Națiunile Unite în Moldova

Latest

20 mai 2026

Cinci stagiari/e, reprezentanți/e ai/ale grupurilor marginalizate, au finalizat cu success programul de stagiere ONU

19 mai 2026

UE, UNICEF și Oficiul ONU pentru Drepturile Omului își unesc eforturile pentru a sprijini accesul la educație al copiilor romi și copiilor refugiați

Află mai multe

Comunicat de presă

18 mai 2026

Regatul Unit și UNFPA în Moldova își extind parteneriatul pentru a proteja persoanele refugiate din Ucraina și comunitățile vulnerabile din Republica Moldova

Află mai multe

Latest

Comunicat de presă

20 mai 2026

Cinci stagiari/e, reprezentanți/e ai/ale grupurilor marginalizate, au finalizat cu success programul de stagiere ONU

Află mai multe

Comunicat de presă

19 mai 2026

UE, UNICEF și Oficiul ONU pentru Drepturile Omului își unesc eforturile pentru a sprijini accesul la educație al copiilor romi și copiilor refugiați

Află mai multe

Comunicat de presă

18 mai 2026

Regatul Unit și UNFPA în Moldova își extind parteneriatul pentru a proteja persoanele refugiate din Ucraina și comunitățile vulnerabile din Republica Moldova

Află mai multe

Activitățile noastre dedicate realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova

În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de 192 de state membre ale Națiunilor Unite, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, în prezent și viitor, axată pe 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Atât Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) cât și Planul de Acțiuni al Guvernului „Construim Moldova Europeană”, care descriu viziunea strategică de dezvoltare a țării pe termen scurt, mediu și lung, adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova, inclusiv în cadrul Agendei 20230 pentru Dezvoltare Durabilă, la contextul național. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt monitorizate și evaluate de Echipa de Țară a Națiunilor Unite în cadrul rapoartele anuale ONU privind rezultatele țării elaborate în coordonare cu Guvernul. Începând cu anul 2022, Guvernul s-a angajat să monitorizeze și să raporteze anual privind nivelul de realizare a ODD-urilor în țară, ceea ce permite statului să facă intervențiile necesare pentru a ajusta și/sau accelera ritmul implementării ODD-urilor.

Află mai multe

Publicație

25 mai 2026

Raportul Anual al Organizației Națiunilor Unite privind rezultatele țării 2025, Republica Moldova

Într-un an marcat de schimbări radicale în peisajul global al dezvoltării și al asistenței umanitare, familia ONU a reușit să-și mențină cursul în sprijinirea parcursului Republicii Moldova către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD).
Cu toate acestea, rezultatele raportate pentru 2025 indică anumite tendințe în concordanță cu summit-urile și conferințele globale ale anului, care au reafirmat angajamentele comunității internaționale față de obiectivele
globale. Acestea includ o integrare mai profundă a agendei LNOB în sistemele naționale, utilizarea tehnologiilor digitale pentru furnizarea serviciilor și reducerea sarcinilor legate de îngrijirea copiilor, pentru a facilita participarea femeilor pe piața muncii. Activitatea noastră în sprijinul progresului Moldovei către ODD-uri și obiectivele globale demonstrează din nou în acest an că expertiza tehnică, capacitățile de programare și obținerea de rezultate ale entităților ONU contribuie, de asemenea, la alinierea instituțiilor, politicilor și practicilor Moldovei la cele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE).

1 of 5

Publicație

27 aprilie 2026

Evoluțiile crizei instituționale din UTA Găgăuzia

Această notă analitică are drept scop elucidarea cauzelor juridice și administrative ale crizei instituționale din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG), a impedimentelor care îngreunează ieșirea din impas și a soluțiilor identificate de instituțiile naționale abilitate. Nota nu analizează în mod distinct determinanții politici ai crizei.Structura analizei este organizată pe cinci secțiuni. Secțiunea I prezintă contextul general al crizei. Secțiunea a II-a descrie mecanismele blocajului electoral: cauzele structurale, cronologia litigiului dintre Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și intervenirea celei de-a doua runde a conflictului judiciar. Secțiunea a III-a analizează eforturile APG de depășire a impasului și soluțiile propuse de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) - inclusiv trei scenarii distincte, cu grade diferite de legitimitate și de risc politic. Secțiunea a IV-a examinează evoluțiile din faza curentă a crizei: apelul APG la organizații internaționale, sesizarea Curții Constituționale de către Ministerul Justiției și persistența blocajului în pofida reluării dialogului parlamentar. Secțiunea a V-a formulează concluzii privind esența și riscurile de escalare.Acest produs a fost realizat de Asociația ADEPT, cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor.

1 of 5

Istorie

18 mai 2026

Doi copii înseamnă mijlocul de aur – istoria unei familii despre echilibru și alegeri asumate

