Atelier de lucru ILO Moldova: Soluții pentru revenirea femeilor în câmpul muncii după concediul de îngrijire a copiilor

În Republica Moldova, în 2023, numărul femeilor inactive din motive casnice sau de îngrijire a familiei era de 131.300, comparativ cu doar 6.100 de bărbați. Deși femeile angajate sunt mai bine educate decât bărbații, acestea sunt mai puțin prezente în carierele profesionale. Rata ocupării femeilor cu vârste cuprinse între 25-49 de ani, fără copii a fost de 1,8 ori mai mare decât cea a femeilor cu copii mai mici de 6 ani (65,9% vs 37%). Penalizarea maternității este mai mare în mediul urban.

Procentul femeilor NEET (tineri care nu sunt angajați, în educație sau formare) este mai mare decât al bărbaților (16,1% și 11,5%). În zonele rurale, 42,6% dintre femeile cu studii superioare sunt NEET. 71% dintre femeile NEET sunt îngrijitoare. Femeile din grupurile vulnerabile (de exemplu, femeile de etnie romă) sunt slab prezente în câmpul muncii (6,4% față de 40,9%).

”Pentru ILO, acest atelier este foarte important pentru că acordăm suport Ministerului Muncii și Protecției Sociale să implementeze în Moldova Programul de Țară. Cele trei măsuri pilot identificate urmează să fie analizate împreună, pentru a le îmbunătăți și completa. Astfel, femeile din R. Moldova vor avea acces la mai multe oportunități de a se dezvolta profesional, de a-și consolida veniturile și, în același timp, să se bucure de un echilibru între viața personală și cea profesională”, a precizat Maria José Chamorro, Specialistă în Formalizare și Egalitate de Gen, DWT/CO-Budapesta, Organizația Internațională a Muncii. 

Cristina Malanciuc, din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a precizat că toate propunerile discutate în cadrul atelierului vor fi analizate de către reprezentanții Ministerului. ”Necesitatea acestui atelier a apărut din dorința de a integra femeile în câmpul muncii, în special pe cele care revin din concediul de îngrijire a copiilor. Cu suportul ILO vom dezvolta și implementa acest obiectiv pe întreg teritoriul țării.”

Experta Elvira González Gago, cercetătoare Research4Consulting a prezentat cadrul legislativ al Republicii Moldova și cele mai bune practici din diverse țări europene. Participanții au analizat și completat trei măsuri pilot, identificate cu suportul experților OIM:

1. Îmbunătățirea serviciilor publice de îngrijire a copiilor. Scopul este ca instituțiile publice care oferă servicii de îngrijire să adopte metode noi, cum ar fi acceptarea copiilor sub 2 ani și adoptarea unui program prelungit pentru a acoperi orele de muncă ale părinților. 
2. Îmbunătățirea sprijinului oferit de companii pentru mamele care revin la muncă și pentru tații implicați în îngrijirea copiilor. Vor fi selectate 10 proiecte cu companii mici, mijlocii și mari pentru a implementa măsuri de atragere, retenție și bunăstare a mamelor care revin în câmpul muncii și de implicare a taților în îngrijirea copiilor. 
3. Îmbunătățirea sprijinului oferit de oficiile forței de muncă pentru mamele care revin la serviciu și tații implicați în îngrijirea copiilor. Vor fi selectate 10 proiecte cu companii dispuse să adopte măsuri de atragere, retenție și bunăstare a mamelor și de implicare a taților în îngrijire.

Tatiana Cristafovici, reprezentantă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) crede că ”fiecare dintre femei s-a confruntat cu subiectele abordate în cei trei piloni: cu cine ne lăsăm copiii, necesitatea unui program prelungit, deschiderea angajatorilor pentru mame și instruirea acestora. Cred că cea mai bună soluție ar fi creșele.”

Ala Scurtu, Le Bridge Corporation Limited SRL, spune că angajatorii își doresc angajați calificați, dar după un concediu prelungit de îngrijire a copiilor, multe mame își pierd din abilități, pe piață apar noi solicitări de competențe, cum ar fi digitalizarea sau limbi străine. 

”Și mamele se confruntă cu aceste obstacole când revin la muncă - cu cine să își lase copilul pentru program prelungit, cum să se recalifice pentru a fi competente pe piața muncii. Sunt multe aspecte de care trebuie să ținem cont pentru a le ajuta pe mame să revină la muncă.”

Exemple de bune practici europene:

Estonia desfășoară un Program de etichetare a companiilor favorabile familiilor, oferind categoria de Bronz, Argint și Aur companiilor care oferă program de lucru flexibil; concediu parental; cultivarea unei culturi a locului de muncă favorabile incluziunii, care să acorde prioritate bunăstării.

Germania oferă atât mamelor, cât și taților reveniți din concediul de îngrijire a copiilor o combinație de coaching și mentorat, măsuri de calificare, instrumente digitale și servicii legate de gospodărie pentru a facilita revenirea la muncă, asistență pentru plasarea în câmpul muncii, sprijin psihosocial.

Ungaria oferă suport prin creșe familiale și la locul de muncă. Autoritățile locale sunt obligate să ofere servicii publice de îngrijire a copiilor dacă în zonă locuiesc cel puțin 40 de copii și/sau dacă 5 familii solicită acest lucru. De asemenea, se oferă sprijin pentru îngrijirea copiilor oferită de angajatori pentru copiii cu vârste între 20 de săptămâni și 3 ani. Și se încurajează programul flexibil la locul de muncă: Începând cu 2020, angajatorii sunt obligați să ofere părinților cu copii sub 4 ani un program part-time, telemuncă sau modificarea orelor de muncă, la cerere.

Atelierul a fost organizat în cadrul proiectului ,,Promovarea creării locurilor de muncă sigure și a întreprinderilor sustenabile în sectorul de îngrijire și în cele conexe” pentru a oferi suport Ministerul Muncii și Protecției Sociale să implementeze Programul de Țară privind Munca Decentă. Organizația Internațională a Muncii va susține implementarea și pilotarea recomandărilor propuse în cadrul Atelierului.