Latest
Comunicat de presă
09 iunie 2023
Declarație comună cu ocazia Lunii Mândriei (Pride) 2023
Află mai multe
Comunicat de presă
06 iunie 2023
A fost lansat studiul “INDICELE DE STIGMĂ 2.0 al persoanelor care trăiesc cu HIV în Republica Moldova, 2023”
Află mai multe
Comunicat de presă
26 mai 2023
Tinerii antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului sunt susținuți de UE și PNUD
Află mai multe
Latest
Activitățile noastre dedicate realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova
ONU în Moldova este un partener cheie care susține procesul de naționalizare și implementare al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă(SDG) în Moldova. Guvernul s-a angajat să realizeze ODD-urile, iar cu suportul ONU, Cancelaria de Stat a Moldovei a desfășurat consultări externe în format extins privind Agenda 2030 și aplicarea acesteia la contextul local. Raportul de naționalizare al ODD-urilor ”Adaptarea Agendei 2030 privind Dezvoltarea Durabilă la contextul Republicii Moldova” a fost prezentat Consiliului de Coordonare pentru Dezvoltare Durabilă și aprobat de membrii acestuia la 4 iulie 2017.
Publicație
04 aprilie 2023
Raportul anual al Organizației Națiunilor Unite privind rezultatele de țară pentru 2022
Prezentul raport trece în revistă progresele înregistrate în 2022 de Organizația Națiunilor Unite în ceea ce privește punerea în aplicare a Cadrului strategic de parteneriat pentru dezvoltare durabilă, împreună cu numeroșii noștri parteneri, în sprijinirea Republicii Moldova în realizarea priorităților sale naționale de dezvoltare și a obiectivelor stabilite în Agenda 2030 de dezvoltare durabilă. Acesta prezintă în continuare lecțiile învățate și oferă o imagine de ansamblu a priorităților și ambițiilor noastre pentru
2023. În tot acest timp, Organizația Națiunilor Unite rămâne un partener puternic și de încredere pentru Guvernul Republicii Moldova. În completarea răspunsului refugiaților, echipa de țară a ONU a lansat o Ofertă de răspuns la situații de urgență pentru dezvoltare menită să sprijine Guvernul Republicii Moldova în abordarea impactului războiului din Ucraina asupra costului alimentelor, energiei și serviciilor de bază. Sprijinul comun al Organizației Națiunilor Unite a contribuit la realizări politice importante în 2022, care au înregistrat progrese în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile omului. Au fost dezvoltate noi parteneriate cu mediul academic, sectorul privat, societatea civilă, tineri și parteneri de dezvoltare în jurul proceselor de analiză comună de țară a Organizației Națiunilor Unite, al următorului nostru cadru de cooperare strategică și al ambițiilor europene viitoare ale Republicii Moldova. În ceea ce privește perspectiva de colaborare, EȚONU și Guvernul Republicii Moldova au finalizat și semnat noul Cadru de Cooperare al ONU pentru Dezvoltare Durabilă pentru 2023-2027, iar Parlamentul a adoptat Strategia Națională de Dezvoltare «Moldova Europeană 2030» revizuită. Cadrele respective oferă o bază solidă pentru a ne ghida activitatea în următorii ani pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova pe calea integrării europene. Toate cele de mai sus și multe altele sunt surprinse în prezentul Raport privind rezultatele țării în 2022.
2023. În tot acest timp, Organizația Națiunilor Unite rămâne un partener puternic și de încredere pentru Guvernul Republicii Moldova. În completarea răspunsului refugiaților, echipa de țară a ONU a lansat o Ofertă de răspuns la situații de urgență pentru dezvoltare menită să sprijine Guvernul Republicii Moldova în abordarea impactului războiului din Ucraina asupra costului alimentelor, energiei și serviciilor de bază. Sprijinul comun al Organizației Națiunilor Unite a contribuit la realizări politice importante în 2022, care au înregistrat progrese în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile omului. Au fost dezvoltate noi parteneriate cu mediul academic, sectorul privat, societatea civilă, tineri și parteneri de dezvoltare în jurul proceselor de analiză comună de țară a Organizației Națiunilor Unite, al următorului nostru cadru de cooperare strategică și al ambițiilor europene viitoare ale Republicii Moldova. În ceea ce privește perspectiva de colaborare, EȚONU și Guvernul Republicii Moldova au finalizat și semnat noul Cadru de Cooperare al ONU pentru Dezvoltare Durabilă pentru 2023-2027, iar Parlamentul a adoptat Strategia Națională de Dezvoltare «Moldova Europeană 2030» revizuită. Cadrele respective oferă o bază solidă pentru a ne ghida activitatea în următorii ani pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova pe calea integrării europene. Toate cele de mai sus și multe altele sunt surprinse în prezentul Raport privind rezultatele țării în 2022.
1 of 5

Publicație
05 mai 2023
2023 Special Edition of the SDG Progress Report
The present report on progress towards the Sustainable Development Goals is submitted in response to General Assembly resolution 70/1, Transforming Our World: the 2030 Agenda for Sustainable Development. At the mid-way point towards 2030, this Special Edition report provides an update on progress made since 2015 against the global SDG indicator framework. It finds that many of the SDGs are moderately to severely off track and puts forward five major recommendations to rescue the Sustainable Development Goals and accelerate implementation between now and 2030, for Member State consideration in advance of the SDG Summit.
1 of 5

Publicație
01 iunie 2023
Report of the Secretary-General on implementation of General Assembly resolution 75/233 on the quadrennial comprehensive policy review of operational activities for development of the United Nations system
The present report, submitted pursuant to General Assembly resolutions 72/279, 75/233 and 77/184, provides an update on the system-wide implementation of the quadrennial comprehensive policy review and the reform of the United Nations development system. Pursuant to General Assembly resolution 76/4, the report also provides an update on the progress made in implementing the review of the resident coordinator system.
Amid setbacks and reversals at the halfway point to the target date of 2030 for achieving the Sustainable Development Goals, the report addresse s how the United Nations development system supported countries in strengthening transformative policies to accelerate progress towards the Goals.
The report also examines progress made in delivering on the pledge of leaving no one behind, including critic al support provided by the United Nations development system to youth, women and girls, and persons with disabilities. Scaling up means of implementation to advance the Goals is detailed in the report, with an analysis of the development system offer to boost financing for development, catalyse partnerships and harness science, technology and innovation.
The report pays special attention to the support provided to the least developed countries, landlocked developing countries and small island developing States, as well as to middle-income countries. It identifies high, and rising, levels of satisfaction * A/78/50. A/78/72 E/2023/59 2/59 23-07547 among Member States with the alignment of the United Nations development system with national needs and priorities.
The report also addresses progress made in strengthening the United Nations development system’s oversight, system-wide evaluations and results-based management and reporting. The independent findings of the United Nations Sustainable Development Group System-wide Evaluation Office are incorporated throughout.
The report also evaluates critical improvements made in relation to the funding of the United Nations development system and provides an update on the funding of the resident coordinator system.