Într-o lume în care graba pare să dicteze ritmul fiecărei zile și deciziile legate de familie sunt tot mai influențate de incertitudini, există cupluri care nu mai pun accent pe „câți copii avem”, ci pe „cum îi creștem”. Experiența Ecaterinei și a lui Nicolae Jigău este una dintre ele - o istorie despre alegeri conștiente, echilibru și un parteneriat autentic, construit în timp.Cei doi se cunosc, la propriu, de o viață. Sunt împreună încă din anii de gimnaziu, au trecut prin etape importante unul alături de celălalt, inclusiv o perioadă petrecută peste hotare, iar la revenire au decis să-și oficializeze relația.Ecaterina este cunoscută și pentru faptul că, în 2013, a lansat un blog de parenting, un spațiu în care aduna amintirile familiei și împărtășea din experiențele trăite împreună. Astăzi, activează ca manageră în comunicare și relații publice. Soțul ei lucrează într-o companie specializată în producerea și exportul fructelor uscate, nucilor și produselor organice.Familia lor mai înseamnă doi copii - Bogdan (de 11 ani) și Nicoleta (de 7 ani) - și o viață care, deși nu este lipsită de provocări, este construită pe un echilibru atent negociat zi de zi.Decizia de a avea copii: între dorință și realitateEcaterina spune că ambii provin din familii cu câte trei copii, însă acest lucru nu le-a dictat alegerile și nu a reprezentat o presiune de a urma același model: „Soțul mai are doi frați, eu mai am două surori. Din start ne-am dorit unu sau doi copii; doi era perfect. Pentru că, după ce am conceput primul copil, am înțeles că, din punct de vedere financiar și emoțional, e foarte dificil să crești mai mulți”. Această perspectivă nu este una singulară. Deși mulți moldoveni continuă să considere că familia ideală este formată din doi sau trei copii, realitatea demografică spune altceva. Potrivit Studiului „Generații și Gen” (Valul II), rata totală de fertilitate în Republica Moldova, în 2024, a fost de 1,66 copii per femeie - sub nivelul necesar pentru menținerea stabilă a populației.
Pentru familia Jigău, alegerea a fost dictată mai ales de dorința de a le oferi copiilor un mediu stabil și atent construit:„Pentru noi, doi copii înseamnă mijlocul de aur. Putem să le asigurăm tot ceea ce au nevoie. Copiii necesită foarte multă implicare emoțională și, anume din acest motiv, doi pentru noi e perfect”. Planificarea: un proces în doi, nu o responsabilitate individualăÎn spatele acestei decizii se află o altă alegere importantă - planificarea conștientă a familiei:„Ambele sarcini au fost planificate. La primul copil am făcut un șir de analize și ne-am pregătit preventiv, înainte de a rămâne însărcinată. La al doilea, la fel. Am făcut analize, am băut vitamine, tot ce e necesar ca să concepem. Soțul tot a făcut analize, pentru a fi pregătiți”. Potrivit lor, planificarea familială este un detaliu care schimbă perspectiva clasică: responsabilitatea nu aparține doar femeii, ci ambilor parteneri, în egală măsură. Totuși, Ecaterina recunoaște că, la acel moment, nu au beneficiat de servicii specializate de planificare familială: „Nu am mers la centre de planificare familială gratuite. Nici nu am știut pe atunci de existența lor”. În prezent, aceste servicii sunt disponibile gratuit în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară, fiind dezvoltate cu sprijinul partenerilor internaționali, inclusiv UNFPA, pentru a îmbunătăți accesul la sănătatea reproductivă. Adițional, Centrele de sănătate a reproducerii au fost modernizate, iar medicii de familie au fost instruiți pentru a oferi consiliere în contracepție și planificare familială.Tatăl care nu „ajută”, ci participăDacă ar fi să definească un pilon central al familiei lor, acesta ar fi implicarea tatălui, spune Ecaterina: „Soțul meu este un exemplu. El a participat absolut la toate ecografiile. Întotdeauna a avut timp pentru asta și nici nu au existat discuții dacă să meargă sau nu. Mai mult decât atât, primele momente din viața copiilor au fost trăite în brațele lui. Am născut prin cezariană și el a stat cu mine toate zilele în spital. Copiii, chiar din timpul nașterii, au fost puși la pieptul lui. Primul contact al copiilor a fost cu tata”.Această implicare nu s-a oprit după naștere, ci a devenit parte din rutina zilnică a familiei:„El gătește micul dejun, îi duce la activități, participă la meciurile lui Bogdan. Le citește înainte de somn. Le place să joace șah împreună. Tata este foarte prezent în viața copiilor. Se implică la tot, mai ales de când suntem ambii angajați, facem totul egal. Coordonăm astfel încât, atunci când unul nu poate, intervine celălalt. Adică împreună”. Această realitate personală reflectă și o schimbare mai largă în societate, potrivit aceluiași Studiu: proporția familiilor în care sarcinile casnice sunt împărțite s-a dublat: de la 12,7% (2020) la 25,8% (2024). Nicolae a beneficiat și de concediul paternal de 14 zile, introdus în 2016. Din 2024, acesta a fost extins la 15 zile calendaristice plătite integral, care pot fi utilizate în primul an de viață al copilului. Această facilitate face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri implementate de Guvern, cu sprijinul partenerilor internaționali, inclusiv UNFPA, și al societății civile. Printre acestea se numără posibilitatea de a păstra atât salariul, cât și indemnizația în perioada concediului de maternitate, diversificarea opțiunilor pentru concediul de îngrijire a copilului și posibilitatea de a-l partaja între soți, introducerea programelor flexibile de muncă, precum și dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire pentru copiii cu vârsta de până la trei ani.Viața reală: costuri, compromisuri și alegeriDincolo de echilibrul emoțional, viața de familie implică unele dificultăți financiare, susțin soții:„Viața în Moldova, mai ales în Chișinău, este foarte costisitoare. Totul e într-un ritm alarmant. Activitățile extra sunt foarte scumpe. Bogdan face engleză și baschet, iar Nicoleta studiază muzica. Sunt alegeri care vin cu efort și cheltuieli. Ambii părinți trebuie să lucreze ca să-și permită să crească doi copii și să le ofere activități după lecții”. Această presiune influențează direct deciziile legate de mărimea familiei: „Venitul a fost unul (dar nu unicul) dintre motivele pentru care am ales să rămânem la doi copii, precum și sănătatea mea - două nașteri prin cezariană. Sincer, noi ne simțim confortabil în componența aceasta”. Ecaterina recunoaște că există progrese în ceea ce privește sprijinul pentru familiile cu copii, doar că în anumite domenii e nevoie de intervenții sistemice:„E bine că acum sunt mai multe creșe de stat, mai ales pentru familiile tinere. Noi nu am beneficiat pe atunci de creșă gratuită. Și indemnizațiile au crescut. Totuși, există în continuare lacune: de exemplu, mai e nevoie să se investească în serviciile de sănătate (uneori trebuie să aștepți săptămâni și mulți aleg să meargă la privat). De asemenea, ar fi bine dacă ar exista mai multe activități extrașcolare la grădiniță și școală - dans, volei, baschet, chiar și la un preț simbolic. Asta ar permite și mamelor, care sunt cel mai des responsabile de îngrijire, să aibă un program deplin, fără să fie nevoite să plece mai devreme de la serviciu. Centrele de tineret sunt de la 14 ani, deci pentru copiii mai mici nu există suficiente opțiuni”.Educația copiilor: respect, nu controlFelul în care își cresc copiii spune, poate, cel mai mult despre valorile familiei Jigău: „Copilul nu este un obiect pe care l-ai născut și ai dreptul să-l modelezi cum îți place. Noi îi tratăm ca pe niște maturi. În casa noastră nu există violență, ci limite clare și dialog. Dacă se confruntă cu o problemă, le spunem să vină la noi. Cu toții greșim, important este să înveți din greșeli. În același timp, încurajăm autonomia și responsabilitatea”. Familia Jigău confirmă o tendință tot mai vizibilă: modelul familiei cu doi copii rămâne dominant, dar este tot mai mult rezultatul unor decizii conștiente, adaptate realităților de zi cu zi. Alegeri despre: cât poți oferi, nu doar câți copii poți avea; cât timp ai la dispoziție, nu doar cât îți dorești; cât sprijin primești, nu doar cât ești dispus să oferi.Iar exemplul lor este elocvent: „Noi facem împreună totul. Cum suntem noi, așa mergem mai departe și asta le transmitem și copiilor. Ei văd exemplul din familie și preiau aceste modele”. Istoria familiei Jigău arată clar că echilibrul nu apare întâmplător. El se construiește - prin alegeri informate, prin implicare reciprocă și prin sprijin, atât în interiorul familiei, cât și din partea statului.Pentru ca tot mai multe familii să poată face alegeri conștiente și asumate, este esențial ca politicile publice, serviciile de planificare familială și sprijinul social să meargă mână-n mână, oferind nu doar opțiuni, ci și încrederea necesară pentru a rămâne acasă, a avea copii atunci când se simt pregătite, a lua decizii informate și a simți că sunt cu adevărat susținute.

