Istoria Victoriei, o refugiată ucraineană, protagonistă și motor uman al coeziunii sociale în satul Chirsova prin sesiunile sale de artă, susținute de OIM
Victoria a sosit în Moldova în martie 2022, pentru a-și proteja cei 2 copii de bombardamentele rusești din regiunea Dnipropetrovsk, unde a lucrat ca jurist.
„Ceea ce m-a determinat să părăsesc Ucraina, este să le asigur copiilor siguranță, pentru că, din păcate, nu există securitate nicăieri în Ucraina.” Ea și copiii ei au fost asistați și găzduiți în Centrul de Reabilitare a Victimelor Violenței în Familie susținut de OIM din satul Chirsova, regiunea Găgăuzia. Prima experiență de trai ca refugiată cu copiii ei a fost foarte grea.
„În primele 3-4 luni am fost stresată și nu știam ce să fac pentru a ieși din acea stare. Am fost traumatizată, nu vedeam viitorul. Dar copiii mei m-au încurajat să mă gândesc la ziua de mâine. M-am gândit la pasiunea mea pentru desen și artă. Începând să desenez, am observat că asta m-a ajutat să ies din starea mea de stres. Atunci mi-am dat seama că cu acest hobby și pasiunea mea pot face ceva semnificativ pentru comunitatea moldovenească, pentru refugiați și pentru mine”.
Impulsul care a determinat-o pe Victoria să acționeze este legat de un eveniment dramatic petrecut în Moldova.
„Aici, în satul Chirsova, un băiat de 12 ani s-a sinucis. Mi-am dat seama că acest adolescent nu a găsit unde să-și arunce emoțiile negative și a ales altă cale. Acesta ar fi putut fi fiul meu. M-am gândit că dacă acel băiat ar fi fost implicat în activități extracurriculare, precum pictura sau desenul, poate un adult și-ar fi dat seama de starea lui. Ca mamă, acest eveniment m-a determinat să acționez”.
Victoria a început să împărtășească ideea de a organiza sesiuni de artă pentru copii, atât pentru moldoveni, cât și pentru refugiați, la Gimnaziul „Mihail Tanasoglu”, chiar lângă centrul de refugiați care o găzduiește pe ea și cei doi copii ai săi. O idee care a fost imediat salutată atât de școală, cât și de primărie. „Autoritățile locale și directorul gimnaziului au fost foarte pozitivi, foarte deschiși față de mine, pentru că au înțeles importanța scopului acestei activități”. Cu toate acestea, în ciuda atitudinii pozitive a școlii și a municipalității, activitățile nu au putut fi pornite din cauza lipsei de resurse pentru implementarea acesteia. La această etapă a apărut o oportunitate neașteptată. Directorul centrului pentru refugiați i-a vorbit Victoriei despre OIM și despre posibilitatea de a sprijini acest proiect.
„Reprezentanții IOM Moldova au venit la centrul pentru refugiați, pentru a afla cu ce mă pot ajuta. Apoi mi-au cerut să completez un chestionar. Și iată-mă acum organizând sesiunile mele de artă. Când cineva crede în tine și te ajută, atunci îți cresc aripile”. Sesiunile de artă au loc aproape săptămânal și sunt foarte bine primite în comunitatea locală din Chirsova ca o oportunitate deosebită de coeziune socială între moldoveni și refugiați, în special copii.
„IOM m-a ajutat foarte mult să încep, deoarece partea financiară a fost o mare problemă. Aveam de gând să lucrez doar cu câțiva copii, dar după ce m-am întâlnit cu artista de arte plastice care urma să desfășoare sesiunile de artă și am aflat despre sprijinul de la Organizația Internațională pentru Migrație, a venit ideea de a organiza ceva cu un impact mai mare. Datorită sprijinului OIM, am putut în sfârșit să-mi realizez ideea, aducând ceva nou din Ucraina în Moldova în beneficiul moldovenilor și al refugiaților.
Mi-am început activitățile în colaborare cu artiști de arte plastice, implicând copii, familii de moldoveni și refugiați. Mi s-a întâmplat de mai multe ori ca familiile de moldoveni să îmi scrie: „Fiul meu s-a întors acasă fericit, foarte fericit și vrea să participe din nou!”. Îmi place să văd feedbackul copiilor din munca lor, când pictează un tablou și văd rezultatul. Sunt foarte fericiți și înțeleg că în asta constă viața”.
Printre participanții fideli ai sesiunilor de artă, a participat chiar și primarul satului Chirsova, Serghei Sapunji.
„Este a doua oară când particip la sesiunile de artă organizate de Victoria, în satul meu. Îmi place foarte mult atmosfera. Astfel de evenimente apropie moldovenii și refugiații, ne adună împreună. Trebuie să oferim sprijin acelor oameni, care astăzi sunt temporar alături de noi, trebuie să îi facem să se simtă ca acasă. Și sunt sigur că dacă am fi și noi într-o situație atât de dificilă, și noi am fi primiți de la ei același sprijin”.
Sprijinul nu s-a limitat doar la vorbe. Primăria a acordat Victoriei sălile de clasă gratuit pentru a organiza sesiunile de artă. Opțiunea ca Victoria să folosească sălile de clasă contra plată a fost exclusă, desigur. “Credem că toate faptele bune de care beneficiază oamenii, mai ales în aceste vremuri dificile, ar trebui să fie în mod natural nobile. Familia mea este și ea afectată de acest dezastru. Mama mea este din Ucraina și am multe rude în Ucraina”, a spus primarul.
„Eu fac minimum posibil. Când oamenii desenează, ei exprimă ce simt în inima lor. Deci este foarte bine să contactezi cu oamenii în acest fel, eu doar conectez punctele pe care le pot conecta”, este ceea ce crede Victoria.
Acum este nevoie de coeziune socială între comunitatea locală și refugiați, mai mult ca niciodată.
„În prezent, sunt deja aproximativ 250 de refugiați care stau la noi, care nu au de gând să plece la moment, pentru că, în opinia mea, primesc tot de ce au nevoie aici. Și acest număr este în creștere”, a explicat primarul.
Victoria pare doar la începutul noii sale vieți. „Știu sigur că voi face ceva mare și bun. Acum acumulez experiență și voi putea să-mi realizez proiectul și inițiativele oriunde în lume, indiferent de locul în care o să mă aflu. Dacă voi putea, voi deschide în Ucraina un centru în care copiii și adulții afectați psihologic de război să poată primi ajutor prin sesiunile mele de artă și prin dragostea pe care o pun în ele”.