The report draws on the findings of surveys administered by the Department of Economic and Social Affairs between December 2022 and January 2023, addressed to host country Governments and Governments that make voluntary contributions to the United Nations development system, the headquarters of United Nations development system entities, resident coordinators and United Nations country teams. Inputs were sought from across the system, including the United Nations Sustainable Development Group. Financial data were sourced primarily from the United Nations System Chief Executives Board for Coordination.
1 of 5

Publicație
19 mai 2022
Report of the Chair of the UNSDG on the Development Coordination Office
Four years ago, Member States agreed to boost development coordination to make the most of the UN’s offer to support countries and enable them to tap into the full UN expertise – at the country, regional and global levels – to secure hard won development gains and advance the SDGs.
The reinvigorated Resident Coordinator (RC) system, fully staffed, operational and powered by a new generation of Resident Coordinators, has proven its worth, ensuring timely, coherent and effective UN support to countries during another year of extraordinary challenges, as developing countries continue responding to the impacts of the COVID-19 pandemic, amidst increased global volatility.
Visit the UNSDG web page for more details
1 of 5

Publicație
23 mai 2023
Baseline study on the impact of the Women’s Empowerment Principles (WEPs) and gender equality and women empowerment for businesses in Moldova
The private sector is increasingly recognized as a key player not only to drive economic growth but also to promote sustainable social development, and companies are being held to account for their impact on society. With the Women’s Empowerment Principles (WEPs) as a road map, the private sector can foster multi-stakeholder partnerships to achieve the Sustainable Development Goals (SDGs) and advance gender equality in the workplace, marketplace and community.
The overall goal of the project was to understand to what extent Moldovan companies are aware and willing to integrate gender equality and women empowerment in their work, what are the key activities that companies are undertaking, what are the main challenges and barriers in this process and how are WEPs impacting the businesses in Moldova.
1 of 5

Istorie
01 iunie 2023
Protecția temporară în Moldova oferă stabilitate și siguranță pentru refugiații din Ucraina
„Aceasta e casa mea, orașul meu.” Dar războiul a devenit prea dur pentru ca să mai suporte. „Când atacurile au început să se intensifice”, își amintește ea, „nu puteam mânca sau dormi; am decis că trebuie să îmi scot copiii din acest coșmar. Sunt mamă înainte de toate.”
A plecat cu copiii ei în Grecia, la niște rude, intenționând să rămână doar o lună. O lună a devenit două, apoi trei, apoi cinci, când a hotărât să meargă mai departe. „Grecia nu este ieftină și nici nu am vrut să stăm pe capul rudelor noastre. Întoarcerea nu era posibilă, pentru că nu aveam unde să ne întoarcem”, spune ea. A găsit siguranță și stabilitate în Republica Moldova și zâmbește când își amintește acest sentiment: ”Odată ce am ajuns în Moldova, am știut că nu mai trebuie să rătăcesc.”
O parte esențială a acestei stabilități este crearea unui regim de protecție temporară pentru ucrainenii ferugiați în Moldova, activat recent de către guvern. Protecția temporară este o măsură adoptată de guvern pentru a oferi un statut juridic mai sigur și drepturi pentru refugiații din Ucraina și familiile acestora; aceasta durează cel puțin până în martie 2024 și poate fi prelungită pentru încă un an.
Acest cadru legalcoincide cu obișnuința Tatianei de a respecta legea. „Sunt genul de persoană căreia îi place să respecte legea țării în care se află, mai ales că am și copii,” explică ea. Ea apreciază modul în care statutul de protecție temporară include nu doar un statut juridic sigur, ci și drepturi de bază – inclusiv servicii care să îi ajute să acceseze aceste drepturi în practică: „Îmi voi putea duce familia la medic, îmi voi putea înscrie copiii la școală și mă voi putea simți protejată.” De asemenea, protecția temporară îi asigură Tatianei dreptul la muncă; ea a absolvit recent cursuri de Social Media Management și așteaptă oportunitatea de a-și pune în practică noile competențe. Povestea ei arată modul în care protecția temporară din Moldova poate ajuta refugiații să înceapă să recapete controlul asupra vieții lor în timp ce își fac planuri de viitor.
UNHCR a oferit un sprijin semnificativ guvernului în pregătirea și implementarea regimului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina. Pe lângă contribuția tehnică la proiectul de legislație, sprijinul UNHCR a ajutat la consolidarea capacității guvernului în domenii-cheie, cum ar fi renovarea și mobilarea instalațiilor Inspectoratului General pentru Migrație (IGM), consolidarea capacității de înregistrare, procurarea echipamentului, construirea unui sistem de date personalizat și colaborarea la o campanie de comunicare pentru a informa refugiații despre acest proces.
Integrarea refugiaților în sistemele naționale ajută la pregătirea lor pentru soluții pe termen lung pe care le-ar putea urma ulterior, fie că este vorba de o integrare pe termen lung în Moldova, de întoarcerea voluntară în țară atunci când circumstanțele vor permite sau de orice altceva. „Venirea în Moldova a fost, probabil, una dintre cele mai bune decizii pentru mine și pentru copiii mei. Suntem departe de a trăi în lux, nu ne putem permite multe lucruri, dar cel mai prețios lucru este că putem merge la culcare fără să auzim zgomotul rachetelor sau al bombelor,” declară Tatiana.
De la începutul valului de refugiați, UNHCR a oferit Moldovei asistență și sprijin în valoare totală de peste 100 de milioane de dolari SUA, colaborând cu guvernul și partenerii.
Invazia Rusiei în Ucraina a determinat aproape 800,000 (735,329) de sosiri din Ucraina în Republica Moldova din februarie 2022, iar peste 100,000 (101,835) de refugiați din Ucraina se află încă în interiorul granițelor sale, la 14 mai 2023. Marea majoritate a celor care rămân în Republica Moldova sunt femei, copii și persoane în vârstă.
Activitatea UNHCR în Republica Moldova este posibilă cu sprijinul donatorilor internaționali care susțin operațiunea, precum și a celor care contribuie cu fonduri cu destinație largă și fără destinație specială.
Mulțumim Uniunii Europene și Japoniei pentru susținerea programului din 2023 al UNHCR în Republica Moldova.
Mulțumim donatorilor principali ai UNHCR:
Belgia | Danemarca | Franța | Germania | Irlanda | Italia | Japonia | Olanda |Norvegia | Donatori privați Canada | Donatori privați Italia | Donatori privați Japonia | Donatori privați Spania | Donatori privați Suedia | Donatori privați SUA | Donatori privați Republica Coreea | Suedia | Elveția | Regatul Unit.
1 of 5

Istorie
01 iunie 2023
A prospera dincolo de conflicte: „Viața este cel mai de preț lucru!”
Faceți cunoștință cu Raisa Sacaliuc, o mamă refugiată din Ucraina, care și-a găsit alinare și scop în noua ei viață în calitate de educatoare la un centru de joacă și învățare din Chișinău. La cei 36 de ani ai săi, Raisa reflectă asupra transformării profunde pe care războiul i-a adus-o și care i-a insuflat o nouă apreciere pentru viață și dorința de a trăi la maxim fiecare moment.