1 of 5

Istorie

15 mai 2026

Spațiile prietenoase familiei și creșele sunt tot mai populare în sectorul privat

Companiile din Republica Moldova integrează tot mai activ politici prietenoase familiei, pentru a sprijini revenirea femeilor pe piața muncii și pentru a crea condiții care să le permită angajaților să echilibreze mai ușor viața profesională cu cea de familie.Interesul tot mai mare pentru servicii de suport destinate familiilor și angajaților — inclusiv creșe la locul de muncă și programe flexibile de lucru — vine în contextul necesității de a încuraja participarea femeilor pe piața muncii și de a asigura retenția personalului.Acesta este și cazul companiei Bucuria S.A., care se alătură inițiativei promovate de UNFPA în Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, pentru dezvoltarea politicilor prietenoase familiei la locul de muncă. „Bucuria” este una dintre cele 25 de companii private din Republica Moldova care își propun ca, în următorii doi ani, să adopte politici de muncă prietenoase familiei, inclusiv prin dezvoltarea unei mini-creșe pentru copiii cu vârste între 0 și 3 ani și a unui grup de suport psiho-emoțional pentru angajați.Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, UNFPA și Bucuria au marcat simbolic acest parteneriat printr-un eveniment organizat la sediul companiei, care a reunit angajații și copiii acestora pentru a celebra împreună și pentru a discuta perspectivele de viitor.„Este demonstrat că politicile și măsurile de sprijin la locul de muncă ajută familiile să găsească un echilibru real între viața profesională și cea personală”, a menționat în context Reprezentanta UNFPA în Moldova, Karina Nersesyan. Totodată, aceste politici reprezintă o strategie de câștig atât pentru angajatori, cât și pentru angajați: programele flexibile și munca hibridă contribuie la reducerea fluctuației de personal și a absenteismului, serviciile de îngrijire a copiilor la locul de muncă facilitează revenirea femeilor pe piața muncii și atragerea talentelor, iar concediul paternal crește șansele ca femeile să revină în activitate după concediul de maternitate.”„Suntem onorați să ne alăturăm acestui parteneriat cu UNFPA și să contribuim la dezvoltarea unor politici prietenoase familiei în cadrul Bucuria S.A., a spus directoarea executivă a companiei Bucuria S.A, Ecaterina Cechina, evidențiind importanța acestei inițiative pentru cultura organizațională și bunăstarea angajaților: Ne dorim să oferim angajaților noștri un mediu în care să se simtă susținuți, să își poată îmbina armonios viața profesională cu cea de familie și femeile să revină la locul de muncă cu încredere, fără a fi nevoite să aleagă între familie, copil și avansarea în carieră.”Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea a menționat că implicarea sectorului privat în promovarea politicilor prietenoase familiei devine tot mai importantă într-un context economic și demografic în schimbare: „Prin acest parteneriat, ne propunem să încurajăm și să susținem companiile care investesc în bunăstarea angajaților și în crearea unui mediu de muncă mai incluziv pentru familii. Camera de Comerț și Industrie va continua să promoveze și să ofere vizibilitate acestor inițiative pe platformele sale instituționale, astfel încât exemplele de bune practici să inspire tot mai multe companii din Republica Moldova să adopte politici prietenoase familiei.”În prezent, datele oficiale arată că doar 46% dintre părinții cu copii sub 2 ani sunt activi profesional, iar nivelul de ocupare al femeilor cu copii sub 6 ani rămâne în continuare redus – doar jumătate dintre acestea fiind încadrate în câmpul muncii. Totodată, femeile preiau majoritatea responsabilităților casnice în 68% dintre cupluri, ceea ce generează o „dublă povară” care limitează oportunitățile economice și profesionale ale acestora.„Activez la fabrica Bucuria de 13 ani și, știind că, în timp ce sunt la serviciu, copilul meu este într-un loc sigur, unde este îngrijit și implicat în activități, ar însemna foarte mult pentru mine. Aș fi mult mai liniștită și m-aș putea concentra mai bine la muncă. De aceea susținem acest proiect și ne bucurăm că fabrica Bucuria își dorește să creeze un astfel de spațiu pentru angajați.” spune Mîrza Elena, angajată a fabricii Bucuria S.A.„Este un proiect binevenit atât pentru angajații întreprinderii, cât și pentru copiii acestora, deoarece vor fi create spații sigure, unde cei mici vor putea sta în siguranță și desfășura activități potrivite vârstei lor. În prezent, de multe ori, părinții sunt nevoiți să își lase copiii acasă cu frații mai mari, iar această situație creează stres și poate reprezenta un risc pentru copii”, este de părere Alexandru, șef al Secției Securitate și Sănătate în Muncă la fabrica Bucuria și tată a doua fete. Studiul „Generații și Gen” (GGS) (UNFPA, 2024) confirmă că barierele sunt determinate atât de stereotipurile de gen persistente, cât și de accesul limitat la servicii de îngrijire a copiilor. În acest context, extinderea serviciilor de îngrijire și a infrastructurii prietenoase familiei devine o prioritate de politici publice, iar sectorul privat poate complementa eforturile statului prin soluții concrete de sprijin pentru angajații cu copii mici. Parteneriatul UNFPA și Bucuria are loc în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare incluzive și prietenoase familiei”, implementat de UNFPA și UN Women, cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA). Proiectul complementeaza intervențiile din sectorul public care includ și Programul național ,,Părinți angajați - copii la creșe” implementat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

