Dialog cu OSC-urile pentru un răspuns consolidat oferit femeilor refugiate și celor din comunitățile gazdă, supraviețuitoare ale violenței în bază de gen și cele expuse riscului

În debutul evenimentului, Dominika Stojanoska, reprezentanta de țară UN Women Moldova, a reflectat asupra actualei triple crize din Moldova. În acest context, ea a subliniat importanța oferirii unui sprijin consolidat atât femeilor refugiate, cât și femeilor din comunitatea locală, supraviețuitoare ale violenței, afirmând că: „Pe timp de criză, numărul cazurilor de violență crește. Am depășit pandemia COVID-19, însă așa-numita pandemie din umbră, cea a violenței globale împotriva femeilor încă persistă. Sunt convinsă că aceste acțiuni sunt investiții pe termen mai lung, pentru a acoperi și lacunele existente în ceea ce privește furnizarea de servicii pentru supraviețuitoarele violenței în bază de gen în Moldova".

Laura Tarbox, reprezentanta Ambasadei Statelor Unite în Moldova, a subliniat importanța consolidării serviciilor de care pot beneficia toate supraviețuitoarele violenței. „Colaborarea noastră cu UN Women este o componentă importantă în contextul parteneriatului guvernului SUA cu guvernul și poporul Republicii Moldova, în vederea abordării tuturor provocărilor actuale cu care se confruntă țara, pentru a construi un viitor democratic, prosper și sigur. Am încredere că Moldova, cu ajutorul partenerilor săi internaționali, va continua să sprijine persoanele din grupurile vulnerabile," a spus ea.

Prima parte a dialogului s-a axat pe importanța consolidării centrelor multifuncționale pentru femeile refugiate și femeile din Moldova, victime ale violenței în bază de gen și pentru cele aflate în situații de risc. În cadrul discuției, reprezentanții și reprezentantele OSC-urilor au vorbit despre stigmatizarea cu care se confruntă femeile supraviețuitoare ale violenței și cât de mult sunt necesare serviciile speciale în toate regiunile Moldovei. În acest context, Adriana Zaslaveț reprezentanta RCTV Memoria a declarat: „Persoanele care solicită serviciile organizației noastre își găsesc un refugiu aici, simt că sunt auzite și înțelese. Le promovăm drepturile și suntem vocea lor. Femeile, fetele, și în general, orice persoană care a trecut prin violență nu se va adresa unei organizații care nu îi oferă înțelegere. Ele au nevoie de acceptare pentru a vorbi liber," afirmă ea

Dialogul a continuat cu discuții privind provocările cu care se confruntă organizațiile în recunoașterea și raportarea violenței. Astfel, lipsa de încredere în instituțiile statului a fost identificată ca o barieră în acordarea asistenței supraviețuitoarelor violenței, în special în zonele rurale. S-a discutat, de asemenea, despre necesitatea unei finanțări flexibile pentru a permite organizațiilor să ia măsurile adecvate pentru a ajuta supraviețuitoarele violenței. Mai mult, a fost evidențiată ca o provocare majoră și sănătatea psiho-emoțională a femeilor care activează în domeniul sprijinirii supraviețuitoarelor violenței. Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie" a menționat: „Noi, femeile, punem bunăstarea altor femei pe primul loc. Lucrăm într-un ritm accelerat și reușim să facem față, dar suntem epuizate, pe când trebuie să fim calme și să avem timp pentru noi însene și să stabilim limite. Sunt necesare resurse, dar și sprijin pentru grija noastră de sine".

Elena Boțul, o femeie refugiată din Ucraina, care de la sosirea ei în Moldova sprijină alte persoane refugiate, a vorbit despre cât este de important ca femeile ucrainene să se simtă în siguranță și auzite atunci când dezvăluie experiențe de violență. Ea a vorbit în cunoștință de cauză: „Ieri, am efectuat o analiză în grupul nostru mic și am întrebat dacă știu cum să abordeze un incident de violență, violența în bază de gen sau altele. Jumătate dintre ele au spus că nu și au întrebat dacă există astfel de servicii. Au vrut să vină la centrul pentru ajutor, dar nu sunt pregătite să contacteze cu persoane străine". Raisa Toncoglas, o altă femeie refugiată din Ucraina, a susținut că: „Lipsa de încredere face ca femeile să-și păstreze durerea în interior. După ce au trecut prin această experiență, se închid. Nu putem avea încredere în nimeni, dar putem găsi încredere într-un/o prieten/ă sau într-un mediu privat. Fiecare din noi trebuie să se exprime pentru a beneficia de sprijin".

Aceast dialog reprezintă un demers semnificativ către îmbunătățirea condițiilor femeilor refugiate și celor din comunitățile locale, supraviețuitoare ale violenței în bază de gen și cele aflate în situație de risc, reflectând astfel angajamentul ferm al organizațiilor și comunităților internaționale de a sprijini grupurile de femei subreprezentate.

Despre proiect

Acordul de parteneriat face parte din proiectul „Promovarea răspunsurilor la criza refugiaților sensibile la dimensiunea de gen la nivel regional și național", care va fi implementat pe parcursul anului 2023 de către UN Women, cu finanțare oferită de către Guvernul Statelor Unite. Proiectul va aborda impactul specific de gen al crizei umanitare și al crizei refugiaților din Ucraina, asigurându-se, în același timp, că femeile și persoanele expuse riscului beneficiază de un acces consolidat la serviciile și resursele de protecție.