Ucraineanca Hanna, refugiată la Cahul, devine „ofițer de prietenie”

Când ești refugiat, ești nevoit să te muți temporar în altă țară, într-o localitate nouă, necunoscută, unde nu știi nici limba, nici oamenii. Hanna e ucraineancă ca și mine și a fost o adevărată salvare, ne-a ajutat foarte mult”, spune Olena din Donețk. Ajunsă la Cahul, a fost ajutată de Hanna, care i-a făcut o primă excursie prin oraș, i-a explicat unde poate găsi instituțiile de care are nevoie și cum se poate adapta mai ușor la noua realitate.

Hanna Chepil este una din cei 14 ofițeri de prietenie – mecanism testat cu sprijinul Uniunii Europene și al PNUD – care îi ajută pe refugiați să se stabilească mai ușor în comunitățile-gazdă din Moldova. Hanna este unica ucraineancă din cei 14, ceilalți fiind localnici. Ofițerii au fost angajați prin intermediul inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), ca și voluntari ONU. 

Hanna își îndrumă semenii cum să își înscrie copiii la școală sau la grădiniță, îi ghidează unde să se adreseze pentru asistență medicală sau alte servicii esențiale. 

Pe lângă toate acestea, Hanna organizează diferite activități culturale sau de voluntariat. 

„Nu voiam să las rădăcini undeva departe de casă. De asta am ales Moldova...”

Hanna a ajuns în Cahul în martie 2022, împreună cu fiul său, care are acum 16 ani. În Ucraina i-au rămas părinții și rudele și soțul care luptă pe front.

Când invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început pe 24 februarie 2022, Hannei nu-i venea să creadă că acest lucru se întâmplă cu țara ei: „Nu îmi venea să cred că se întâmplă în realitate. Peste câteva zile era ziua mea.

Pentru prima dată în viață am petrecut-o fără rude, prieteni și apropiați, nu a venit nimeni și nici nu și-a amintit cineva despre asta, în afară de mama. Sunetele bombardamentelor se auzeau în permanență. Părea ceva de neimaginat”, își amintește Hanna. 

A decis să se refugieze pentru siguranța copilului său. „Ne-am simțit în afara pericolului abia atunci când am traversat hotarul cu Republica Moldova. Plângeam cu toții. Nu am vrut să merg mai departe, în altă țară, deoarece la acel moment tatăl meu era bolnav, iar soțul luptă pe front. Nu voiam să las rădăcini undeva departe de casă. Am ales Moldova ca să pot reveni cât mai ușor și repede în Ucraina, să îmi pot revedea părinții și rudele, să fiu cât mai aproape de ei”, spune Hanna. 

Timp de un an și jumătate a locuit într-un centru de plasament temporar pentru refugiați, acolo unde a cunoscut sute de concetățeni și a legat cu mulți dintre ei prietenii pentru toată viața. Anume acolo, în centru, Hanna a înțeles cât este de importantă susținerea reciprocă și comunicarea permanentă cu ceilalți semeni. 

Așa a ajuns să unească în jurul său oameni fugiți din calea războiului, să le cunoască problemele și situațiile de viață.

Acum cinci luni, când a apărut oportunitatea de a angaja un ofițer de prietenie, Hanna s-a înscris la concurs fără ezitare. 

În biroul său din primăria municipiului Cahul vin zilnic oameni care au fost nevoiți să își reia viața de la zero. 

„Discutăm problemele care apar și căutăm soluții, vedem cu ce putem ajuta oamenii. Urmărim câți refugiați au venit în oraș, câți au plecat, câți copii trebuie să meargă la școală sau la grădiniță, de ce au nevoie ca să se încadreze în sistemul educațional. Vedem dacă au nevoie de conexiune la Internet, dispozitive pentru a se putea conecta la lecțiile online, ce fel de activități extrașcolare pot frecventa”, așa descrie Hanna o zi obișnuită de lucru.

Comunitatea este unită și într-un grup de mesagerie, acolo unde comunică zilnic și de unde Hanna află din prima sursă despre necesitățile oamenilor. 

Oamenii noi în grup sunt, de regulă, cei care au ajuns recent în Republica Moldova. Specialista ia legătura cu ei și le acordă suport de urgență, inclusiv să facă rost de strictul necesar pentru prima perioadă, ajutor în găsirea unui loc de trai etc. 

„Când vorbesc cu oamenii recent ajunși în Republica Moldova, retrăiesc de fiecare dată tragedia războiului” 

Femeia se ocupă și de cazurile în care refugiații nu cunosc unde să se adreseze pentru a solicita protecție temporară, ca și refugiați. 

„Scopul meu ca specialistă angajată în acest domeniu este să colaborez cu autoritățile publice locale, să asigur o punte de legătură între refugiații din Ucraina și oamenii din Cahul. Oamenii au nevoie de informație veridică despre instituțiile de la care pot primi ajutor. Ajutăm refugiații să înțeleagă că autoritățile locale sunt transparente, sunt deschise să îi ajute și să îi susțină”, susține Hanna. 

Cea mai dificilă parte a activității sale ține de interacțiunea cu noii-veniți, spune ea: 

„Când comunic cu refugiații noi-sosiți, retrăiesc de fiecare dată trauma, suferința și trăirile lor interioare. Eu am trecut prin aceleași frământări, le cunosc foarte bine. 

Am înțeles că trebuie să vorbim mai mult cu oamenii mai ales cu cei care au venit în Moldova recent, deoarece unii dintre ei devin foarte închiși, iar emoțiile negative sunt greu de gestionat. Deoarece sunt aici de o perioadă relativ lungă, îmi vine mai ușor și încerc să îi ajut pe cei care abia au ajuns în țară, să le inspir mai mult optimism”.

„O să reconstruim Ucraina și o să vă invităm la noi în ospeție”

Hanna planifică să revină acasă imediat ce se va termina războiul, iar recunoștința pe care o are pentru oamenii care au găzduit-o în Republica Moldova îi va rămâne pentru totdeauna. 

„Vom reconstrui Ucraina, o vom renaște și o să vă putem invita la noi în ospeție. Cred că cea mai mare dorință a fiecăruia dintre noi ca în anul 2024 să putem reveni acasă, în țara noastră, de care ne este dor. Războiul se va termina și noi trebuie să ne întoarcem cu toții acasă și să punem umărul la reconstruirea țării”. 

„Ca și alți refugiați, am venit pentru două săptămâni și deja au trecut doi ani”, conchide Hanna.

Conform datelor din februarie 2024, la Cahul sunt stabiliți 398 de refugiați din Ucraina.

Ofițerii ucraineni de prietenie activează în comunitățile beneficiare ale inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), la: Bălți, Cahul, Călărași, Cărpineni, Ceadîr-Lunga, Cimișlia, Copceac, Dondușeni, Drochia, Palanca, Selemet, Strășeni, Telenești și Ungheni. 

Mecanismul este testat cu sprijinul UE și PNUD, în parteneriat cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care  va elabora un set de recomandări pentru administrația locală și centrală privind instituirea unei astfel de unități și în alte localități ale țării.