1 of 5

Istorie

12 mai 2026

O rază de soare în mijlocul războiului

„Am petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian”, își amintește ea. „Apoi au venit copiii să ne ia, ne-au luat valizele și am plecat.”La 72 de ani, Olga a fugit din Ucraina împreună cu soțul ei, Semyon, lăsând în urmă zeci de ani de muncă, amintiri și o viață pe care o construiseră împreună. Au găsit refugiu în Rîbnița, pe malul stâng al râului Nistru, unde rudele le-au putut oferi sprijin temporar într-o perioadă de incertitudine.„Am ajuns într-o perioadă dificilă pe care nu o așteptam deloc”, spune Olga în șoaptă.Înainte de război, Olga a fost contabil șef la o companie privată timp de peste 20 de ani. Ea și Semyon au lucrat, de asemenea, la aceeași fabrică mai devreme în viața lor — locul unde s-au cunoscut. Astăzi, la fel ca mulți oameni în vârstă forțați să fugă de război, Olga nu mai are un loc de muncă, dar rămâne hotărâtă să meargă mai departe.„Pentru mine, cel mai important lucru este sănătatea”, spune ea. „Am decis să fac 8.000 de pași în fiecare zi — sau cel puțin o dată la două zile.”Găsirea unei locuințe s-a dovedit a fi dificilă. Olga și Semyon au fost nevoiți să se mute de două ori, fiecare mutare implicând un cost emoțional și financiar.„Facturile la utilități practic s-au triplat”, explică ea. „Asta a însemnat, desigur, multă muncă pentru noi.”Stabilitatea a venit în cele din urmă prin ajutorul pentru chirie oferit de OIM, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Programul oferă bani pentru chirie familiilor vulnerabile care au fugit de războiul din Ucraina și locuiesc acum pe malul stâng al râului Nistru, ajutându-le să-și asigure condiții de viață mai sigure și mai demne.„Desigur, va fi foarte greu, și suntem foarte recunoscători”, spune Olga. „Este un apartament vechi, dar are o energie bună.”Datorită programului, Olga și Semyon se pot concentra mai puțin pe supraviețuire și mai mult pe reconstruirea vieții lor de zi cu zi.Cu sprijinul financiar generos al Uniunii Europene, OIM Moldova oferă asistență pentru chirie unui număr de 100 de familii vulnerabile strămutate de războiul pe scară largă din Ucraina, ajutându-le să-și satisfacă nevoile de bază în materie de locuință și să-și recâștige un sentiment de stabilitate.În ciuda greutăților prin care a trecut, Olga refuză să lase războiul să-i definească prezentul. Se menține activă frecventând un club sportiv și un grup de artă mozaic, unde creativitatea a devenit atât terapie, cât și mijloc de exprimare.„Sunt fericită că am realizat-o cu propriile mele mâini”, zâmbește ea. „Am lucrat la această imagine vreo lună și jumătate sau două.”Când a văzut pentru prima dată desenul, semnificația i-a fost clară imediat.„Știi, când l-am văzut, am spus: «Război». Și, brusc, o rază de soare în mijlocul acestui război.”Învățarea este o altă parte a rezilienței Olgăi. A început să studieze limba română — o provocare pe care o acceptă cu umor și determinare.„De exemplu, Bună ziua — Hello, Bună dimineața — Good morning”, spune ea. „Gramatica este complicată și poate că este mai greu la vârsta mea, dar este un antrenament bun pentru creier.”De asemenea, visează să se întoarcă la ceva ce i-a plăcut odată: scrisul. Înainte de război, Olga ținea un blog și speră să reînceapă când va simți că este momentul potrivit.La fel ca mulți ucraineni strămutați, Olga urmărește îndeaproape știrile. Speranța de a se întoarce acasă rămâne puternică.„Ne dorim foarte mult să ne întoarcem acasă”, spune ea. „Suntem plini de speranță. Sperăm că pacea va triumfa în curând. De asta avem nevoie. Și ne vom întoarce.”Până când va veni acea zi, sprijinul care le redă demnitatea — un cămin sigur, un ritm de viață stabil, spațiul necesar pentru a crea și a învăța — face toată diferența.Pentru Olga, fiecare zi petrecută în Rîbnița reprezintă un nou pas înainte, ghidat de reziliență, speranță și curajul tăcut de a merge mai departe.

