Dezinformarea poate costa vieți. Este una din lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19 și nu doar. Mulți oameni au devenit victime ale informațiilor false, neștiind că distribuind o știre din surse neverificate intră într-un ciclu al dezinformării fără sfârșit, care poate afecta sănătatea fizică și mintală a întregii societăți. Jurnaliștii și specialiștii în comunicare au fost nevoiți să se reorienteze, să învețe și să muncească în parteneriat pentru a dezminți informațiile eronate, dar și să găsească soluții pentru a preveni și combate acest fenomen în spațiul public.   Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a fost și rămâne alături de autoritățile Republicii Moldova atât în timpul crizelor, cât și în procesul de dezvoltare pentru a se asigura că drepturile copiilor sunt respectate. Pe lângă suportul complex acordat în timpul pandemiei, echipa UNICEF Moldova a dezvoltat un parteneriat cu Asociația Presei Independente (API) pentru a ajuta jurnaliștii din țară, dar și comunicatorii din instituțiile publice să își dezvolte abilitățile necesare pentru a preveni și combate eficient dezinformarea despre COVID-19 și vaccinare. Mai exact, cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a fost dezvoltat și implementat proiectul „Abilitarea jurnaliștilor din media regională și a studenților la jurnalism și sporirea rezilienței informaționale a publicului”. În rezultat, 73 de jurnaliști din cadrul a 27 de instituții media regionale și naționale au participat în vara anului 2022 la patru ateliere, unde au învățat cum să identifice, analizeze și să dezmintă informațiile false despre COVID-19 și vaccinare. Trainingul a fost organizat la Chișinău, Comrat, Cahul, Soroca.   Mai mult, în perioada martie-iulie 2023, 290 de comunicatori și funcționari publici din 25 de raioane ale țării au învățat metode de comunicare cu publicul și de a combate informarea greșită, făcută în mod tendențios. Primul modul al instruirii a vizat sursele de informații, diferențele dintre media și social media, dar și exemple de prezentare eronată a realității și tehnici de verificare a imaginilor, video-urilor, care au fost modificate intenționat. În a doua etapă a instruirii au fost prezentate și explicate instrumente eficiente în comunicarea cu mass-media și cu cetățenii, regulile de bază în comunicarea directă și exerciții practice de consolidare a capacităților. „Crizele au arătat că o parte din populație este vulnerabilă în fața dezinformării. Anume aici este „punctul” în care comunicatorii din instituțiile publice pot avea un rol semnificativ, intervenind rapid cu dezmințiri atunci când e cazul, cu apeluri către comunitate și chiar cu mici campanii de informare ca răspuns la dezinformări. Asta am făcut în cadrul instruirilor noastre – am discutat cazuri de dezinformări, care s-au răspândit în societate, le-am arătat participanților cum pot fi ele descoperite și gestionate și cum putem atenua efectele dezinformării asupra comunității, prin intermediul comunicării”, spune Viorica Zaharia, jurnalistă, expertă media, președinta Consiliului de Presă.  „Comunicarea este una din cele mai importante părți din activitatea unei instituții de stat, deoarece asigură o legătură firească între cetățeni și structurile statului care realizează politicile publice și asigură serviciile pentru cetățeni. Informațiile difuzate de o instituție pot prezenta interes pentru diverse grupuri sociale, de aceea trebuie prezentate într-o manieră clară, accesibilă, profesionistă și corectă”, menționează Natalia Porubin, jurnalistă, comunicatoare, membră a Consiliului de Presă din Republica Moldova.   