„Războiul m-a schimbat. Abia acum am învățat să apreciez cu adevărat viața și să trăiesc cu intensitate fiecare moment.” Raisa a ajuns în Moldova împreună cu fiul ei de 14 ani, Nicolae, la câteva zile după ce a început invazia rusă în Ucraina.
Totul s-a schimbat brusc în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când sunetul sirenelor a înlocuit alarma deșteptătorului. Deși existau zvonuri despre o invazie iminentă, Raisa nu le-a acordat inițial atenție, alegând să rămână plină de speranță. Cu toate acestea, pe măsură ce războiul se desfășura, nopțile reci din adăposturile antiaeriene, frica și bombardamentele grele au pus-o la pământ, împingând-o spre decizia de a-și părăsi patria.
„Existau zvonuri despre o potențială invazie, dar nu am acordat prea multă atenție știrilor, chiar dacă oricum aveam deja valiza pregătită cu strictul necesar”, își amintește Raisa.
Ultima picătură a venit sub forma unui apel telefonic de la rudele ei din Republica Moldova, care au asigurat-o că ea și fiul ei vor fi primiți cu căldură în familia lor.
Cu valizele strânse și cu multă determinare, Raisa și fiul ei au pornit într-o călătorie care avea să lase în urmă pe cei dragi, prieteni, amintiri valoroase și vise spulberate.
Ghidați de bunătatea străinilor, au schimbat mai multe trenuri până au ajuns la punctul vamal de frontieră Otaci, unde au găsit refugiu după o călătorie extrem de grea.
„Când am trecut granița, viața mea a început să prindă din nou culoare. Mulțumesc UNICEF și altor organizații, voluntari, care m-au întâmpinat cu ceai și mâncare caldă, un loc de dormit și cuvinte de încurajare", spune Raisa.
Prin intermediul rudelor ei din Ialoveni a descoperit existența centrelor de joacă și învățare pentru copiii refugiați din Ucraina. Fără să ezite, Raisa a căutat orice oportunitate de a se alătura personalului, dornică să-și valorifice abilitățile și experiențele la un asemenea centru.
Cezara Cornienco, directoarea centrului de joacă și învățare „Poarta Verde”, își aduce clar aminte de sosirea Raisei și dorința ei de neclintit în a lucra acolo. În pofida faptului că nu existau posturi vacante, diplomele impresionante ale Raisei, inclusiv gradul ei de predare și cei zece ani de experiență, au convins echipa că ar fi un angajat valoros. Această decizie s-a dovedit reușită, întrucât atât echipa de lucru, cât și părinții copiilor care frecventează centrul apreciază acum din toată inima activitățile Raisei.
„A fost una dintre cele mai bune decizii luate vreodată,” susține dna Cornienco.
Treptat, Raisa și fiul ei au început să-și reconstruiască viața în Moldova. Fiul ei s-a înscris la o școală din Chișinău, iar timpul liber îl petrece la centrul „Poarta Verde”, unde colegii Raisei s-a oferit voluntar să-l învețe câteva acorduri de chitară. În plus, Raisa a beneficiat și de sprijinul psihoterapeutic atât de necesar, apelând atât ea, cât și fiul ei la instrumente eficiente de gestionare a emoțiilor.
„Nicolae s-a maturizat prea devreme, dar sunt foarte mândră de persoana în care se transformă. Pe umerii săi a fost pus un rucsac plin de responsabilități, pe care îl poartă cu demnitate,” spune Raisa.
Centrul de joacă și învățare oferă un adăpost unde copiii pot dansa, face sport, se pot implica în activități creative, atenuând stresul împovărător pe care l-au experimentat. Raisa facilitează activ integrarea acestora în noul mediu, evitând discuțiile despre război decât dacă acestea sunt inițiate de copii înșiși, asigurându-i atunci de disponibilitatea ei de a asculta.
„Încerc să le explic atât copiilor, cât și părinților că nu există emoții bune sau rele. Avem nevoie de toate stările în viețile noastre, pentru a învăța cum să le gestionăm”, explică ea.
34 de copii ucraineni frecventează zilnic centrul „Poarta Verde” și alți 20 – ocazional. Copiii s-au obișnuit cu noua lor rutină și locație.
Mariei îi place să deseneze la centru și adoră plimbările de weekend cu mama ei.
„Îmi place să vin la centru și să desenez. În timpul weekend-urilor, mă plimb cu mama pe străzile din Chișinău, care sunt foarte frumoase. Cu toate acestea, duc lipsa prietenilor, care au rămas în Kiev”, povestește Maria, în vârstă de șapte ani.
„Mâncarea din Moldova este absolut delicioasă. Mi-am făcut aici prieteni minunați alături de care ador să mă joc. Mi-aș dori însă foarte mult să pot aduce la Chișinău pisicul pe care l-am lăsat la Odesa”, spune Sofia, în vârstă de 6 ani, exprimându-și afecțiunea pentru noul ei mediu.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, Moldova și-a deschis larg brațele la sute de mii de refugiați, oferindu-le o a doua casă. Raisa Sacaliuc, profund marcată de căldura și generozitatea moldovenilor, a găsit aici confort și un sentiment de apartenență. Îi face plăcere să exploreze locurile pitorești, cufundându-se în frumusețea naturii, arhitecturii și savurând din bucătăria locală delicioasă. Raisa a renunțat să-și mai facă planuri de lungă durată, concentrându-se în schimb pe inspirarea și motivarea altora care încă îndură greutăți similare.
„Cu un an în urmă nici nu putea dormi, dar acum sunt recunoscătoare că am putut depăși aceste momente. Pe parcurs, am învățat să mă iubesc și apreciez mai mult. Când ne confruntăm cu o criză, trebuie să reflectăm dacă aceasta poate fi schimbată. Dacă răspunsul este negativ, atunci trebuie să lăsăm lucrurile să se desfășoare în voia sorții. Vreau să reamintesc tuturor că cea mai valoroasă posesie pe care o avem este viața noastră. Banii pot fi câștigați din nou, dar timpul pierdut este irecuperabil. Deci, haideți să prețuim doar lucrurile care contează cu adevărat”, spune Raisa.
Printr-o colaborare între UNICEF Moldova și Centrul Național pentru Educație Timpurie și Informare a Familiei la nivel local, au fost înființate 15 centre de joacă și învățare pentru a sprijini copiii refugiați din Ucraina.
Dotate cu materiale educaționale și jucării cognitive, aceste centre oferă copiilor un mediu interactiv și sigur pentru a se juca și învăța. Până în prezent, 4.784 de copii refugiați ucraineni au beneficiat de educație non-formală și au primit materiale de învățare în aceste centre, în timp ce alți 2.908 au primit servicii esențiale de sănătate mintală și sprijin psihosocial.