1 of 5

Istorie

11 mai 2026

Incluziunea începe cu prietenia

La lecția de matematică, Andrei ridică privirea din caiet, vizibil mulțumit. Cu doar câteva minute înainte, problema la care lucra îi părea dificilă, dar, după câteva sugestii din partea colegilor, reușește să o rezolve. Pentru Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Căușeni, astfel de momente sunt parte din felul în care elevii învață să se ajute și să aibă încredere unii în alții. Aici, incluziunea se vede în felul în care copiii, profesorii și părinții lucrează împreună. Nu e întotdeauna ușor, dar relațiile durabile se construiesc în timp.„Cel mai important este să fii un coleg bun. Învățăm, dar la fel de important este să ne respectăm unii pe alții”, ne spune Evelina, elevă în clasa a IX-a.În liceu își fac studiile 563 de elevi, dintre care 26 sunt copii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale. Pentru acești copii, sprijinul colegilor și al profesorilor este esențial pentru a-i face să se simtă parte din colectiv și să aibă mai multă încredere în ei.Nicoleta și Evelina îl cunosc pe Andrei încă din clasa I. Andrei are cerințe educaționale speciale, dar asta nu i-a împiedicat să crească împreună și să învețe că diversitatea este o resursă, nu o barieră.„În clasa noastră, fiecare copil se simte acceptat. Ne sprijinim reciproc și lucrăm împreună. Profesorii ne încurajează să ne exprimăm opiniile și creează o atmosferă pozitivă”, mărturisește Nicoleta.Parteneriatul care face incluziunea posibilăÎn spatele acestei culturi a respectului stă un parteneriat activ între profesori, elevi și părinți. Directoarea instituției, Svetlana Dintiu, care este și psiholog școlar, spune că o școală incluzivă începe cu modul în care sunt construite aceste relații.„O școală cu adevărat incluzivă este un spațiu în care fiecare elev se simte acceptat, valorizat și sprijinit să își atingă potențialul”, afirmă ea.În acest sens, profesorii participă constant la programe de formare și mentorat, care îi ajută să înțeleagă mai bine nevoile fiecărui copil și să construiască relații mai solide cu familiile acestora.Printre cei care promovează această abordare este și Zinaida Caraja, director adjunct pentru educație. Ea a participat la instruirile dedicate consolidării parteneriatului școală-familie, organizate în cadrul proiectului UNICEF „Împuternicirea copiilor, părinților, cadrelor didactice și comunităților pentru a promova educația incluzivă în Republica Moldova”, implementat de CCF Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, cu sprijinul financiar al Guvernului Marii Britanii, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, al Bunăstării și Dezvoltării.După participarea la aceste formări, a devenit mentor pentru colegii săi, împărtășind metodele și abordările învățate. Rezultatul se vede prin colaborarea mai strânsă dintre profesori și părinți și într-un mediu educațional mai deschis, mai atent la nevoile fiecărui copil.„Am înțeles și mai bine cât de important este parteneriatul cu părinții. Când școala și familia lucrează împreună, copiii capătă mai multă încredere și reușesc să progreseze”, spune Zinaida Caraja.Sprijinul care construiește încredereUn rol esențial în progresul copiilor îl are și cadrul didactic de sprijin, Maria Suvac, care lucrează de opt ani cu elevii care frecventează Centrul de Resurse pentru Educație Incluzivă.Vorbește cu emoție despre micile progrese care, în timp, contribuie la dezvoltarea încrederii și autonomiei copiilor. Pentru ea, colaborarea cu părinții este la fel de importantă ca și lucrul cu elevii.„Cu părinții trebuie să lucrezi cu multă răbdare și empatie”, mărturisește Maria Suvac.Părinții participă la activități, comunică permanent cu profesorii și urmăresc evoluția copiilor. Mulți dintre elevi sunt implicați și în activități extracurriculare – dansuri, pictură, broderie sau modelare – unde își dezvoltă talentele și încrederea în sine.„Părinții sunt receptivi și colaborăm foarte bine. Sunt activi și interesați de progresul copiilor lor”, mai spune cadrul didactic.Lecții pentru viațăPentru Andrei, Nicoleta și Evelina, cea mai importantă lecție este despre cum să fii om - o lecție care se învață dincolo de manuale. În clasă, au învățat să nu judece fără să cunoască, să comunice și să încerce să se înțeleagă unii pe alții. Așa se construiește incluziunea la Liceul „Ion Creangă” - prin prietenie, colaborare și respect, lucruri care îi vor însoți și dincolo de școală.