Participanții la instruiri au spus că lupta cu dezinformarea este dificilă, iar în regiuni societatea este mai puțin pregătită să facă deosebire dintre o informație reală și una distorsionată. Aceste provocări impun necesitatea unei comunicări mai eficiente, iar pentru asta responsabilii de comunicare trebuie pregătiți corespunzător. „Funcționarii publici responsabili de comunicarea instituțională trebuie să acorde o importanță majoră fluxului de informații și a surselor de informare, dar și obișnuinței persoanelor de a reacționa la prima informație apărută în spațiul public. Specialiștii în domeniu trebuie instruiți continuu ca să cunoască cum și când să ofere informații, iar cetățenii să fie capabili să le filtreze”, spune Lia Banari, șefa serviciului protocol și relații cu publicul, Consiliul Raional Ștefan Vodă. „Instituțiile trebuie nu doar să povestească despre evenimentele și activitățile pe care le desfășoară, dar și să aibă o relație strânsă cu mass-media și să reacționeze rapid atunci când sesizează în spațiul public o informație falsă care îi vizează, astfel încât să ajute cetățenii să fie informați corect”, consideră Lilia Malencova, specialistă în relații cu mass-media, Direcția Generală Cultură UTAG ( Găgăuzia).   Pe lângă instruirile organizate, UNICEF în parteneriat cu API a dezvoltat platforma de instruire online Elearning.api.md, destinată jurnaliștilor, studenților, dar și comunicatorilor, funcționarilor, care transmit informații de interes public. Cursul „Comunicare publică în cazuri de criză și pentru combaterea dezinformării” poate fi accesat în limbile română și rusă pe această platformă. Mai mult, în cadrul acestui parteneriat, a fost dezvoltat un instrument digital interactiv, numit „ABC-ul Dezinformării”, pentru a ajuta toți consumatorii de produse informaționale să documenteze și să verifice informațiile din spațiul public. În ordine alfabetică, ABC prezintă câteva cuvinte, termeni și expresii legate de dezinformarea despre COVID-19 și vaccinare. Oferind acces la resurse fiabile și metode de verificare a faptelor, ABC-ul Dezinformării și-a propus să ofere suport oamenilor de a lua decizii în urma informării corecte.   În iunie 2023, cu sprijinul USAID, UNICEF și API au organizat panelul de discuții „Diligența datelor: validarea adevărului”. Acest eveniment a reunit mai mulți jurnaliști, specialiști în comunicare din toată țara și experți în sănătate publică, pentru a discuta provocările și strategiile privind combaterea diseminării știrilor false în spațiul public.  Proiectul UNICEF „Abilitarea jurnaliștilor din media regională și a studenților la jurnalism și sporirea rezilienței informaționale a publicului” a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) cu sprijinul generos al poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Datorită acestei oportunități, stagiarii vor obține experiență practică și competențe profesionale, utile pentru viitoarele angajări pe piața muncii, inclusiv la ONU. În același timp, ONU va ține cont de cunoștințele și experiența diversă a participanților pentru a se asigura că programele sale sunt mai incluzive și adaptate persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile. „ONU în Moldova are o plăcere deosebită să lanseze cea de-a cincea ediție a Programului de Stagii pentru Diversitate. Acest program subliniază diversitatea noastră individuală și colectivă, dar și importanța și necesitatea diversității pentru a ne atinge ambițiile colective ca cetățeni și ca membri ai sistemului Națiunilor Unite. Vom avea ocazia să învățăm să facem schimb de experiențe, inclusiv să respectăm principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Sper că instituțiile publice și mediul privat vor urma exemplul nostru”, a spus Simon Springett, Coordonator Rezident al ONU în Moldova. Programul ONU de Stagii pentru Diversitate este o inițiativă, implementată cu succes de ONU Moldova din anul 2016. Acesta își propune să sprijine incluziunea persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu discriminare în viața socială, economică, publică și politică și au mai puține oportunități de participare la procesele de luare a deciziilor, fie de a beneficia de educație de calitate, oportunități de angajare și dezvoltare profesională. În același timp, inițiativa este o oportunitate de învățare și pentru ONU. Multe studii și practici naționale și internaționale au arătat că contactul direct cu persoane din grupuri subreprezentate reduce semnificativ distanța socială și crește toleranța și acceptarea socială.

