Gestionarea crizelor, încurajarea progresului: Rolul important al coordonării ONU în dezvoltarea Moldovei – articol semnat de Simon Springett, Coordonator Rezident ONU în Moldova
"Dacă Organizația Națiunilor Unite nu ar fi existat, ar fi trebuit să o inventăm".
Pe măsură ce mandatul meu de cinci ani în calitate de Coordonator Rezident al Organizației Națiunilor Unite în Moldova se apropie de sfârșit, sunt cuprins de un sentiment copleșitor de recunoștință, mândrie și inspirație.
Alături de echipa de țară a ONU, de Oficiul Coordonatorului Rezident și de întregul personal al ONU, am contribuit în mod semnificativ la avansarea progresului Moldovei în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și a unei calități mai bune a vieții pentru cetățenii săi.
Eforturile noastre nu au trecut neobservate, progresul Moldovei în implementarea ODD fiind recunoscut în Raportul regional de progres privind ODD 2023, poziționând țara ca fiind un model pentru națiunile vecine. Este de remarcat faptul că Moldova a urcat de pe locul 46 în 2022 pe locul 25 în 2023, conform Raportului global privind dezvoltarea durabilă. Progresul în realizarea ODD-urilor are o legătură directă cu avansarea privind cerințele acquis-ului UE, așa cum a fost evidențiat de analiza comună "Valorificarea sinergiilor aderării la UE și a ODD-urilor pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova", realizată de Guvern, Delegația UE și Organizația Națiunilor Unite în Moldova, privind sinergiile dintre ODD-uri și procesul de aderare la UE. Cartografierea arată că 76% dintre obiectivele ODD sunt legate de capitole sau grupuri de negociere individuale de aderare la UE, în timp ce 93% dintre indicatorii Cadrului de Cooperare sunt legați de recomandările de politici ale Comisiei Europene (CE). Analiza servește acum drept instrument pentru autorități și partenerii de dezvoltare pentru a monitoriza modul în care ambele procese - aderarea la UE și agenda ODD - se consolidează și se completează reciproc.
Cu toate acestea, călătoria noastră nu a fost lipsită de obstacole. Pe parcursul a aproape cinci ani, Organizația Națiunilor Unite în Moldova a trebuit să se confrunte cu două crize consecutive - pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina - ambele au avut un impact profund asupra guvernului, cetățenilor săi și tuturor sectoarelor socio-economice, reprezentând o amenințare semnificativă la adresa bunăstării celor mai vulnerabile persoane, care riscau să cadă în sărăcie. În acest context, Organizația Națiunilor Unite a trebuit să acționeze mai rapid, mai intens și mai eficient pentru a putea oferi sprijinul necesar țării de a face față provocărilor aduse de crize și pentru a menține ritmul reformelor în curs de desfășurare pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, fără a neglija pe cineva. În permanență, oamenii, în special cei vulnerabili, au fost și continuă să fie în centrul tuturor acțiunilor Organizației Națiunilor Unite.
Între crize, am reușit să dezvoltăm Cadrul de Cooperare 2023-2027, aliniindu-l la prioritățile și nevoile naționale, precum și la aspirațiile europene ale Moldovei. Echipa de țară a ONU s-a extins de la 18 la 24 de entități în ultimii patru ani, în timp ce numărul de angajați s-a triplat, ajungând la 679 de angajați până în aprilie 2024. Pentru a spori transparența activității și realizărilor Organizației Națiunilor Unite în Moldova, în 2022 au fost elaborate două tablouri de bord: Info ONU Moldova și Analiza comună de țară. Aceste inițiative au asigurat uniformitatea datelor utilizate în toate entitățile ONU, consolidând responsabilitatea ONU și, în același timp, promovând încrederea partenerilor în eficacitatea și eficiența inițiativelor sale.
Gestionarea a două crize: Răspunsul multilateral al ONU la pandemia de COVID-19 și la războiul din Ucraina
Pandemia de COVID-19 a evidențiat imperativul coordonării și sincronizării acțiunilor, resurselor și planificării la scară locală și globală deopotrivă. Colaborând îndeaproape cu guvernul și cu partenerii, Organizația Națiunilor Unite a abordat rapid nevoile urgente și a oferit un sprijin vital, inclusiv achiziționarea și distribuirea de vaccinuri și asistență pentru diverse grupuri vulnerabile afectate în mod disproporționat de pandemie. Eforturile noastre au facilitat administrarea a 1,8 milioane de doze de vaccin în 578 de centre de vaccinare și emiterea a peste un milion de certificate de vaccinare.
În plus, Planul de răspuns socio-economic și de redresare, elaborat de ONU, a integrat în mod strategic eforturile de redresare socio-economică în cadrul răspunsului național la COVID-19 și al planurilor de dezvoltare pe termen lung, asigurând incluziunea și reziliența. Multilateralismul și coordonarea s-au dovedit a fi esențiale în gestionarea acestei situații de urgență.