1 of 5

Istorie

07 mai 2026

Când suportul potrivit schimbă parcursul educațional al copiilor

Pentru Nadejda Grigorii, cadru didactic de sprijin la Liceul Teoretic „Alexandr Pușkin” din Căușeni, incluziunea începe cu lucruri simple: curajul copiilor de a răspunde la lecție, un zâmbet sau un progres care ieri părea imposibil. Pentru ea, aceste momente sunt mai mult decât rezultate, sunt semne că un copil începe să capete încredere în sine.„Incluziunea nu este doar un concept teoretic, ci o practică de zi cu zi. Este despre răbdare, flexibilitate și despre a vedea în fiecare copil potențialul, nu dificultățile”, spune ea.De profesie învățătoare de clase primare, Nadejda Grigorii activează de șase ani ca și cadru didactic de sprijin. Pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor, a urmat o recalificare în psihopedagogie specială la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și continuă să participe la cursuri de formare, inclusiv în sprijinul copiilor cu autism.În liceul unde activează Nadejda învață 322 de elevi, dintre care 41 sunt copii refugiați din Ucraina, iar 21 sunt copii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale. Instituția este și o școală de circumscripție, unde vin zilnic elevi din localitățile Grădinița și Grigorievca.Progrese mici, schimbări realeZiua Nadejdei începe cu discuții cu profesorii despre nevoile copiilor și planificarea intervențiilor educaționale. Pe parcursul orelor, îi însoțește pe elevi, îi sprijină să înțeleagă sarcinile și să se integreze în activitățile clasei.„Ziua mea este foarte încărcată. Am multe ore de lucru direct cu copiii. Nici pauzele nu sunt, de fapt, pauze. Este timp pentru observație, comunicare și sprijin individual. Uneori este important să fii pur și simplu alături de un copil care are nevoie”, spune ea.După lecții, activitatea continuă în Centrul de resurse, unde se organizează activități individuale și de grup pentru dezvoltarea atenției, memoriei, vorbirii și abilităților sociale.„În Centrul de resurse, sunt copii care nu pot sta concentrați mai mult de câteva minute. Lucrăm împreună, pas cu pas. După o perioadă, îi vezi cum reușesc să ducă o sarcină până la capăt. Pentru mine, aceste schimbări mici sunt cele mai importante, sunt momentele în care un copil începe să creadă în sine”.Pentru a susține dezvoltarea echilibrată a copiilor, activitățile nu se limitează doar la sprijinul academic, ci includ și excursii în natură, vizite la muzee, activități creative, ateliere culinare organizate împreună cu Școala Profesională din Căușeni sau lecții de siguranță rutieră desfășurate în parteneriat cu poliția.Progresul nu vine dintr-odată. Se vede în pași mici, în gesturi care, pentru alții, pot părea nesemnificative. „Un copil care evita comunicarea începe acum să salute și să privească în ochi. Aceste schimbări nu sunt întotdeauna vizibile pentru alții, dar pentru noi sunt adevărate victorii”, mărturisește Nadejda.Când școala și familia lucrează împreunăUna dintre cele mai importante lecții pentru Nadejda, în ultimii ani, este rolul colaborării dintre școală și familie.„Este baza succesului. Fără implicarea părinților, rezultatele sunt greu de menținut pe termen lung. Când există încredere și comunicare, copilul primește sprijin atât acasă, cât și la școală. Relațiile din familie se îmbunătățesc, iar lacrimile de disperare se transformă în lacrimi de bucurie”.Participarea la sesiunile de mentorat dedicate parteneriatului dintre școală și familie a ajutat-o să înțeleagă și mai bine rolul părinților în procesul educațional și să dezvolte abilități de a construi un dialog bazat pe încredere reciprocă.Liceul Teoretic „Alexandr Pușkin” este una dintre instituțiile beneficiare ale proiectului UNICEF „Împuternicirea copiilor, părinților, cadrelor didactice și comunităților pentru a promova educația incluzivă în Republica Moldova”.În cadrul proiectului, implementat de CCF Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, cu sprijinul financiar al Guvernului Marii Britanii, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, al Bunăstării și Dezvoltării, 63 de cadre didactice și specialiști în educație din nouă raioane ale țării au fost pregătiți în calitate de formatori.La rândul lor, acești formatori au oferit mentorat la peste 550 de profesori – de la cadre didactice debutante până la profesori cu experiență, care aleg să continue să învețe și să se dezvolte pentru a răspunde mai bine nevoilor tuturor copiilor.„Aceste instruiri m-au ajutat să privesc diferit colaborarea cu părinții. Am învățat cum să construiesc un dialog bazat pe încredere și cum să-i implic mai activ. Părinții își cunosc cel mai bine copilul, iar când lucrăm împreună, rezultatele sunt cu totul diferite”, afirmă Nadejda.Când copilul începe să creadă în sinePentru Nadejda, cea mai mare realizare nu este o notă mai bună sau o competență nou dobândită, ci momentul în care un copil începe să aibă încredere în sine.„Cu suportul potrivit, un copil își poate valorifica potențialul și poate deveni mai independent. Dar cel mai important este că începe să creadă în sine”, spune Nadejda.Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, acest sprijin înseamnă nu doar rezultate școlare mai bune, ci și mai multă autonomie și sentimentul că aparțin comunității școlare.„Incluziunea nu înseamnă ceva dificil sau imposibil. Înseamnă pași făcuți unii spre alții. Cel mai important este să vedem în copil nu un diagnostic, ci o persoană. Fiecare copil are nevoie să fie acceptat”.

1 of 5

View all

Comunicat de presă

20 mai 2026

Cinci stagiari/e, reprezentanți/e ai/ale grupurilor marginalizate, au finalizat cu success programul de stagiere ONU

Tinerii au desfășurat stagiul de practică de șase luni în cadrul a șase entități ale Organizației Națiunilor Unite: Oficiul Coordonatorului Rezident ONU, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, UNDP, UNICEF, UNFPA și UN Women.Lansat în 2016 ca o inițiativă pilot menită să sprijine tinerii și să promoveze egalitatea și nediscriminarea, programul a evoluat într-o platformă importantă pentru incluziune. De-a lungul anilor, 67 de participante și participanți — femei, bărbați și persoane cu identități de gen diverse — și-au consolidat înțelegerea despre activitatea ONU în Moldova și au devenit promotori ai diversității, egalității și incluziunii în comunitățile lor. Reflectând asupra evoluției programului, Coordonatoarea Rezidentă ONU în Moldova, Yesim Oruc, a subliniat că cea de-a șaptea ediție nu reprezintă un punct final, ci începutul unui nivel mai profund de implicare cu absolvenții programului. Aceasta a evidențiat că această colaborare continuă să contribuie la formarea unei noi generații de tineri profesioniști în diverse domenii, inclusiv în cadrul sistemului Națiunilor Unite, menționând că mai mulți foști stagiari/e s-au alăturat deja agențiilor ONU în calitate de colegi sau consultanți.Programul de Stagiere pentru Diversitate al ONU Moldova își propune să promoveze nediscriminarea și să sprijine incluziunea persoanelor din grupuri marginalizate, care continuă să se confrunte cu diferite obstacole în participarea egală la procesele de luare a deciziilor, accesul la educație de calitate, ocuparea forței de muncă și oportunitățile de dezvoltare profesională.Pe lângă activitățile zilnice, stagiarii au participat la o gamă variată de instruiri în domeniul drepturilor omului, evenimente de networking și vizite de studiu. Acestea au inclus sesiuni de tip „uși deschise” la instituții naționale-cheie, precum Consiliul pentru Egalitate, Oficiul Avocatului Poporului, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică și Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie.

1 of 5

Comunicat de presă

18 mai 2026

Peste 80 de tineri din nordul și sudul țării au participat la hackathonul „Soluții ecologice dezvoltate de tineri”, susținut de PNUD și UE

