ILO îndeamnă la acțiuni urgente pentru a preveni o eventuală criză mondială în economia serviciilor de îngrijire

Schimbările radicale ale politicilor trebuie să răspundă nevoii tot mai mari a serviciilor de îngrijire și să abordeze disparitățile enorme de repartizare a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați. Cifrele indică că femeile consumă, mai mult de trei sferturi din timp, în munca domestică și îngrijirea neremunerată.

Raportul evocă că, în cazul în care până în anul 2030 investiţiile în educație, sănătate și asistență socială s-ar dubla, ar putea fi create circa 475 de milioane de locuri de muncă.

Potrivit raportului "Care work and care jobs for the future of decent work" ("Servicii şi joburi în domeniul serviciilor de îngrijire pentru viitorul muncii decente”), în anul 2015, 2,1 miliarde de persoane aveau nevoie de îngrijire, dintre care 1,9 miliarde de copii sub 15 ani și 200 de milioane de persoane în etate. Se estimează că până în 2030, această cifră va ajunge la 2,3 miliarde, determinată de încă 200 de milioane de persoane în vârstă și copii.

“Proeminenţa globală a familiilor nucleare și a gospodăriilor cu un singur părinte și creșterea ocupării femeilor în anumite țări sporesc cererea pentru personalul de îngrijire. Dacă nu vor fi abordate în mod corespunzător, deficitele actuale ale serviciilor de îngrijire și calitatea acestora vor crea o criză mondială severă și nesustenabilă a serviciilor de îngrijire și vor spori, și mai mult, inegalitățile de gen în lumea muncii ", a declarat Laura Addati, autorul principal al raportului.

Datele colectate din 64 de țări, care reprezintă două treimi din populația economic activă, relevă că zilnic sunt alocate 16,4 miliarde de ore în munci neremunerate de îngrijire - echivalentul a 2 miliarde de persoane care muncesc opt ore pe zi fără nicio remunerare. Dacă aceste servicii ar fi evaluate pe baza unui salariu minim pe oră, acestea ar constitui 9% din PIB-ul global sau 11 trilioane de dolari SUA (paritatea puterii de cumpărare în 2011).

Potrivit raportului, femeile efectuează 76,2% din totalul orelor de muncă neremunerată - de trei ori mai mult decât bărbații.  

În unele țări, contribuția bărbaților la activitățile de îngrijire neremunerate a crescut în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în cele 23 de țări care furnizează astfel de date, diferența de gen în timpul acordat responsabilităților de îngrijire și muncii casnice neremunerate a scăzut cu doar 7 minute pe zi, în ultimele două decenii.

“În acest ritm, vor trece 210 ani până va fi eliminată diferența de gen în activitatea de îngrijire neremunerată în aceste țări. Rata glacială a acestor schimbări pune sub semnul întrebării eficiența politicilor anterioare și actuale în abordarea dimensiunii și divizării muncii de îngrijire neremunerată în ultimele două decenii ", a declarat Shauna Olney, șefa Direcţiei gen, egalitate și diversitate în cadrul filialei ILOAIDS a OIM.

Raportul menționează că munca de îngrijire neremunerată reprezintă principala barieră care împiedică femeile să acceadă, să se menţină și să progreseze pe piața muncii. În anul 2018, 606 milioane de femei în vârstă aptă de muncă au declarat că nu au reușit să facă acest lucru din cauza activităţilor de îngrijire neremunerată. Doar 41 de milioane de bărbați au afirmat că nu au fost antrenaţi pe piaţa muncii din același motiv.

Un Raport elaborat de ILO-Gallup în 2017 a constatat că, la nivel mondial, majoritatea femeilor ar prefera să deţină un loc de muncă remunerat, inclusiv cele care nu se află pe piața muncii, în cazul în care bărbații sunt de acord. De asemenea, raportul relevă că cele mai mari provocări identificate, atât de femei, cât și de bărbați, pentru femeile care au joburi remunerate au fost echilibrul dintre viaţa profesională si cea personală/de familie și lipsa serviciilor de îngrijire la prețuri accesibile. “Acest lucru implică faptul că un număr mare de femei ar putea beneficia de angajare remunerată în câmpul muncii prin accesul universal la politicile, serviciile și infrastructura de îngrijire ", a remarcat dna Olney.

