Lecții organizate în școlile din Moldova în contextul Zilei Mondiale a Solului: “Pământul ne hrănește, iar noi putem să îl răsplătim cu grija noastră”

Gabriela este elevă în clasa a șasea a Gimnaziului din satul Trebujeni. Ea este una dintre cei peste 600 de elevi din Orhei și Rezina care au asistat la lecția despre sol.

„Am aflat că circa 95 la sută din hrana noastră vine anume din sol. Deși cumva știam de la părinți aceasta, pentru că ei ne spun întotdeauna că pământul ne hrănește, nu am conștientizat niciodată până acum că proporția este atât de mare. Asta înseamnă că, desigur, dacă nu avem grijă de sol, într-o bună zi acesta ar putea să ne lase flămânzi” povestește Gabriela.

Părinții Gabrielei, la fel ca toată lumea din sat, au grădină. Așa că, în cea mai mare parte, ea și colegii săi știu cum trebuie să aibă grijă de sol și înțeleg care din acțiunile oamenilor sunt dăunătoare. Sorin, colegul Gabrielei, spune:

„La această lecție am discutat că unii oameni fac mult rău și apoi așteaptă ca solul să lucreze pentru ei și să le dea hrană – taie păduri, aruncă deșeuri dăunătoare, cum ar plastic, dau foc frunzelor în grădini sau câmpurilor toamna, folosesc foarte multe îngrășăminte chimice și nu lasă pământul să se odihnească.”

Adelina, la rândul ei a povestit la lecție, apoi și în fața camerei, ce putem face fiecare dintre noi ca să ne bucurăm de ceea ce ne oferă pământul: „Să sădim copaci, cât de mulți putem, să reciclăm deșeurile din plastic sau să cumpărăm mai puține lucruri ambalate în acest material, să ducem frunzele în grădină și să le săpăm în pământ, în loc să le ardem, iar agricultorii să nu mai folosească atâtea chimicale otrăvitoare.”

Mentora lecțiilor a fost fondatoarea Atelierului Media pentru copii și tineri Te Vezi, jurnalista Sorina Obreja:

“Atât profesorii, cât și elevii ne-au primit cu multă deschidere. Am fost practic în toate satele din Orhei și Rezina – am întâlnit copii crescuți și hrăniți de pământul din grădinile pe care și ei le îngrijesc. Unii ne-au povestit cum greblează sau chiar prășesc ca să-și ajute părinții. Ei știu bine de ce are nevoie solul pentru a fi protejat, dar împreună ne-am pus cunoștințele pe policioare ca să le păstrăm pentru viitor. Ei sunt cei care mâine vor lua deciziile în țară și este important să înțeleagă de pe acum care sunt practicile nocive și care sunt cele benefice pentru ca să avem parte mulți ani înainte de bogăția pământurilor din Moldova.”

Lecțiile au fost organizate în cadrul unui proiect al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) care are drept scop atingerea neutralității degradării solurilor în Republica Moldova, implementat cu suportul Facilității Globale de Mediu (GEF). Reprezentantul adjunct al FAO în Moldova, Tudor Robu, menționează că în regiunile pilot Rezina și Orhei sunt create loturi demonstrative unde sunt implementate tehnologii și practici durabile, prietenoase mediului pentru menținerea ecosistemului.

“Degradarea solurilor în Moldova este o problemă care ne îngrijorează pe an ce trece. Suprafața fertilă a solului se deteriorează treptat și noi, din păcate, încă suntem departe de utilizarea tehnicilor prietenoase pentru producerea durabilă agricolă în așa fel încât să diminuăm acest proces constant de degradare. Din acest motiv proiectul vine să îndemne fermierii din Republica Moldova să utilizeze terenul agricol într-un mod chibzuit în așa fel încât să putem perpetua o roadă bună mulți ani de zile” spune Tudor Robu.

Ziua Mondială a Solului este marcată în fiecare an pe data de 5 decembrie, începând din 2013. Este o zi în care întreaga omenire este îndemnată să conștientizeze rolul crucial al solului pentru asigurarea securității alimentare, dar și faptul că eroziunea solurilor de pe întreaga planetă este o îngrijorare la nivel internațional. Solurile oferă circa 95 la sută din hrană pentru o populație de 8 miliarde de persoane, cifră atinsă toamna aceasta, cu o tendință de creștere de până la 9 miliarde în 2050.