Evenimentele s-au desfășurat în orașul Cupcini, raionul Edineț, în perioada 16-17 mai și în municipiul Cahul, pe 4-5 aprilie. Un eveniment similar a avut loc în martie, la Chișinău.Timp de 48 de ore, 20 de echipe formate din tineri entuziaști din cele două regiuni au lucrat intens, fiind ghidați de experți și mentori. Participanții au avut oportunitatea de a lucra în echipă, de a beneficia de mentorat din partea experților, de a dezvolta o soluție concretă și de a o prezenta în fața unui juriu multidisciplinar. La Cahul, soluțiile câștigătoare au fost: gestionarea deșeurilor cu ajutorul inteligenței artificiale, ceea ce permite recunoașterea inteligentă a acestora direct la sursă, fără a fi necesară conexiunea la internet;reducerea pierderilor financiare și a risipei alimentare, prin sprijinirea întreprinderilor în luarea deciziilor bazate pe date, cu ajutorul unei platforme, care înlocuiește procesele intuitive cu analize precise și relevante;producerea de puieți în containere, cu rădăcina protejată, din specii valoroase (stejar, pin negru, Sophora japonica, Evodia daniellii), utilizând o metodă inovativă de producere. Aceasta asigură un randament ridicat pe metru pătrat, flexibilitate în plantare și o rată de supraviețuire a puieților forestieri de peste 90%.„Suntem foarte bucuroși că, pe parcursul celor două zile de hackathon, am reușit să dezvoltăm un prototip funcțional al soluției noastre. Sistemele AI sunt adesea costisitoare și consumă multe resurse, însă noi am încercat să găsim o soluție mai accesibilă, eficientă și aplicabilă în practică. A fost o experiență foarte valoroasă pentru echipa noastră și cu siguranță vom continua să dezvoltăm această idee”, a menționat Nichita Grădinar, Proton Team, participant la hackathonul din municipiul Cahul.La Edineț au fost selectate soluțiile: o fermă de ciuperci în care miceliul rezidual este refolosit. Miceliul este transformat în recipiente biodegradabile pentru plantarea răsadurilor și a puieților. Recipientele se descompun în peste 30 de zile direct în sol, hrănind rădăcinile plantelor. Soluția înlocuiește plasticul și utilizează deșeuri agricole;transformarea deșeurilor animale în îngrășământ natural prin compostare controlată. Acest sistem de economie circulară reduce poluarea și restabilește fertilitatea solului;monitorizarea stocurilor și datelor privind durata de valabilitate a produselor cu ajutorul instrumentelor AI. Scopul este de a reduce alimentele aruncate cu până la 50% și de a crea valoare socială. „Pentru noi, a fost prima participare la un hackathon și o oportunitate foarte valoroasă. Într-un timp scurt, am studiat și dezvoltat ideea de la zero, iar pe parcurs am învățat multe despre economia circulară și tranziția verde. Sprijinul mentorilor ne-a ajutat să mergem în direcția potrivită, iar acum ne gândim foarte serios la pașii practici pentru implementarea soluției noastre”, a menționat Mihail Gurămultă, echipa EcoMush, Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul. Hackathoanele „Soluții ecologice dezvoltate de tineri” au constituit un spațiu de învățare și colaborare, în care tinerii și-au dezvoltat competențe de lucru în echipă, gândire critică și elaborare de modele de afaceri sustenabile.„Tranziția verde nu înseamnă doar politici, ci și idei curajoase transformate în soluții concrete pentru economie și mediu. Prin organizarea hackathoanelor în centru, sud și în nordul țării, creăm un ecosistem în care startup-urile pot crește, experimenta și răspunde real nevoilor pieței, contribuind activ la o economie mai sustenabilă”, a menționat Virginia Bîlici, manageră de proiect la PNUD Moldova.Participanții vor beneficia în continuare de sprijin dedicat pentru dezvoltarea ideilor și vor participa la un program de pre-accelerare pentru inovație în domeniul tranziției verzi, menit să transforme conceptele în soluții aplicabile și scalabile.

1 of 5

Comunicat de presă

18 mai 2026

Regatul Unit și UNFPA în Moldova își extind parteneriatul pentru a proteja persoanele refugiate din Ucraina și comunitățile vulnerabile din Republica Moldova

Finanțarea completează sprijinul oferit de Regatul Unit începând cu anul 2022, când războiul din Ucraina a crescut riscurile de protecție și a exercitat presiuni suplimentare asupra serviciilor de protecție din Moldova. Noua etapă a parteneriatului va contribui la menținerea serviciilor din prima linie, consolidând totodată sistemele naționale, mecanismele de referire și parteneriatele cu societatea civilă necesare pentru a face protecția centrată pe supraviețuitoare mai accesibilă și sustenabilă.„Moldova continuă să demonstreze o solidaritate și o reziliență remarcabilă în fața provocărilor regionale continue. Regatul Unit este alături de Moldova în sprijinirea celor mai afectate persoane — în special femei și copii, refugiați și comunități vulnerabile. Sprijinirea femeilor și fetelor rămâne o prioritate-cheie pentru Secretarul britanic de Externe. Ne concentrăm pe protejarea demnității, consolidarea sistemelor locale și asigurarea unui sprijin sustenabil, oferit celor aflați în nevoi. Împreună cu partenerii de încredere și cu Guvernul Republicii Moldova, lucrăm pentru ca oamenii să se simtă mai în siguranță, susținuți, și mai bine pregătiți să își reconstruiască viețile”, a declarat Fern Horine, Ambasadoarea Marii Britanii în Republica Moldova.Cu sprijinul Guvernul Marii Britanii, UNFPA va continua să consolideze serviciile comunitare pentru femei și fete, inclusiv Spațiile Sigure pentru Femei și Fete, atât fixe, cât și mobile. Până în prezent, aceste Spații Sigure au oferit sprijin esențial pentru peste 150.000 de femei și fete, asigurând acces confidențial la consiliere psihosocială, informații juridice, referiri și management de caz pentru supraviețuitoare și femeile aflate în situații de risc.„Pentru o femeie care se confruntă cu violența, cel mai important lucru este să știe unde poate cere ajutor, să fie crezută și să primească sprijin într-un mod sigur și confidențial”, a declarat Karina Nersesyan, Reprezentanta UNFPA în Moldova. „Guvernul Marii Britanii este un partener constant al UNFPA Moldova încă de la începutul răspunsului umanitar pentru refugiați. Această nouă contribuție ne permite să continuăm sprijinul vital pentru femei și fete, investind în același timp în sistemele naționale care vor proteja supraviețuitoarele pe termen lung. Împreună, ajutăm Moldova să treacă de la răspunsul de urgență la o protecție sustenabilă, centrată pe supraviețuitoare.”În următoarea etapă, UNFPA va sprijini și tranziția graduală a Spațiilor Sigure în centre de zi pentru femeile supraviețuitoare ale violenței, coordonate de autorități. Aceasta va contribui la păstrarea încrederii, accesibilității și capacității de acoperire dezvoltate în perioada răspunsului de urgență, integrând totodată aceste servicii în sistemul național de protecție al Moldovei.Programul va susține, de asemenea, servicii de criză și adăpost, asistență direcționată pentru supraviețuitoarele care se confruntă cu riscuri urgente de protecție și mecanisme specializate pentru femeile și fetele cu dizabilități care nu pot accesa serviciile pe cont propriu.La nivel național, UNFPA va continua colaborarea cu autoritățile și partenerii din societatea civilă pentru consolidarea mecanismelor de guvernanță în domeniul violenței în bază de gen, a managementului de caz, sistemelor de date, capacității forței de muncă și căilor de referire, în conformitate cu prioritățile naționale ale Moldovei, Convenția de la Istanbul și standardele europene.Parteneriatul va aborda și provocările emergente de protecție, inclusiv violența în bază de gen facilitată de tehnologie și mecanismele transfrontaliere de referire pentru femeile refugiate din Ucraina care se deplasează între Moldova și Ucraina și care pot avea nevoie de continuitatea îngrijirii.Sprijinul Guvernului Marii Britanii va contribui și la programul comun UNFPA-UNICEF „Rupe cercul violenței”, care abordează legăturile dintre violența împotriva femeilor și violența împotriva copiilor prin sprijin parental, prevenire comunitară, implicarea băieților și bărbaților și consolidarea serviciilor pentru femeile și copiii afectați de violență.De la începutul războiului din Ucraina, Regatul Unit a fost unul dintre principalii parteneri ai Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova în asigurarea accesului femeilor și fetelor afectate de criză la protecție, demnitate și sprijin. Extinderea parteneriatului va contribui la menținerea serviciilor esențiale și la promovarea reformelor pe termen lung care consolidează sistemul de protecție al Moldovei pentru refugiați și comunitățile gazdă deopotrivă.