Acestea se confruntă cu costuri comerciale ridicate, cu o infrastructură de transport limitată și cu reglementări vamale și de frontieră greoaie - toate acestea subminându-le competitivitatea exporturilor și împiedicându-le creșterea economică. Impactul pandemiei de COVID-19, combinat cu fenomenele meteorologice extreme, tensiunile geopolitice și recesiunea macroeconomică globală, au agravat și mai mult aceste provocări structurale preexistente, erodând unele dintre realizările obținute cu greu în ultimul deceniu.  Deci, unde mergem de aici?  Provocările sunt de proporții, dar există o fereastră de oportunitate pentru a remodela traiectoria de dezvoltare a ȚCDFM din Europa și Asia. Anul viitor, liderii mondiali se vor reuni la Kigali, Rwanda, pentru a conveni asupra unui nou program de acțiune pentru a transforma mijloacele de trai a peste jumătate de miliard de persoane care trăiesc în țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare la nivel mondial. În pregătirea acestei conferințe importante, Organizația Națiunilor Unite se va alătura săptămâna aceasta, la Bangkok, celor 14 ȚCDFM din Europa și Asia, împreună cu vecinii lor de tranzit, partenerii de dezvoltare și alte părți interesate. În cadrul reuniunii se va efectua o analiză cuprinzătoare a punerii în aplicare a Programului de acțiune de la Viena pentru ȚCDFM (PAV) - un important pact internațional de dezvoltare convenit în 2014, care definește domenii-cheie de dezvoltare pentru îmbunătățirea economiilor fără ieșire la mare. De asemenea, se vor discuta prioritățile pentru formularea următorului program de acțiune. Pentru Europa și Asia, prioritățile respective ar trebui să includă, printre alte elemente importante, următoarele cinci domenii-cheie.  Facilitarea tranzitului și a comerțului  Urgența unei mai bune integrări a ȚCDFM din Europa și Asia în peisajul comercial global și în lanțurile valorice nu poate fi supraestimată, iar libertatea de tranzit - permițând ȚCDFM să circule liber prin țările vecine în condiții convenite de comun acord - reprezintă cheia pentru atingerea acestui obiectiv. Prin asigurarea accesului neîngrădit al ȚCDFM la piețele internaționale, libertatea de tranzit poate ajuta ȚCDFM din Europa și Asia să își diversifice economiile, să atragă investiții și să se integreze în rețelele comerciale globale. La rândul său, acest lucru va ajuta, de asemenea, țările de tranzit să exploateze potențialul neexploatat al unei conectivități, al comerțului și al integrării regionale sporite. Stabilirea continuă a unei infrastructuri de frontieră eficiente, cum ar fi punctele de frontieră cu ghișeu unic, coridoarele SMART și sistemele de transport inteligente (STI), rămâne, de asemenea, la fel de importantă în încercarea lor de a spori comerțul. Aceste măsuri au potențialul de a simplifica și accelera circulația mărfurilor, reducând în cele din urmă blocajele și cheltuielile comerciale. Pentru ȚCDFM  din Europa (Armenia, Azerbaidjan, Macedonia și Moldova), proximitatea față de economiile mai industrializate din cadrul Uniunii Europene (UE) oferă perspective deosebite de acces la piețele avansate și la tehnologiile de ultimă oră, precum și un punct de intrare pentru oportunități de investiții și integrare economică. Dar nimic din toate acestea nu ar fi posibil fără o infrastructură adecvată în ȚCDFM și în țările vecine de tranzit, precum și fără un parteneriat și o colaborare mai puternice pentru îmbunătățirea conectivității.  Dezvoltarea infrastructurii  Dezvoltarea infrastructurii este un catalizator pentru depășirea provocărilor geografice inerente și a altor constrângeri structurale cu care se confruntă ȚCDFM. O infrastructură adecvată și bine întreținută, inclusiv rețelele rutiere, feroviare și aeriene, poate facilita circulația eficientă a mărfurilor și a persoanelor peste granițe, reducând costurile de transport și timpii de tranzit, în timp ce infrastructura IT este vitală pentru soluții digitale, pentru eficientizarea proceselor comerciale, pentru promovarea diversificării economice și pentru valorificarea potențialului comerțului electronic. Este important să subliniem progresele care au fost realizate în îmbunătățirea rețelelor de transport în multe dintre ȚCDFM din Europa și Asia, cum ar fi rețeaua asiatică de autostrăzi, rețeaua feroviară transasiatică și legăturile de transport euro-asiatice. Cu toate acestea, mai multe țări ȚCDFM din Europa și Asia continuă să se confrunte cu o infrastructură inadecvată și cu conexiuni dezordonate între diferitele moduri de transport. Prioritizarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii, în special a unor rețele de transport robuste, va permite, de asemenea, deplasarea eficientă a materiilor prime și a produselor finite din ȚCDFM spre piețele globale, facilitând creșterea valorii și încurajând creșterea unor noi sectoare de producție.  