea, importante. Am fost martori în repetate rânduri - prin eliminarea decalajelor digitale și de conectivitate, ȚCDFM pot îmbunătăți în mod eficient productivitatea și competitivitatea pe scena mondială.
Construirea unor economii durabile și reziliente la schimbările climatice
Ca urmare a locației lor și a dependenței mai mari de sectoarele sensibile la schimbările climatice, cum ar fi agricultura, ȚCDFM euro-asiatice continuă să fie afectate în mod disproporționat de efectele negative ale schimbărilor climatice. În același timp, capacitatea lor de a se adapta la schimbările climatice este constrânsă de resursele și capacitățile de producție limitate, de infrastructura slabă și de deficiențele instituționale. Abordarea acestor limitări prin strategii de dezvoltare durabilă, transfer de tehnologie și investiții în infrastructuri reziliente la schimbările climatice poate spori reziliența la șocurile climatice. Pe scurt - pregătirea, capacitatea de reacție, drumurile și podurile rezistente la schimbările climatice și clădirile rezistente la dezastre pot minimiza impactul fenomenelor meteorologice extreme, reducând întreruperile comerțului și ale activităților economice. În plus, ȚCDFM din Europa și Asia trebuie să aibă o voce mai puternică în cadrul negocierilor și discuțiilor globale privind clima, pentru ca nevoile și prioritățile lor să fie încorporate în discursul global privind clima.
Sprijin financiar și consolidarea capacităților
Având în vedere dependența sporită a ȚCDFM din Europa și Asia de finanțarea externă, atât pentru a face față provocărilor macroeconomice, cât și pentru a-și finanța nevoile de dezvoltare, acestea depind în mare măsură de evoluțiile din economia mondială, inclusiv de piețele financiare internaționale și de arhitectura ajutorului. ȚCDFM se confruntă adesea cu limitări în ceea ce privește mobilizarea resurselor financiare necesare pentru a-și susține nevoile de dezvoltare. În timpul actualei policrize, nevoile de finanțare respective s-au amplificat și mai mult, multe țări în curs de dezvoltare fără ieșire la mare având o datorie tot mai mare, care le împiedică eforturile de dezvoltare.
Următorul program de acțiune trebuie să se concentreze de urgență și în mod cuprinzător asupra problemei datoriilor. Un sprijin financiar adecvat din diverse surse, inclusiv venituri interne, ajutor internațional și instituții multilaterale, va fi esențial pentru a acoperi deficitele de finanțare și pentru a permite realizarea unor proiecte de dezvoltare esențiale. Partenerii de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale, băncile de dezvoltare regională, instituțiile multilaterale și sectorul privat ar trebui să acorde prioritate asistenței specifice în ceea ce privește finanțarea pentru dezvoltare și soluționarea pe termen lung a problemei datoriilor. Acest lucru este indispensabil pentru a aborda provocările cu multiple fațete ale ȚCDFM.
În cele din urmă, ȚCDFM din Europa și Asia nu pot face acest lucru singure.
Crearea unei coaliții cât mai largi de parteneriate multipartite între ȚCDFM și țările de tranzit, precum și între partenerii de dezvoltare și sectorul privat, este acum mai importantă ca niciodată, pe măsură ce ne angajăm într-un nou deceniu de acțiune pentru ȚCDFM. Comunitatea globală trebuie să fie unită pentru a sprijini aceste țări, promovând un mediu de creștere, prosperitate și integrare în economia globală. Numai prin colaborare, inovație și o viziune comună, ȚCDFM pot depăși provocările și se pot lansa într-o călătorie către un viitor mai bun pentru populația lor.
Având în vedere cea de-a treia Conferință a Națiunilor Unite privind ȚCDFM, reuniunea regională de evaluare de la Bangkok din această săptămână reprezintă o ocazie unică pentru ȚCDFM din Europa și Asia de a obține sprijin la nivel mondial și de a crea parteneriate pentru o schimbare transformatoare. Reuniunea va pregăti terenul pentru dialoguri semnificative, idei inovatoare, aspirații colective, schimburi de bune practici și experiențe între ȚCDFM, țările de tranzit și partenerii de dezvoltare, în timp ce liderii și factorii de decizie politică se străduiesc să deblocheze potențialul imens al ȚCDFM din Asia și Europa.
Împreună, putem crea căi către prosperitate pentru ȚCDFM din Europa și Asia și ne putem asigura că acestea nu sunt lăsate în urmă în călătoria noastră comună către dezvoltarea durabilă.
Rabab Fatima este Subsecretar General al Organizației Națiunilor Unite și Înalt Reprezentant pentru țările cel mai puțin dezvoltate, țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare și statele insulare mici în curs de dezvoltare.
1 of 5
Comunicat de presă
30 august 2023
Moldova are un program național de adaptare la schimbările climatice până în 2030, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova
Potrivit Ministrei mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, prin adoptarea programului, Republica Moldova și-a propus să se alinieze la eforturile globale de a limita impactul negativ al schimbărilor climatice:
„Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 constă în asigurarea integrării măsurilor de adaptare în politicile sectoriale, în sinergie cu documentele de politici în domeniul adaptării la schimbările climatice, cât și în domeniul gestionării riscurilor de dezastre. Programul a fost elaborat pentru sporirea rezilienței climatice a țării. În acest scop sunt necesare politici cu acțiuni țintite. De aceea, programul se axează pe un șir de sectoare vulnerabile la schimbările climatice”.
Programul național de adaptare la schimbările climatice setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier și este însoțit de un plan de acțiuni pentru prevenirea și depășirea riscurilor și vulnerabilităților provocate de schimbările climatice.
Documentele prevăd intervenții specifice în fiecare din cele șase sectoare.
În sectorul forestier se va insista pe creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova – o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.
În sectorul agricol va fi încurajată promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii.
În sectorul transport urmează a fi revizuite și îmbunătățite standardele pentru construcția și menținerea infrastructurii drumurilor, ținându-se cont inclusiv de daunele aduse de schimbările climatice.
În sectorul sănătate urmează a fi ajustate protocoalele clinice existente sau elaborate protocoale noi pentru profilaxia și tratamentul bolilor cauzate sau acutizate de schimbările climatice.
În sectorul energetic ar urma să fie îmbunătățită infrastructura de aprovizionare cu energie electrică pentru a minimiza pierderile cauzate de fenomenele climatice extreme.
Una din măsurile pentru sectorul apă prevede încurajarea cetățenilor și sectorului privat să adopte măsuri de reutilizare a apei pentru necesitățile menajere și industriale.
Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete. Doar inundațiile din 2008 au provocat pagube de peste 120 de milioane de USD, iar secetele care au avut loc între anii 2007 și 2012 au provocat pierderi economice de peste un miliard de dolari, afectând 80% din teritoriul țării.
1 of 5
Latest Resources
1 / 11
Resurse
19 septembrie 2023
Resurse
19 septembrie 2023
Resurse
04 aprilie 2023
1 / 11