Guvernare participativă și coeziune socială

Pentru a avansa spre viziunea pe termen lung - până în 2030, R. Moldova este o țară în care oamenii doresc să trăiască și în care toți oamenii își exercită pe deplin drepturile omului și se bucură de o calitate mai bună a vieții într-o societate mai incluzivă și mai rezistentă - sistemul Organizației Națiunilor Unite și Guvernul Republicii Moldova, împreună cu părțile interesate, au definit patru domenii de impact care reprezintă, de asemenea, priorități strategice pentru Cadrul de Cooperare ONU pentru anii 2023-2027: (1) Instituții echitabile și favorabile incluziunii și oportunități egale pentru dezvoltarea umană; (2) Guvernare participativă și coeziune socială; (3) Creșterea prosperității comune într-o economie durabilă; și (4) Dezvoltare ecologică, comunități durabile și rezistență la dezastre și la schimbările climatice. Cele patru rezultate respective reprezintă schimbările transformaționale (rezultate) care ar trebui să permită realizarea priorităților naționale și a ODDurilor.

O guvernare participativă și responsabilă susținută, care să acopere toate dimensiunile sociale, economice și de mediu, este considerată drept motorul principal pentru promovarea schimbărilor în toate domeniile prioritare strategice, pentru a asigura egalitatea de șanse pentru dezvoltarea umană, prosperitatea comună și consolidarea bunăstării și rezistenței oamenilor și a comunităților la șocurile socio-economice și de mediu și la toate tipurile de riscuri. Consolidarea guvernării și a statului de drept pentru a contribui (printre alte rezultate) la respectarea, protecția și realizarea drepturilor omului și a egalității de gen, asigurarea accesului la justiție și la securitate și la menținerea păcii, se va acorda o atenție deosebită în cadrul CCDD-ONU pentru a se asigura că barierele structurale și blocajele care împiedică participarea și implicarea egală și semnificativă a oamenilor în construirea unei societăți mai coezive sunt abordate și eliminate în mod eficient. În legătură cu aceasta, responsabilitatea socială va fi consolidată prin proactivitate, co-creație, auto-dezvoltare etc., pentru a ajuta statul să ajute populația și pentru a accelera realizarea ODD-urilor.

Realizarea unei guvernări mai responsabile, mai transparente, bazate pe drepturile omului și mai sensibile la problematica de gen nu este doar esențială pentru consolidarea încrederii în guvern și, în general, în instituțiile din R. Moldova, ci este, de asemenea, importantă pentru abilitarea oamenilor, inclusiv a celor mai dezavantajați și marginalizați, de a participa în toate sferele vieții și de a contribui la dezvoltarea durabilă a țării. Teoria schimbării care stă la baza acestui rezultat pune accentul pe schimbările care ar trebui să aibă loc la nivel de sistem și instituțional, cu obiectivul final de a consolida capacitatea statului ca principal titular de obligații în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor sale internaționale privind drepturile omului și promovarea drepturilor omului, a egalității de gen, a nediscriminării și a responsabilității. Îmbunătățirea direcționată a cadrului de reglementare și a capacităților instituțiilor purtătoare de obligații este direct legată de creșterea capacităților deținătorilor și furnizorilor de date de a produce și de a partaja date dezagregate de calitate. În legătură cu aceasta, sprijinul acordat instituțiilor de stat pentru a construi capacități suficiente/ relevante pentru a produce și a utiliza date dezagregate pentru procesul decizional și pentru responsabilizare ar trebui să contribuie la depășirea mai multor provocări-cheie identificate de ACȚ, cum ar fi: relevanța și coerența slabe ale politicilor (în special în ceea ce privește abordarea inegalităților); lipsa unei gestionări bazate pe riscuri, legată de rezistența scăzută a instituțiilor și sistemelor; capacități analitice limitate; și capacități inadecvate de monitorizare a impactului și de raportare cu privire la realizarea ODD-urilor