1 of 5

Istorie
01 iunie 2023
„Aici, nimic nu stă în calea noastră. Avem libertatea de a ne juca și bucura”
Copiii Ucrainei care au fugit din calea războiului au nevoie de noi prieteni, oportunități de comunicare și integrare pentru a trece mai ușor peste schimbările majore din viața lor și pentru a se simți în siguranță. De la începutul conflictului, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în Republica Moldova și partenerii săi lucrează pentru a îmbunătăți sistemul național de protecție, dar și procesul de incluziune a familiilor refugiate prin dezvoltarea serviciilor de educație, sănătate și protecție. Unul dintre proiectele inițiate în acest scop este centrul mobil „Punct Albastru”.
De aproape șase luni, o echipă formată din specialiști în protecția copilului, în psihologie și educație, vizitează săptămânal localitățile raionului Ștefan Vodă și organizează activități educaționale și de consiliere cu copiii din Moldova și Ucraina. Diana este unul din psihologii care ajută copiii refugiați și pe cei din Moldova să comunice mai eficient, să își exprime emoțiile și să treacă mai ușor peste anumite bariere culturale sau lingvistice.
Pentru a înțelege pe deplin importanța acestor activități este suficient să vezi entuziasmul de pe fețele beneficiarilor. În clădirea primăriei din satul Talmaza, zeci de copii și părinți așteaptă cu nerăbdare și bucurie să înceapă o altă sesiune de activități organizate de Diana și colegii ei. „În satul Talmaza lucrăm cu două grupe și am organizat șase ședințe în fiecare săptămână. Astfel, am pregătit un program specializat, cu diverse studii de caz, discuții, jocuri sociale și activități pentru dezvoltarea memoriei, logicii și motricității.
Deja vedem rezultate frumoase, iar ei devin prieteni. La fel, ne putem mândri cu foarte bune feedbackuri din partea părinților care ne mulțumesc și ne roagă să mai venim în vizită. Avem mesaje și de la școală, că au fost observate unele schimbări de comportament ale copilului”, spune cu mândrie Diana în timp ce se pregătește să înceapă activitățile cu copiii, care astăzi vor avea misiunea să creeze împreună o lucrare despre sărbătorile Pascale.
Adelina, 13 ani, din Mikolaiv, Ucraina este una din participantele fidele a activităților desfășurate de echipa mobilă a centrului „Punct Albastru”. De aproape un an se află cu familia în Moldova și încearcă să profite de orice oportunitate pentru a se dezvolta și lega noi prietenii. „Îmi place foarte mult aici. Iubesc asemenea activități interactive, să fac ceva interesant și frumos alături de alți copii. Aici mereu comunicăm și participăm la diverse jocuri”, spune Adelina cu entuziasm.
De comunicare și noi prieteni au nevoie și copiii din Moldova. De exemplu, Vasilisa, o adolescentă de 13 ani, din satul Talmaza, se bucură să interacționeze cu alți copii și tineri. „Mi-a plăcut chiar din prima zi. Am făcut cunoștință cu mai multe persoane, dar și cu mai multe limbi, ceea ce este foarte interesant. M-am împrietenit cu doi copii. La fel, datorită activităților de aici, aflu cum să creez diverse lucruri”, spune și Vasilisa. În schimb, pentru Ariana, în vârstă de zece ani, din Ucraina, aceste activități înseamnă libertate, bucurie și liniște. „Aici, nimic nu stă în calea noastră. Avem libertatea de a ne juca și bucura”.
1 of 5
Istorie
12 mai 2023
La Molovata Nouă se produc jucării de poveste, datorită susținerii UE și PNUD
Meșterul popular s-a asociat cu Irina Agafița, specialistă în marketing. Așa s-au născut jucăriile PINO. Cu susținerea Uniunii Europene și a PNUD, oferite în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, antreprenorii au procurat echipament modern.
„Fiind dintr-o familie de lemnari, fiindcă stră-stră-străbuneii mei prelucrau lemn, la început mă jucam cu niște cuburi, după asta am început să fac uși, scări, mese, ca orice lemnar. Atunci când a apărut primul meu copil, tatăl meu mi-a spus: ‘Hai să intrăm în atelier și să-i facem niște jucării.’ Pot spune că de atunci m-am reorientat și în acest atelier producem exclusiv jucării din lemn”, așa își amintește Maxim Alexei parcursul în lumea jucăriilor.
O mașină, un buldozer și o macara. Acestea au fost primele modele create de Maxim, cu care și-a relansat activitatea de lemnar. De atunci a confecționat sute de modele, transformând buștenii de lemn în jucării. Face asta zi de zi, de mai bine de 12 ani.
„Nu desenez, nu fac schițe. Îmi imaginez cum vreau să fie o jucărie și după asta iau o bucată de lemn și o transform. Dacă-mi place ceea ce iese, atunci continui, dacă nu, atunci o pun pe raft și o las acolo. Pe zi pot produce câteva sute de jucării, alteori fac o jucărie în două zile. Totul depinde de model și de cât este de sofisticat”, spune Maxim Alexei.
O prietenie s-a transformat în parteneriat de afaceri
Mulți ani Maxim făcea jucării și le prezenta la târgurile unde era invitat în calitate de meșter popular. Nu avea un brand și nici afacere ca la carte, până în momentul în care a cunoscut-o pe Irina Agafița.
„L-am cunoscut pe Maxim când el își vindea jucăriile în stradă. Încă de pe atunci m-am gândit că e o idee foarte bună să fie fabricate jucării din lemn. Atunci, la fel ca și acum, mă ocupam de organizarea meșterilor populari care vroiau să participe la evenimente, festivaluri. Așa am făcut cunoștință cu el și în timp ne-am împrietenit.”
Colaborarea, nu și prietenia, dintre Irina și Maxim a intrat într-un impas atunci când a venit pandemia, căci Maxim până atunci își vindea jucăriile doar la evenimente. Incertitudinea l-a făcut pe Maxim să se gândească serios să se stabilească în altă țară, pentru că era în situația în care nu-și putea întreține familia. Atunci, Irina i-a propus lui Maxim să lanseze un magazin online, acolo unde să fie expuse și comercializate jucăriile. Așa a apărut brandul de jucării PINO.
„Eu îl consider pe Maxim foarte talentat, pentru mine talentul lui e ceva neobișnuit. Când mi-a spus că vrea să plece eu i-am spus: ‘Nu, nu, nu. Tu ești atât de talentat, tu nu poți pleca.’ Atunci i-am propus să vindem online, eu având studii de management și marketing. Era foarte sceptic la început, dar a acceptat. Eu am creat identitatea vizuală, iar el făcea jucăriile. I-am zis că ar fi bine să extindem gama de jucării, iar Maxim mi-a spus că nu are utilajele potrivite și atunci iarăși ne-am gândit că trebuie să facem ceva”, povestește Irina Agafița, administratoarea afacerii și a magazinului online.
De la scepticism la entuziasmul unui nou început
Entuziasmată de noul început, Irina Agafița a început să caute soluții. Așa a participat în primăvara anului 2022 la concursul de granturi lansat de programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Propunerea depusă a avut succes, iar Irina și Maxim au obținut o finanțare în valoare de 15.000 de euro, bani cu care au cumpărat echipamentul necesar pentru producția jucăriilor din lemn.