1 of 5

Comunicat de presă

15 mai 2026

Platforma Deputatelor din Parlamentul de Legislatura a XII-a, lansată oficial

În cadrul sesiunii de lansare au fost discutate realizările Platformei Deputatelor din legislatura precedentă, prioritățile pentru mandatul 2025 - 2029, precum și adoptarea Regulamentului Platformei.Republica Moldova înregistrează în prezent un număr record de 41 deputate în Parlament, legislatura actuală atingând cel mai înalt nivel de reprezentare politică a femeilor din istoria țării. Acest progres a fost posibil în mare parte datorită aplicării cotelor de gen în procesul electoral, un mecanism care contribuie la creșterea participării femeilor în viața politică și în procesele decizionale.La nivel global, Republica Moldova se numără printre cele 78 de state din totalul celor 193 de state membre ONU care au introdus cote de gen pentru a accelera reprezentarea femeilor în politică. Studiile și experiența internațională demonstrează că parlamentele mai echilibrate din punct de vedere al reprezentării femeilor și bărbaților promovează politici publice mai incluzive și adoptă mai multe inițiative legislative sensibile la dimensiunea de gen.Totodată, aceste progrese au clasat, anul trecut, Republica Moldova pe locul 7 în Indicele Global al Egalității de Gen, propulsând-o, pentru prima dată în istorie, în top 10 al clasamentului mondial.În cadrul evenimentului, au fost evidențiate și realizările obținute de Platforma Deputatelor din legislatura precedentă. Printre acestea se numără ratificarea Convenției de la Istanbul și a Convenției OIM nr.190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă, crearea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie și a Centrului de Justiție Familială, precum și promovarea modificărilor legislative care au incriminat mai multe forme de violență în bază de gen, inclusiv violența digitală. De asemenea, au fost promovate și adoptate amendamente care permit femeilor să beneficieze simultan de salariu și de indemnizația de maternitate, precum și instituirea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la trei ani. O altă măsură importantă se referă la adoptarea cadrului legislativ ce prevede plata egală pentru munca de valoare egală, o inițiativă menită de elimine diferența de remunerare între femei și bărbați. În discursul său, Doina Gherman, Vicepreședinta Parlamentului, a menționat că: „Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă și consolidarea drepturilor femeilor și a egalității de șanse. Chiar dacă reprezentăm diferite forțe politice, ne unesc obiective comune: combaterea violenței, protecția copiilor, susținerea mamelor și participarea activă a femeilor în viața publică.”La rândul ei, Ambasadoarea Suediei la Chișinău, E.S. Petra Lärke a subliniat: „Urez mult succes noii Platforme a Deputatelor din Parlamentul Republicii Moldova. Suedia are o lungă tradiție în ceea ce privește dialogul multilateral și în construirea platformelor care reunesc actorii politici indiferent de apartenența politică, inclusiv prin diverse proiecte desfășurate aici, în Moldova. De aceea, apreciem în mod deosebit spiritul de cooperare care a marcat activitatea Platformei Deputatelor din Moldova. Colaborarea între partide consolidează practicile democratice, accelerează progresul privind egalitatea de gen și asigură faptul că reformele aduc beneficii populației din perspectiva diversității de oportunități. Sperăm ca și în această legislatură, membrele care provin din medii politice diferite să se poată uni în jurul unor priorități comune.”„Platforma are astăzi mandatul, dar și cadrul institutional necesar pentru a continua să avanseze o agendă legislativă mai incluzivă și mai sensibilă la dimensiunea de gen, iar membrele acesteia nu vor păși singure pe acest drum. UN Women va continua să sprijine Platforma Deputatelor prin expertiză tehnică, ghidare în materie de politici și consolidarea capacităților, astfel încât angajamentele privind egalitatea de gen și participarea femeilor să fie transformate în politici și rezultate concrete pentru toate femeile și fetele”, a declarat Dominika Stojanoska, Reprezentantă de țară a UN Women Moldova.Participantele au discutat și despre pașii următori pentru consolidarea capacităților Platformei Deputatelor, construirea parteneriatelor și promovarea unei agende legislative care să răspundă pe deplin nevoilor femeilor și fetelor din Republica Moldova.Evenimentul de lansare a fost organizat cu suportul UN Women Moldova și sprijin financiar din partea Suediei.

1 of 5

View all