În timp ce Moldova se străduia să se redreseze în urma pandemiei, o altă criză a lovit țara - războiul din Ucraina - ceea ce a dus la un aflux de refugiați. Moldova a primit mai mulți refugiați pe cap de locuitor decât orice altă țară, cu aproape un milion de refugiați care au traversat țara și peste 120 de mii care au găsit adăpost în Moldova, majoritatea femei cu copii și persoane în vârstă. Acest aflux a pus o povară enormă asupra guvernului și cetățenilor săi. Mai mult ca atât, creșterea prețurilor la energie a sporit riscul de sărăcie pentru grupurile vulnerabile de persoane care erau deja expuse. Pentru a atenua aceste provocări, Guvernul Republicii Moldova, agențiile ONU, organizațiile locale și internaționale și-au unit forțele într-un mod fără precedent pentru a răspunde la efectele crizelor în paralel cu cooperarea pentru dezvoltare și activitatea de consolidare a păcii, oferind asistență atât refugiaților, cât și comunităților gazdă, consolidând sistemele naționale și investind în sprijinirea coeziunii sociale între refugiați și populația locală. Suntem mândri de faptul că, în Moldova, răspunsul la criză s-a axat de la început pe abordarea nexus-ului (conexiunii triple) umanitar-dezvoltare-pace.
Promovarea egalității de gen în Moldova
Echipa de țară a ONU în Moldova este ferm dedicată integrării perspectivei de gen în inițiativele și proiectele sale și identificării acțiunilor transformatoare pentru a reduce inegalitățile în conformitate cu Agenda 2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. În 2022, a fost efectuată o evaluare națională cuprinzătoare de gen pentru a evalua starea egalității de gen în Moldova în diverse sectoare, inclusiv în domeniul educației, al sănătății, al oportunităților economice și al opiniei și capacității de acțiune, precum și pentru a înțelege mai bine cauzele profunde ale inegalității de gen în Moldova.
Femeile din Moldova se confruntă cu o vulnerabilitate sporită la sărăcie din cauza mai multor factori, inclusiv distribuția inegală a responsabilităților de îngrijire neremunerate, ratele de ocupare a forței de muncă mai scăzute în rândul femeilor - în special a mamelor cu copii mici - și disparitățile în ceea ce privește prestațiile de pensii. Statisticile arată că, în 2019, 54% dintre cei care trăiau sub pragul sărăciei erau femei. În plus, pensionarea agravează adesea sărăcia în rândul femeilor în vârstă, în special în zonele rurale, unde pensiile sunt semnificativ mai mici.
Constatările acestei evaluări au contribuit la elaborarea unor cadre strategice și analitice cheie în cadrul sistemului ONU, cum ar fi noul Cadru de parteneriat de țară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Analiza comună de țară ONU 2021 și Cadrul de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă 2023-2027.
Consolidarea procesului decizional bazat pe date
Integritatea și accesibilitatea datelor a jucat întotdeauna un rol esențial în informarea procesului decizional bazat pe dovezi și în formularea și punerea în aplicare a politicilor la nivel local și național. ONU în Moldova a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea capacităților de date ale Biroului Național de Statistică, inclusiv prin digitalizare, care a dus în mod specific la îmbunătățirea calității datelor pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. La începutul anului 2024, chestionarul recensământului populației și locuințelor a fost realizat fiind complet digitalizat datorită sprijinului ONU.
Coordonarea ONU: Stimularea transformării prin reforma Restart în Moldova
Sub conducerea Coordonatorului Rezident, diverse agenții, fonduri și programe ale ONU au reușit să își alinieze sprijinul și să își ofere expertiza pentru reforma Restart, una dintre cele mai complexe reforme prin care a trecut Moldova în ultimii 15 ani, care cuprinde inspecția muncii, protecția socială, reorganizarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă/piața muncii și protecția copilului, aliniate perfect la prioritățile ONU și la mandatele diverselor agenții, fonduri și programe ale ONU din Moldova. Coordonarea s-a dovedit a fi o piatră de temelie în conceperea, lansarea și implementarea reformei, agențiile ONU oferind un sprijin constant pe tot parcursul procesului.
Consolidarea vocilor tinerilor: Comitetul Consultativ al Tinerilor și Adolescenților ONU din Moldova
În Moldova, tinerii reprezintă aproape 30% din populația generală, reprezentând o forță motrice pentru un viitor mai bun și mai durabil.
Pentru a înțelege mai bine prioritățile, provocările și preocupările tinerilor din Moldova, echipa de țară a Națiunilor Unite a creat Comitetul Consultativ al Tinerilor și Adolescenților ONU (CCTA ONU) pentru a facilita dialogul dintre tinerii din Moldova și Organizația Națiunilor Unite, oferindu-le tinerilor posibilitatea de a se exprima și sprijinind echipa de țară a ONU în integrarea bunăstării tinerilor în agenda sa de dezvoltare durabilă.
Peste 1500 de tineri au fost implicați din 2021 prin intermediul campaniei "ODD în școala ta", desfășurată de membrii CCTA în școli, centre de tineret și alte instituții de tineret, invitându-i pe colegii lor să se alăture eforturilor de a construi un viitor mai bun, mai ecologic și mai durabil acasă.
În momentul în care îmi iau rămas bun de la Moldova, sunt cuprins de un amestec dulce-amărui de tristețe și satisfacție pentru rezultatele pe care le-am obținut împreună cu guvernul, partenerii, societatea civilă, sectorul privat și persoanele fizice în promovarea dezvoltării durabile a țării.
Într-adevăr, după cum se spune: "Dacă Organizația Națiunilor Unite nu ar fi existat, ar fi trebuit să o inventăm".