„Maxim era neîncrezător, credea că doar alții pot obține finanțare, nu și el. Era foarte fericit când am obținut primul grant, după asta un altul. A înțeles că este posibil și că este ceva real și, mai ales, cât este de ușor să lucrezi la utilaje noi. Așa am crescut productivitatea; acum reușește să facă o cantitate mult mai mare de jucării și, cel mai important, muncește în condiții de siguranță”, spune Irina.
Din grantul oferit, au fost procurate un CNC frezer și un strung de îndreptat lemnul.
„Înainte am avut un utilaj foarte riscant. Eu când lucram la el, lucram cu frică. Acum totul este mai sigur, mai eficient, mai curat iese lemnul, nu așchiază așa de tare, iar asta înseamnă că avem acum un utilaj bun și performant”, menționează Maxim.
Jucăriile din lemn de la PINO sunt un exemplu de sustenabilitate
Maxim Alexei a optat mereu pentru un mod sustenabil de a produce jucăriile. Astfel, lemnul folosit în producerea jucăriilor este cumpărat de la localnicii din Molovata Nouă sau din împrejurimi. Maxim alege să folosească cel mai des lemnul de la pomii fructiferi, pentru a le oferi jucăriilor o textură deosebită. În plus, e și o modalitate de a refolosi resursele naturale.
„Oamenii care nu mai au nevoie de un copac, sau poate chiar îi încurcă, ne cheamă și noi ne ducem și tăiem copacul sau preluăm bușteanul. Îl facem scândură, îl uscăm și după asta facem jucării. Nuc, cireș, dud, păr – practic orice tip de lemn care crește prin zonă este potrivit pentru jucăriile noastre”, spune Maxim.
Deși lemnul este cumpărat de la localnici, în urma războiului din Ucraina a crescut prețul materiei-prime.
Totodată, Maxim a renunțat să mai producă jucării de tip tanc, deși până atunci, era unul din cele mai solicitate și vândute modele.
„Când s-a început războiul, pur și simplu n-am mai putut să produc acest model. Am renunțat, chiar dacă e doar o jucărie. Am renunțat deși tancurile de lemn se vindeau mai bine decât mașinuțele sau avioanele.” Maxim, meșter popular
Ucenicia nu mai e la modă?!
Maxim nu reușește de unul singur să asigure producerea jucăriilor, dar și să participe la târguri. Meșterul popular își dorește foarte mult să-și extindă afacerea și să angajeze mai mulți oameni la atelier. În timp ce el a învățat profesia de lemnar de la tatăl lui, acum Maxim nu prea are cui transmite cunoștințele sale, copiii săi fiind mici. Tinerii din sat, a observat Maxim, nu ar mai fi interesați de ucenicie.
„Din păcate acum e cam greu. Tinerilor nu le putem oferi salarii atât de mari, așa cum vor ei, în plus mulți pleacă din țară. Angajăm femei, vârstnici, persoane fără experiență anterioară. Unele sarcini de muncă cer persoanei doar să șlefuiască sau să îmbine unele piese.”
„Suntem chiar foarte solicitați. De foarte multe ori, vindem tot ce avem”, relatează Maxim. Lemnarul organizează și sesiuni creative pentru copii, care sunt implicați la confecționarea jucăriei dorite: „Atunci ei merg acasă de două ori mai fericiți, fiindcă și-au făcut propria jucărie și au prins ideea cum se face jucăria, procesul.”
Maxim și-ar dori să aibă un atelier mai spațios, pentru a găzdui evenimente și primi mai mulți vizitatori de toate vârstele.
O altă idee de viitor este crearea unui spațiu „de poveste” pentru copiii de pe ambele maluri ale Nistrului.
„Pe malul râului Nistru, Maxim are un teren înconjurat de copaci de pin și ne gândim acolo să construim un atelier și un spațiu deschis unde atât copiii, cât și părinții, să se poată reconecta prin jocuri în natură. E un proiect grandios la care visăm”, spune Irina.
1 of 5

Istorie
08 mai 2023
Daniil, ucrainean și Elena, moldoveancă. O poveste de prietenie și respect cu aromă de cafea.
Visul de a deveni bucătar al unui ucrainean în vârstă de 16 ani care a fugit din calea războiului și determinarea unei femei de afaceri din Moldova de a depăși prejudecățile de gen, se întâlnesc datorită inițiativei echipei OIM Moldova Livelihood
Daniil este un băiat de 16 ani din Odesa.
A venit în Moldova împreună cu mama și sora sa la începutul lunii martie 2022 din cauza războiului. Bunicii săi, prea bătrâni pentru a părăsi țara, au fost nevoiți să rămână în Ucraina. Daniil a studiat arta de a găti la Liceul profesional de construcții și arhitectură din Odesa.
Daniil visează să devină bucătar-șef.
La fel ca toți refugiații ucraineni care au lăsat în urmă bombele, el și familia sa se confruntă cu noi provocări pentru a găsi un loc sigur de trai și un loc de muncă pentru a acoperi nevoile de bază. În ciuda faptului că este minor, Daniil a fost nevoit să accepte locuri de muncă ocazionale la Chișinău pentru a asigura un suport mamei sale, care și-a găsit de lucru ca ajutor de bucătar după ce a petrecut o viață întreagă ca manager în Ucraina.
În septembrie 2022, cursurile școlare s-au reluat în Ucraina în regim online, iar Daniil a decis să nu renunțe la studii. El crede în continuare că diploma de "bucătar" este calea cea mai potrivită pentru a-și urma visul de a lucra într-o zi în calitate de bucătar-șef. Patul lui se transformă în sală de clasă. Un telefon mobil și o pereche de căști sunt echipamentul său școlar cu ajutorul cărora poate asista la lecțiile online.
Săptămânile trec repede și vine iarna grea. În Moldova crește costul vieții, iar prețul gazului este în creștere vertiginoasă.
Daniil trebuie să-și găsească un loc de muncă cu jumătate de normă. "Nu puteam trăi aici fără să muncesc, aveam nevoie de un job part time pentru a-mi continua studiile de la Chișinău. Și am aflat despre SooCookie". SooCookie este o companie moldovenească care administrează un mic chioșc de cafenea și patiserie în centrul Chișinăului și care a fost premiată de programul OIM Livelihood, finanțat de SUA pentru a sprijini microîntreprinderile locale care angajează refugiați din Ucraina.
