Constituenții ILO au elaborat prioritățile Programului de Țară pentru Muncă Decentă pentru anii 2025-2027

”Este important ca după ce discutăm și analizăm împreună situația de pe piața muncii să atingem un consens cu constituenții noștri. Dialogul social ne poate ajuta să identificăm cele mai bune priorități pentru țară”, a subliniat, în timpul atelierului de lucru, Claire Harasty, Directoarea Biroului ILO pentru Europa Centrală și de Est.

”Următorii ani vor fi foarte importanți și intenși în alinierea la acquis-ul comunitar, în contextul aderării Republicii Moldova la UE. Din acest considerent, sper că vom crea cel mai bun program care va aduce schimbări socio-economice în țară”, a precizat Corina Ajder, Secretară de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Expertul Marcel Spatari, ex-ministru al Muncii și Protecției Sociale, a prezentat o analiză a situației socio-economice din țară și progresul R. Moldova către munca decentă și dezvoltarea durabilă, dar și carențele existente. Provocările cheie pe piața muncii din Moldova sunt rata de ocupare scăzută și nivelul ridicat de inactivitate, în special în rândul tinerilor, femeilor și lucrătorilor vârstnici; îmbătrânirea populației și emigrarea continuă; nivelul ridicat al muncii informale. În același timp, Moldova a fost proactivă în introducerea reformelor în domeniul protecției sociale și al politicilor pieței muncii, cu accent pe alinierea la standardele Uniunii Europene.

Cele trei priorități setate în timpul atelierului de lucru sunt: un mai bun dialog social (obiective: sporirea eficienței comisiilor de consultări și negocieri colective la nivel de ramură, teritoriu și unitate); o mai bună dinamică a pieței muncii (obiective: activarea forței de muncă, sporirea productivității muncii, întreprinderi mai competitive); un sistem de protecție socială durabil (obiective: reducerea muncii informale și tranziția la munca formală, serviciu de sănătate ocupațională consolidat și o politică eficientă a salariului minim). 

Toate părțile constituente au dat asigurări că se vor implica activ în implementarea priorităților setate pentru noul Program. 

”Munca decentă nu este doar un slogan, este un efort spre care trebuie să tindem printr-un efort conjugat împreună cu autoritățile și partenerii sociali. Condițiile sigure și decente la locul de muncă vor asigura și o creștere economică a țării. Atingerea dezideratului este un efort de durată și este necesar sprijinul organismelor internaționale, mai ales în amplul proces în care s-a angajat R. Moldova spre integrarea europeană”, consideră Leonid Cerescu, Președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. 

”Vorbim despre cel mai bun Program pentru țară, iar acest lucru se face prin consens. Noi, ca partener social ne vom implica activ pentru a implementa prioritățile stabilite. Considerăm necesar să îmbunătățim dialogul social la nivel național, de ramură și de unitate”, a subliniat Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Elaborarea Programului de Țară pentru Munca Decentă 2025-2027 urmează a fi finalizată în anul curent și semnarea acestuia va avea loc  în primele luni ale anului 2025. 

Programul de Tară pentru Muncă Decentă (PȚMD) este un instrument de planificare important, prin intermediul căruia Organizația Internațională a Muncii oferă suport țărilor membre. PȚMD utilizează abordarea Managementului Bazat pe Rezultate (MBR) adoptat de OIM drept suport pentru cadrul de colaborare. 

”Programul evidențiază un plan pe termen mediu care să orienteze activitatea OIM în țară, în conformitate cu prioritățile și obiectivele elaborate și agreate împreună cu constituenții și sprijină prioritățile naționale, dar și internaționale, în special Strategia de Dezvoltare Durabilă 20230”, a precizat Ala Lipciu, Coordonatoare Națională a Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova. 

Statistici privind piața muncii:

Rata de activitate în Moldova rămâne foarte scăzută, deși a crescut de la 40,3% în 2020 la 45,1% în 2023, pe fondul redresării după declinul cauzat de pandemie. Zonele urbane înregistrează rate de activitate mai ridicate comparativ cu zonele rurale.

Rata de ocupare a urmat un trend de recuperare post-COVID, crescând de la 38,8% în 2020 la 43,1% în 2023, rezultând într-o creștere totală de 4,3 puncte procentuale pe parcursul celor trei ani.

Rata de ocupare a femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani, care au cel puțin un copil sub trei ani, este cu aproximativ 43 de puncte procentuale mai mică decât în cazul femeilor fără copii de vârstă preșcolară.

Rata șomajului în Moldova a crescut de la 3,1% în 2022 la 4,6% în 2023.

În ultimii ani, creșterea șomajului în rândul tinerilor a devenit o tendință deosebit de îngrijorătoare. Rata șomajului pentru persoanele cu vârsta între 15 și 24 de ani a crescut de la 9,2% în 2021 la 11,5% în 2023. Populația tânără NEET (tineri care nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare) se menține la un nivel relativ ridicat.

În 2023, numărul persoanelor angajate informal a ajuns la 203,6 mii, înregistrând o creștere de 7% față de anul precedent.

Rata de activitate a persoanelor cu dizabilități în Moldova a înregistrat o tendință pozitivă în ultimii doi ani, crescând de la 14,1% în 2021 la 17,0% în 2023, iar rata de ocupare în rândul acestor persoane a crescut de la 13,5% în 2021 la 15,8% în 2023.

În 2023, disparitatea de gen în salarii era de 15,6%, cu rate mai ridicate în anumite sectoare.