Diversificarea economiilor și adoptarea tehnologiilor digitale  ȚCDFM trebuie să creeze economii mai diversificate și mai reziliente, adoptând în același timp progresele tehnologice. În ȚCDFM europene, proximitatea față de piețele bine dezvoltate a influențat disponibilitatea resurselor și potențialul de diversificare economică. Cu toate acestea, multe ȚCDFM din regiune se bazează încă în mare măsură pe o gamă restrânsă de produse de bază sau de industrii pentru veniturile lor din export și pentru dezvoltarea economică. Diversificarea economiilor ȚCDFM va contribui la atenuarea riscurilor asociate cu fluctuațiile prețurilor la produsele de bază și cu incertitudinile de pe piață și va oferi o cale mai stabilă pentru o creștere și o dezvoltare echitabile. Ar trebui explorată orice posibilitate de conectare cu lanțurile valorice regionale și mondiale pentru a depăși provocările reprezentate de piețele interne limitate. ȚCDFM ar trebui, de asemenea, să exploreze noi tehnologii care să permită întreprinderilor locale să vândă pe piețele globale. O mai mare implicare în afacerile online, în serviciile digitale și în sprijinirea întreprinderilor mici și a femeilor antreprenoare sunt, de asemenea, importante. Am fost martori în repetate rânduri - prin eliminarea decalajelor digitale și de conectivitate, ȚCDFM pot îmbunătăți în mod eficient productivitatea și competitivitatea pe scena mondială.  Construirea unor economii durabile și reziliente la schimbările climatice  Ca urmare a locației lor și a dependenței mai mari de sectoarele sensibile la schimbările climatice, cum ar fi agricultura, ȚCDFM euro-asiatice continuă să fie afectate în mod disproporționat de efectele negative ale schimbărilor climatice. În același timp, capacitatea lor de a se adapta la schimbările climatice este constrânsă de resursele și capacitățile de producție limitate, de infrastructura slabă și de deficiențele instituționale. Abordarea acestor limitări prin strategii de dezvoltare durabilă, transfer de tehnologie și investiții în infrastructuri reziliente la schimbările climatice poate spori reziliența la șocurile climatice. Pe scurt - pregătirea, capacitatea de reacție, drumurile și podurile rezistente la schimbările climatice și clădirile rezistente la dezastre pot minimiza impactul fenomenelor meteorologice extreme, reducând întreruperile comerțului și ale activităților economice. În plus, ȚCDFM din Europa și Asia trebuie să aibă o voce mai puternică în cadrul negocierilor și discuțiilor globale privind clima, pentru ca nevoile și prioritățile lor să fie încorporate în discursul global privind clima.  Sprijin financiar și consolidarea capacităților  Având în vedere dependența sporită a ȚCDFM din Europa și Asia de finanțarea externă, atât pentru a face față provocărilor macroeconomice, cât și pentru a-și finanța nevoile de dezvoltare, acestea depind în mare măsură de evoluțiile din economia mondială, inclusiv de piețele financiare internaționale și de arhitectura ajutorului. ȚCDFM se confruntă adesea cu limitări în ceea ce privește mobilizarea resurselor financiare necesare pentru a-și susține nevoile de dezvoltare. În timpul actualei policrize, nevoile de finanțare respective s-au amplificat și mai mult, multe țări în curs de dezvoltare fără ieșire la mare având o datorie tot mai mare, care le împiedică eforturile de dezvoltare.   Următorul program de acțiune trebuie să se concentreze de urgență și în mod cuprinzător asupra problemei datoriilor. Un sprijin financiar adecvat din diverse surse, inclusiv venituri interne, ajutor internațional și instituții multilaterale, va fi esențial pentru a acoperi deficitele de finanțare și pentru a permite realizarea unor proiecte de dezvoltare esențiale. Partenerii de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale, băncile de dezvoltare regională, instituțiile multilaterale și sectorul privat ar trebui să acorde prioritate asistenței specifice în ceea ce privește finanțarea pentru dezvoltare și soluționarea pe termen lung a problemei datoriilor. Acest lucru este indispensabil pentru a aborda provocările cu multiple fațete ale ȚCDFM.   