Chioșcul a fost susținut prin furnizarea de echipamente necesare pentru fabricarea prăjiturilor și torturilor, inclusiv o chiuvetă, un mixer și o mașină de spălat vase nouă pentru bucătărie, precum și prin renovarea spațiilor în care lucrează angajații. Elena Tomuz, moldoveancă, în vârstă de 39 de ani, este proprietare afacerii SooCookie. "Povestea mea nu este una obișnuită". Timp de cinci ani, a început să facă prăjituri de acasă și să le vândă prietenilor și cunoștințelor. Comenzile au început să crească, iar cererea tot mai mare nu mai putea satisface dimensiunea casnică a afacerii sale. A fost nevoie de ceva mai mult spațiu, de mai mulți oameni, de înființarea unei microîntreprinderi și de angajarea de personal. Și iată cum un hobby s-a transformat într-o mică afacere, odată cu deschiderea patiseriei sale. Apoi, a primit oportunitatea de a beneficia de sprijinul financiar al OIM pentru a da un impuls afacerii sale de microîntreprindere, condusă cu mândrie de o femeie. Drumurile Elenei și ale lui Daniil s-au intersectat odată cu inițiativa OIM. Elena a cerut ajutorul OIM pentru a găsi un barista pentru chioșcul ei. Echipa OIM Livelihood a căutat un candidat potrivit prin intermediul rețelei de beneficiari și, după o selecție, Daniil a fost identificat și apoi intervievat. Acesta nu avea experiență anterioară ca barista, dar îndeplinea toate celelalte cerințe. Daniil a fost angajat a doua zi și a început să lucreze după ce a urmat niște cursuri de barista. "Am învățat sfaturi și trucuri pentru a face o cafea bună, iar băuturile preparate acum de mine, sunt delicioase". Asta cred și clienții SooCookie, care apreciază nu doar cafeaua lui Daniil, ci și optimismul, bucuria de a trăi și povestea sa, care este deseori împărtășită pe Instagram de către clienții SooCookie. După luni de griji și suferință, toată această atenție nu poate decât să-l bucure pe Daniil. El se simte acum parte a societății moldovenești, la care contribuie cu munca și zâmbetele sale, dar și cu cafeaua pe care o pregătește. Daniil se bucură de prima sa experiență de formare profesională, de primul său loc de muncă adevărat și de primul său salariu stabil. "Trebuie să îmi cumpăr un calculator pentru a-mi face prezentările de la școală și pentru a participa la lecțiile online nu doar cu telefonul mobil și căștile". Prima investiție este în studii, iar energia sa este mereu îndreptată spre visul său: să fie bucătar și să își deschidă propriul local, acasă, în Ucraina, cu bunicii drept primii clienți.
Daniil trebuie să-și găsească un loc de muncă cu jumătate de normă. "Nu puteam trăi aici fără să muncesc, aveam nevoie de un job part time pentru a-mi continua studiile de la Chișinău. Și am aflat despre SooCookie". SooCookie este o companie moldovenească care administrează un mic chioșc de cafenea și patiserie în centrul Chișinăului și care a fost premiată de programul OIM Livelihood, finanțat de SUA pentru a sprijini microîntreprinderile locale care angajează refugiați din Ucraina.
Chioșcul a fost susținut prin furnizarea de echipamente necesare pentru fabricarea prăjiturilor și torturilor, inclusiv o chiuvetă, un mixer și o mașină de spălat vase nouă pentru bucătărie, precum și prin renovarea spațiilor în care lucrează angajații. Elena Tomuz, moldoveancă, în vârstă de 39 de ani, este proprietare afacerii SooCookie. "Povestea mea nu este una obișnuită". Timp de cinci ani, a început să facă prăjituri de acasă și să le vândă prietenilor și cunoștințelor. Comenzile au început să crească, iar cererea tot mai mare nu mai putea satisface dimensiunea casnică a afacerii sale. A fost nevoie de ceva mai mult spațiu, de mai mulți oameni, de înființarea unei microîntreprinderi și de angajarea de personal. Și iată cum un hobby s-a transformat într-o mică afacere, odată cu deschiderea patiseriei sale. Apoi, a primit oportunitatea de a beneficia de sprijinul financiar al OIM pentru a da un impuls afacerii sale de microîntreprindere, condusă cu mândrie de o femeie. Drumurile Elenei și ale lui Daniil s-au intersectat odată cu inițiativa OIM. Elena a cerut ajutorul OIM pentru a găsi un barista pentru chioșcul ei. Echipa OIM Livelihood a căutat un candidat potrivit prin intermediul rețelei de beneficiari și, după o selecție, Daniil a fost identificat și apoi intervievat. Acesta nu avea experiență anterioară ca barista, dar îndeplinea toate celelalte cerințe. Daniil a fost angajat a doua zi și a început să lucreze după ce a urmat niște cursuri de barista. "Am învățat sfaturi și trucuri pentru a face o cafea bună, iar băuturile preparate acum de mine, sunt delicioase". Asta cred și clienții SooCookie, care apreciază nu doar cafeaua lui Daniil, ci și optimismul, bucuria de a trăi și povestea sa, care este deseori împărtășită pe Instagram de către clienții SooCookie. După luni de griji și suferință, toată această atenție nu poate decât să-l bucure pe Daniil. El se simte acum parte a societății moldovenești, la care contribuie cu munca și zâmbetele sale, dar și cu cafeaua pe care o pregătește. Daniil se bucură de prima sa experiență de formare profesională, de primul său loc de muncă adevărat și de primul său salariu stabil. "Trebuie să îmi cumpăr un calculator pentru a-mi face prezentările de la școală și pentru a participa la lecțiile online nu doar cu telefonul mobil și căștile". Prima investiție este în studii, iar energia sa este mereu îndreptată spre visul său: să fie bucătar și să își deschidă propriul local, acasă, în Ucraina, cu bunicii drept primii clienți.
1 of 5

Comunicat de presă
09 iunie 2023
Declarație comună cu ocazia Lunii Mândriei (Pride) 2023
În acest spirit, ne exprimăm solidaritatea cu persoanele LGBTQI+ din Republica Moldova și din întreaga lume, și reafirmăm că drepturile LGBTQI+ sunt drepturi ale omului. Așa cum prevede Declarația Universală a Drepturilor Omului, care a fost adoptată acum 75 de ani, fiecare om se poate prevala de toate drepturile, inclusiv de dreptul la întrunire pașnică, dreptul la libertatea de asociere, dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la o egală protecție a legii.
Țările noastre au depus eforturi semnificative în asigurarea drepturilor depline și egale pentru persoanele LGBTQI+, și noi vom continua să facem progrese, lucrând împreună. Ne angajăm colectiv să lucrăm cu partenerii noștri din Republica Moldova și din întreaga lume pentru a promova drepturile omului și egalitatea pentru toți.
*Această declarație comună este adoptată de misiunile Australiei, Republicii Austria, Regatului Belgiei, Consiliului Europei, Republicii Croația, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Finlanda, Republicii Franceze, Republicii Federale Germania, Republicii Elene (Greciei), Irlandei, Statului Israel, Republicii Italia, Republicii Letonia, Regatului Țărilor de Jos, Regatului Norvegiei, Republicii Portugalia, Republicii Slovenia, Regatului Spaniei, Regatului Suediei, Confederației Elvețiene, Ucrainei, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Națiunilor Unite și Statelor Unite ale Americii.
1 of 5
Comunicat de presă
07 iunie 2023
A fost lansat studiul “INDICELE DE STIGMĂ 2.0 al persoanelor care trăiesc cu HIV în Republica Moldova, 2023”
Datele, colectate la Chișinău, Bălți, Cahul, Tiraspol și Râbnița pe parcursul anului 2022, se conțin în cel de-al treilea studiu Stigma Index, realizat de UNAIDS Moldova în colaborare cu Liga persoanelor care trăiesc cu HIV, cu suportul financiar al Suediei și prezentat în cadrul unui eveniment public, la data de 18 mai 2023.