Raportul pledează pentru un "drum înalt" pentru activitatea de îngrijire, ceea ce ar conduce la crearea a 475 de milioane de locuri de muncă până în 2030 și va presupune cheltuieli totale publice și private pentru servicii de îngrijire în valoare de 18,4 trilioane de dolari SUA sau 18,3% din totalul PIB-ului estimat. O astfel de investiție ar permite țărilor să realizeze până în 2030 mai multe ținte ale celor patru Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (ODD): ODD 3 (Sănătate și stare de bine), ODD 4 (Educație de calitate), ODD 5 (Egalitatea de gen) (muncă decentă și creștere economică).

De asemenea, astfel de cheltuieli ar asigura o muncă decentă pentru cei 381 de milioane de îngrijitori actuali, care includ 249 de milioane de femei și 132 de milioane de bărbați. Majoritatea lucrătorilor în domeniul îngrijirii sunt angajați în educație (123 de milioane) și în domeniul sănătății și al asistenței sociale (92 de milioane). Totalizând un număr de 70 de milioane, muncitorii casnici reprezintă cel de-al treilea grup de lucrători în domeniul îngrijirii.

De asemenea, raportul demască că majoritatea lucrătorilor din domeniul îngrijirii sunt femei, adesea migranți antrenați în economia informală, care muncesc în condiții dificile și pe salarii mici.

“Drumul îndelungat către muncile de îngrijire înseamnă recunoașterea, reducerea și redistribuirea muncii neremunerate în materie de îngrijire și realizarea muncii decente pentru lucrătorii din domeniul serviciilor de îngrijire, inclusiv pentru lucrătorii casnici și lucrătorii migranți. Calitatea precară a locurilor de muncă pentru lucrătorii din domeniul serviciilor de îngrijire duce la o calitate redusă a acestor servicii. Raportul în cauză solicită schimbări profunde ale politicilor din domeniul serviciilor de îngrijire, în domeniul macroeconomic, protecție socială, muncă și migrație ", a încheiat dna Addati.

Alte constatări cheie ale raportului:

- Mamele copiilor cu vârsta sub 6 ani suferă cele mai mari "penalități pentru angajare", doar 47,6% dintre acestea fiind angajate în câmpul muncii;

- De asemenea, lucrătorii din domeniul serviciilor de îngrijire neremunerați se confruntă cu o "penalitate vizând calitatea locului de muncă": traiul în comun cu un copil cu vârsta sub 6 ani implică o pierdere de circa o oră de muncă remunerată pe săptămână pentru femei și o creștere a timpului de lucru remunerat de 18 minute pe săptămână pentru bărbați;

- femeile cu responsabilități de îngrijire sunt mai predispuse să fie angajate pe cont propriu, în economia informală și mai puțin susceptibile de a contribui la sistemul de securitate socială;

- atitudinile față de diviziunea muncii de îngrijire remunerată și neremunerată în funcţie de gen se schimbă, însă modelul de familie de tip "bărbatul este întreținătorul familiei" rămâne foarte înrădăcinat în cadrul societăților, alături de rolul femeilor în activitățile din cadrul familiei, care continuă să fie central;

- în  anul 2016, doar 42% dintre țări din cele 184 cu date disponibile au respectat standardele minime stabilite în ”Convenția ILO nr. 183 asupra protecţiei maternităţii”;

- în același an, 39% dintre țări din cele 184 cu date disponibile, nu dispuneau de nicio dispoziție privind concediul de paternitate (fie plătit sau neplătit);

- la nivel mondial, ratele brute de înrolarea în învățământul preșcolar pentru copiii sub 3 ani au constituit doar 18,3% în 2015 și au atins 57% pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani;

- serviciile de îngrijire pe termen lung sunt practic inexistente în majoritatea țărilor din Africa, America Latină și Asia.