Salariul minim. O mai bună eficiență pentru potecția lucrătorilor vulnerabili

Crizele afectează fiecare cetațean în parte, grupurile vulnerabile însă le resimt cel mai tare, în special grupurile cu venituri mici care fac față cu greu creșterii subite a costului vieții. În 2022 rata inflației în Moldova a cunoscut o creștere de aproape 35 la sută și a afectat substanțial salariile reale.

Riscul sporit de sărăcie, erodarea veniturilor și deprecierea calitatii vieții rămân eminente.  Cea mai săracă chintilă (chintila I, 20% din gospodariile cele mai sărace), în sate și orașe, cheltuie ân jur de 70 la sută din venit pentru hrană, casă și utilități, inclusiv gaze și electricitate. Conform estimărilor, criza energetică poate adânci sărăcia pentru  doua treimi din populație. 54 la sută din persoanele sărace sunt femei în Moldova. Gospodăriile conduse de femei vor cele mai afectate.

Salariul este cea mai importantă sursă de venit pentru majoritatea gospodăriilor. În contextul crizelor, politica salariului minim revine pe agenda de guvernare. Nu doar ca instrument de politică salarială în general, ci ca element de protecție socială a celor mai vulnerabili salariați. Conform studiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), in Moldova fiecare al cincea lucrator/oare în sectorul privat primește un salariu echivalent cu salariul minim sau unul aflat în vecinătatea acestuia.  O treime din acesti salariați muncesc în economia informală (33 % comparativ cu 14 % in economia formală);  pentru șase din zece salariați în economia informală angajatorul nu respectă legislația în materie de salariu minim. Cele mai expuse la efectele non-conformității sunt femeile, lucrătorii cu calificări joase, lucrători salariați în zonele rurale, în întrerpinderi mici și în sectorul agricol. Pentru mulți  dintre aceștia salariul minim este una dintre puținele surse de existență. Un salariu de muncă adecvat poate garanta acestor salariați un nivel de trai decent și reduce sărăcia în muncă.

In 2022 guvernul a adoptat noi reglementări cu privire la unificarea salariului minim pe economie și a majorat quantumul acestuia până la 3500 lei. OIM a recomandat unificarea salariului minim in Moldova incă in anul 2017 pentru a restabili funcția socială și economică a acestuia. Unificarea in 2022 permite restabilirea echității în sistem, perturbată anterior de prezența a două salarii minime, în sectorul privat si cel public, cu un salariu minim net inferior in sectorul public. Dar procesul de reformă trebuie continuat pentru a exclude incoerențe care încă mai există. Guvernul și partenerii sociali au solicitat OIM asistență tehnică pentru depășirea acestora. Expertiza cu care vine OIM se fundamentează pe norme internaționale și practici bune în regiune, evaluate din perspectiva prevederilor Convenției OIM nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime ratificată de către Republica Moldova in 2000.

Suportul OIM include câteva componente, printre care (i) elaborarea unei analize empirice bazată pe date cu privire la efectele salariului minim in Moldova (ii) elaborarea și validarea unui mecanism nou de stabilire și actualizare periodică a quantumului salariului minim prin intermediul dialogului social (iii) consolidarea capacităților actorilor cheie din ministere, companii, sindicate și patronate pentru aplicarea metodologiilor corecte de stabilire a salariului minim și (iv) fortificarea capacităților de negociere și promovare a salariului minim la nivel de ramură.

În data de 1 decembrie 2022 un raport privind mecanisme noi de stabilire a salariului minim a fost consultat cu membrii Comisiei Naționale de Consultări și Negocieri Colective (CNCNC). Acesta propune un șir de recomandări care, odată aplicate, vor restabili rolul social și de protecție al salariului minim, vor stabili echitatea în sistem, vor reduce discrepanța salarială intre bărbați și femei, vor permite ajustarea nivelului salariului la nevoile salariaților și famillilor acestea și vor ține cont de factorii economici.

Studiul propune o nouă procedură de stabilire participativă a salariului minim și consolidare a capacității tehnice a CNCNC pentru aplicarea acestea. Documentul analizează impactul salariului minim național asupra grilelor de salarizare din sectorul public si sugerează introducerea unui salariu minim național care să fie deconectat de salariile generale in sectorul bugetar. Nu în ultmă instanță documentul propune un cadru de suport pentru elaborarea grilelor salariale sectoriale aliniate la calificările din sector. Studiul subliniază importanța dialoglui social, a negocierilor colective și  a capacității de negociere a partenerilor sociali în procesul ajustărilor salariale.

În timpul consultării studiului dna Corina Ajder, Secretar de Stat al Muncii și Protecției Sociale a mentionat printre altele că „...recomandările studiului rezonează cu aspirația guvernului de  a restabili echitatea in sistemul de salarizare, inclusiv a salariului minim, pentru un mai bun efect al acestuia asupra calității vieții lucrătorilor cu salarii mici, a venitului din muncă a acestora”.

*****

Suportul în materie de salariu minim, oferit ce către Organizația Internațională a Muncii, este realizat în cadrul proiectului comun OIM, PNUD și FAO Moldova, finanțat din fondul ONU pentru Dezvoltare Durabilă, coordonat de către Oficiul Coordonatorului Rezident al ONU în Moldova. Proiectul include asistență tehnică pentru decidenții politici în efortul de deșășire a crizelor, redresare și reziliență, securitate alimentară și acces la venituri pentru persoanele cele mai vulnerabile.