Cercetarea abordează experiența persoanelor care trăiesc cu HIV cu privire la stigmatizare și discriminare, prin îndeplinirea nevoilor de bază, respectarea drepturilor la testare, îngrijire și tratamentul HIV, dezvăluirea și confidențialitatea datelor, sănătatea sexuală a reproducerii și susținerea de care au nevoie.
Potrivit raportului, din cauza stigmei internalizate, 1 din 10 bărbați și femei HIV pozitivi nu mai aplică la un loc de muncă sau nu merg la spital atunci când au nevoie, iar fiecare a 10-a femeie care trăiește cu HIV este sfătuită să întrerupă sarcina. Cel mai des, persoanele cu HIV au fost sfătuite de către lucrătorii din domeniul sănătății să nu conceapă copii din cauza statutului lor.
“Astăzi HIV nu mai este o sentință. În Republica Moldova sunt disponibile tehnologii avansate de testare, diagnostic HIV și tratament care pot asigura o viață calitativă persoanei care trăiește cu acest virus. Cu toate acestea, foarte multe persoane nu accesează aceste servicii. Una din cele mai grave bariere este nivelul înalt de stigmă și discriminare față de aceste persoane. UNAIDS îndeamnă și încurajează crearea unor politici și mecanisme de implementare a acestora care să nu lase pe nimeni în urmă, când e vorba de acces la servicii și realizare de drepturi. Să nu uităm că drepturile omului sunt pentru fiecare”, a declarat Svetlana Plămădeală, directoare de țară UNAIDS Moldova, în cadrul evenimentului de lansare a studiului.
Ludmila Untură, reprezentanta Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV susține că: “Autostigma persoanelor cu HIV poate să constituie un obstacol semnificativ în accesul la îngrijire și sprijin adecvat. Măsurarea stigmei și discriminării este foarte importantă, pentru că permite să se înțeleagă care sunt barierele în calea accesului la servicii, oferă date pentru pledoarie în îmbunătățirea politicilor de diagnostic, tratament și suport HIV. Iar aceasta este imperativ pentru un control eficient al epidemiei.”
Confidențialitatea datelor cu caracter personal nu este întotdeauna respectată. Astfel, la două din 10 persoane, statutul HIV a fost dezvăluit fără acordul lor, iar fiecare a 3-a persoană care trăiește cu HIV a avut o experiență negativă la momentul dezvăluirii statutului HIV pozitiv.
Rezultatele studiului arată că mai mult de jumătate dintre persoanele care trăiesc cu HIV s-au testat din propria inițiativă, iar la două din 10 persoane HIV pozitive, testarea a avut loc fără ca acestea să știe. Din cauza fricii de a fi discriminat și stigmatizat, 7 din 10 persoane HIV pozitive au avut nevoie de jumătate de an să se decidă să facă un test la HIV, iar unele nu apelează la ajutor medial.
Fiecare a cincea persoană care trăiește cu HIV în Republica Moldova nu poate să își satisfacă nevoile de bază. 8 din 10 bărbați și femei care trăiesc cu HIV continuă să țină statutul lor în secret simțindu-se rușinați sau vinovați că sunt HIV pozitivi, iar două din 10 persoane HIV pozitive afirmă că se simt murdari în legătură cu statutul lor pozitiv.
Autorii studiului își exprimă convingerea că rezultatele vor contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV. În acest context, au fost formulate recomandări pentru asigurarea dreptului la egalitate și protecție juridică, pentru a îmbunătăți situația în rândul grupurilor vulnerabile și accesul acestora la servicii. Printre acestea:
1. Sporirea conștientizării și sensibilizării populației împotriva stigmatizării și discriminării HIV, combaterea abuzului verbal, a remarcilor discriminatorii și dezvăluirii involuntare.
2. Capacitarea, împuternicerea și ghidarea populațiilor-cheie care trăiesc cu HIV cu privire la dreptul și la modalitățile de a solicita apărare și justiție atunci când le sunt încălcate drepturile.
3. Formarea continuă a lucrătorilor din sistemul sănătății și instruirea privind măsurile de păstrare a confidențialității și nediscriminarea persoanelor cu HIV.
4. Fortificarea programelor de protecție a victimelor violenței domestice și extinderea acestora pentru femeile care trăiesc cu HIV și din grupurile cheie, ele fiind cel mai des abuzate fizic, sexual sau psihologic.
5. Formarea continuă și adaptarea serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă pentru oferirea serviciilor prietenoase, inclusiv femeilor cu HIV și familiilor unde unul din parteneri este cu HIV, la toate etapele.
6. Conlucrarea instituțiilor responsabile pentru implementarea legilor și politicilor care urmăresc să protejeze drepturile persoanelor care trăiesc cu HIV.
Menționăm că la data de 21 mai 2023 este marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor SIDA, care oferă o oportunitate în plus pentru sporirea nivelului de informare a populației despre infecția HIV/SIDA, creșterea gradului de toleranță față de persoanele care trăiesc cu HIV și populațiile-cheie și reducerea nivelului de discriminare.
Pentru informaţii suplimentare: Ludmila Bogheanu, Coordonatoare de proiect, UNAIDS Moldova
Tel: 069403016
1 of 5
Comunicat de presă
01 iunie 2023
Relații de muncă - mondernizare continuă
Evenimentul a fost organizat cu suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) la care au luat parte peste 50 angajatori, întreprinderi municipale, precum și reprezentanți ai mediului privat din sectoarele de construcții, asigurări și telecomunicații.
Scopul evenimentului a fost discutarea perspectivelor de amendare a legislației muncii, angajarea salariaților prin intermediul agenților de muncă temporară, precum și identificarea problemelor de aplicare a legislației muncii cu care se confruntă angajatorii.
Vladislav Caminschi, directorul executiv al CNPM, a menționat că patronatele vor susține în continuare mediul de afaceri, inclusiv prin elaborarea de liste de acte care acoperă toate etapele relațiilor de muncă, elaborarea unei abordări clare privind contractele de ucenicie, precum și identificarea unor mecanisme de alternativă pentru soluționarea litigiilor de muncă – până ca acestea să ajungă în instanța de judecată. Dl Caminschi a mai menționat că partenerii sociali împreună cu autoritățile vor identifica premise pentru implementarea în legislația națională a mecanismului Agentului de muncă temporară, formă de încadrare în câmpul muncii care nu este încă implementată.
Un alt subiect de pe agenda mesei rotunde a vizat mecanismul clauzei de neconcurență, care a fost introdus recent în Codul muncii. Această clauză prevede că angajatorul și angajatul negociază prin contractul individual de muncă perioada în care angajatul, după încetarea relațiilor contractuale, nu are voie să presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la anteriorul loc de muncă.