În cele din urmă, ȚCDFM din Europa și Asia nu pot face acest lucru singure.  Crearea unei coaliții cât mai largi de parteneriate multipartite între ȚCDFM și țările de tranzit, precum și între partenerii de dezvoltare și sectorul privat, este acum mai importantă ca niciodată, pe măsură ce ne angajăm într-un nou deceniu de acțiune pentru ȚCDFM. Comunitatea globală trebuie să fie unită pentru a sprijini aceste țări, promovând un mediu de creștere, prosperitate și integrare în economia globală. Numai prin colaborare, inovație și o viziune comună, ȚCDFM pot depăși provocările și se pot lansa într-o călătorie către un viitor mai bun pentru populația lor.  Având în vedere cea de-a treia Conferință a Națiunilor Unite privind ȚCDFM, reuniunea regională de evaluare de la Bangkok din această săptămână reprezintă o ocazie unică pentru ȚCDFM din Europa și Asia de a obține sprijin la nivel mondial și de a crea parteneriate pentru o schimbare transformatoare. Reuniunea va pregăti terenul pentru dialoguri semnificative, idei inovatoare, aspirații colective, schimburi de bune practici și experiențe între ȚCDFM, țările de tranzit și partenerii de dezvoltare, în timp ce liderii și factorii de decizie politică se străduiesc să deblocheze potențialul imens al ȚCDFM din Asia și Europa.  Împreună, putem crea căi către prosperitate pentru ȚCDFM din Europa și Asia și ne putem asigura că acestea nu sunt lăsate în urmă în călătoria noastră comună către dezvoltarea durabilă. Rabab Fatima este Subsecretar General al Organizației Națiunilor Unite și Înalt Reprezentant pentru țările cel mai puțin dezvoltate, țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare și statele insulare mici în curs de dezvoltare.  

Potrivit Ministrei mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, prin adoptarea programului, Republica Moldova și-a propus să se alinieze la eforturile globale de a limita impactul negativ al schimbărilor climatice: „Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 constă în asigurarea integrării măsurilor de adaptare în politicile sectoriale, în sinergie cu documentele de politici în domeniul adaptării la schimbările climatice, cât și în domeniul gestionării riscurilor de dezastre. Programul a fost elaborat pentru sporirea rezilienței climatice a țării. În acest scop sunt necesare politici cu acțiuni țintite. De aceea, programul se axează pe un șir de sectoare vulnerabile la schimbările climatice”. Programul național de adaptare la schimbările climatice setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier și este însoțit de un plan de acțiuni pentru prevenirea și depășirea riscurilor și vulnerabilităților provocate de schimbările climatice.  Documentele prevăd intervenții specifice în fiecare din cele șase sectoare.  În sectorul forestier se va insista pe creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova – o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.  În sectorul agricol va fi încurajată promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii.  În sectorul transport urmează a fi revizuite și îmbunătățite standardele pentru construcția și menținerea infrastructurii drumurilor, ținându-se cont inclusiv de daunele aduse de schimbările climatice.  În sectorul sănătate urmează a fi ajustate protocoalele clinice existente sau elaborate protocoale noi pentru profilaxia și tratamentul bolilor cauzate sau acutizate de schimbările climatice.  În sectorul energetic ar urma să fie îmbunătățită infrastructura de aprovizionare cu energie electrică pentru a minimiza pierderile cauzate de fenomenele climatice extreme.  Una din măsurile pentru sectorul apă prevede încurajarea cetățenilor și sectorului privat să adopte măsuri de reutilizare a apei pentru necesitățile menajere și industriale.  Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete. Doar inundațiile din 2008 au provocat pagube de peste 120 de milioane de USD, iar secetele care au avut loc între anii 2007 și 2012 au provocat pierderi economice de peste un miliard de dolari, afectând 80% din teritoriul țării.