Reprezentanții OIM au informat participanții despre activitățile privind pilotarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă, în colaborare cu CNPM, ca parte a proiectului OIM ,,Sistemul de îngrijire a copiilor în Moldova: abordare sistemică pentru o mai bună ofertă și promovare a formalizării" în cadrul parteneriatului global OIM-SIDA.
Alexandru Șandru, Orange Moldova, reprezentant al Asociației Investitorilor Străini a menționat că „evenimentul organizat de CNPM a evidențiat din nou importanța adaptării legislației muncii la procesele de digitalizare care au loc în cadrul economiei naționale. Participarea reprezentanților mediului de afaceri, autorităților publice, Organizației Internaționale a Muncii și sindicatelor a permis analiza practică și poli-aspectuală a problemelor abordate”.
Evenimentul a reprezentat o platformă tripartită de discuții privind cele mai stringente probleme ale legislației muncii și va accelera acțiunile în interesul mediului de afaceri și în beneficiul fiecărui angajat al Republicii Moldova. Astfel de platforme comune de dialog contribuie la promovarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Obiectivul 8 privind munca decentă și creșterea economică.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactați: vrabie@ilo.org sau rusu@ilo.org
1 of 5
Comunicat de presă
01 iunie 2023
Tinerii antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului sunt susținuți de UE și PNUD
„Uniunea Europeană recunoaște importanța soluționării provocărilor cu care se confruntă oamenii și a promovării practicilor durabile. Prin urmare, am încurajat tinerii antreprenori să dezvolte afaceri care au un impact pozitiv asupra mediului, societății și comunităților. Această abordare nu numai că sprijină creșterea economică, ci și promovează o cultură a antreprenoriatului responsabil”, a menționat Magdalena Mueller-Uri, Șefa Secției Cooperare din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Afacerile noi lansate sau menținute grație susținerii UE-PNUD acoperă un spectru larg de servicii și produse, cum ar fi servicii de croitorie, studiouri culinare, cabinet veterinar, livrări sau producție alimentară (biscuiți, brânzeturi, vin, oțet, carne afumată) și industrială (mobilă, articole printate 3D, genți sau jucării eco).
În cadrul conferinței, tinerii antreprenori beneficiari de granturi și-au împărtășit experiența și parcursul lor în lumea afacerilor.
„Susținerea tinerilor antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru înseamnă nu doar promovarea creșterii economice la nivel local, ci și investiții în viitorul comunității de afaceri și consolidarea coeziunii sociale. PNUD și Uniunea Europeană cred cu fermitate în sinergia dintre maluri, care contribuie la un viitor comun prosper”, a afirmat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.
În contextul noilor realități de muncă impuse de multiplele crize, UE și PNUD au susținut procesele de menținere/creare de locuri de muncă în sectoare economice durabile și pregătite pentru viitor, dar și au încurajat tinerii care au ales să rămână acasă, decât să plece în străinătate.
Unul din acești tineri este Oleg Gorșenev. În 2020, el și-a lansat propria afacere și a început să producă biciclete și piese pentru acestea din fibră de carbon.
„Din cauza condițiilor economice dificile, concetățenii noștri se află adesea în fața alegerii de a rămâne în țară sau de a pleca. Îmi place să trăiesc în orașul meu. Sunt parte a acestui oraș, a acestei țări. Voi lucra pentru a îmbunătăți viața oamenilor din regiune. Prin obținerea grantului, am reușit să ofer câteva locuri de muncă, astfel trei persoane și familiile lor au rămas acasă. Cred că, fără sprijinul afacerii mele, chiar și eu aș fi plecat”, relatează tânărul antreprenor.
Concursul de granturi „Start pentru tineri” a avut două ediții. În 2020, au obținut finanțare 26 de tineri antreprenori, iar în 2022 – alți 13.
Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.
1 of 5
Comunicat de presă
01 iunie 2023
Școala din Mălăiești și grădinița din satul Teiul din stânga Nistrului au fost reabilitate cu sprijinul UE și PNUD
Pe 22 mai 2023, aflate într-o vizită de lucru, Magdalena Mueller-Uri, Șefa Secției Cooperare din cadrul Delegației UE în Republica Moldova și Andrea Cuzyova, Reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova, s-au întâlnit cu reprezentanții celor două instituții, inclusiv cu copiii, elevii și părinții acestora.
În cei 50 de ani de activitate, grădinița din Teiul nu a beneficiat niciodată de reparație capitală. În anul 2020, aceasta a beneficiat de susținerea UE și PNUD pentru lucrări de renovare a fațadei, construcția și reparația a 5 pavilioane exterioare, construcția unui sistem de drenaj a apei pluviale și reabilitarea coridoarelor, inclusiv a treptelor din interior. În 2022, procesul de renovare a continuat cu dotarea sălilor de clasă cu mobilierul necesar, transformarea unui șopron în sală de sport și renovarea sălii de festivități. Acum, cei 65 de copii se pot bucura de noile condiții create în instituția preșcolară.
Magdalena Mueller-Uri, Șefa Secției Cooperare din cadrul Delegației UE în Republica Moldova a remarcat faptul că „proiectele de infrastructură socială susținute în cadrul programului UE ‘Măsuri de Promovare a Încrederii’ sunt asemenea unui apel la acțiune, îndemnându-ne să continuăm angajamentul nostru ferm față de educație. Uniunea Europeană și PNUD vor continua să depună eforturi pentru a asigura acces la educație de calitate, care să abiliteze elevii să își realizeze visele și să construiască un viitor mai luminos pentru generațiile viitoare”.
„Ne bucură mult investițiile făcute în cadrul grădiniței. Acum copiii vin cu plăcere și asta cred că e cel mai important”, a afirmat Svetlana Tofan, directoarea grădiniței din localitatea Teiul.
Școala din Mălăiești, frecventată de peste 250 de elevi, a beneficiat și ea de o serie de renovări. A fost reparată cantina, terenul de sport a fost modernizat și amenajat pentru practicarea inclusiv a baschetului. Totodată, au fost create două ateliere de meșteșugărit pentru fete și băieți. Toate acestea cu sprijinul programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.
„PNUD susține inițiativele de infrastructură socială pe ambele maluri ale râului Nistru, în special cele axate pe educație. Copiii au dreptul de a beneficia de condiții confortabile pentru a se juca, învăța și dezvolta, în timp ce profesorii și educatorii au dreptul la condiții de lucru mai bune, care să-i ajute să ghideze generația tânără pe calea unui viitor mai bun. PNUD și Uniunea Europeană vor continua să investească în instituțiile sociale care aduc oamenii împreună”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.
„Cantina se afla într-o stare de avariere, nu a fost reparată de la darea în exploatare a școlii, în anul 1982. Terenul de sport nu avea condițiile necesare, astfel încât elevii nu se bucurau de ore și de activitățile de sport ca la carte. Acum totul este altfel, datorită suportului oferit de Uniunea Europeană și PNUD”, a declarat Tatiana Poian, directoarea școlii generale din Mălăiești.
Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.
1 of 5
Latest Resources
1 / 11
Resurse
04 aprilie 2023
1 / 11