Aproape 25 milioane de locuri muncă la nivel mondial ar putea fi pierdute ca urmare a COVID-19, declară OIM

Criza economică şi de muncă creată de pandemia COVID - 19 ar putea mări şomajul global cu circa 25 milioane, conform unei noi evaluări efectuate de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM).

Totuşi, dacă am asigura un răspuns de politici coordonate în plan internaţional, după cum s-a întâmplat în timpul crizei financiare globale în anii 2008/09, impactul asupra şomajului global ar putea fi cu mult mai mic.  

Nota de evaluare preliminară, COVID-19 şi lumea muncii: impacturi şi răspunsuri,

cheamă la măsuri urgente, de amploare şi bine coordonate în trei domenii principale:  protejarea lucrătorilor la locul de muncă, stimularea economiei şi ocuparea forţei de muncă şi susţinerea locurilor de muncă şi a veniturilor.  

Aceste măsuri includ extinderea protecţiei sociale, susţinerea reţinerii angajării (cum ar fi muncă de scurtă durată, plata concediului, alte subvenţii) şi scutiri financiare şi fiscale, inclusiv pentru întreprinderi micro, mici şi mijlocii.  În plus, Nota propune măsuri de politici fiscale şi monetare, precum şi împrumuturi şi suport financiar pentru anumite sectoare economice.

Diferite scenarii

În baza diferitor scenarii privind impactul COVID - 19 asupra creşterii PIB-ului global, OIM estimează o creştere a şomajului global între 5,3 milioane (scenariul „moderat”) şi 24,7 milioane (scenariul „grav”) de la nivelul de bază de 188 milioane în 2019.  Prin comparaţie, criza financiară globală din 2008-9 a crescut şomajul global cu 22 milioane.

Se preconizează că va crește semnificativ și nivelul de sub-ocupare deoarece consecinţele economice ale apariţiei virusului se transpun în reducerea orelor de lucru şi a salariilor.  Auto-ocuparea în ţările în curs de dezvoltare, care deseori serveşte la amortizarea impactului schimbărilor, de astă dată nu va putea face acest lucru din cauza restricţiilor în privinţa circulaţiei persoanelor (de ex. furnizorii de servicii) şi a mărfurilor.   

De asemenea, scăderea ocupării forţei de muncă înseamnă pierderi de venituri ale lucrătorilor.  Studiul estimează că aceste pierderi vor fi între 860 miliarde USD şi 3,4 trilioane USD până la sfârşitul anului 2020.  Acest fapt se va solda cu scăderi ale consumului de bunuri şi servicii, afectând astfel perspectivele companiilor şi economiilor. 

Se presupune că vor crește semnificativ veniturile sub nivelul minim de existență, întrucât „presiunea asupra veniturilor rezultate din scăderea activității economice va ruina lucrătorii care sunt aproape de sau sub pragul sărăciei”.

OIM estimează că, suplimentar, între 8,8 şi 35 milioane de persoane din toată lumea vor avea venituri sun minimul de existență, în comparaţie cu estimarea iniţială pentru 2020 (care a prevăzut o scădere de 14 milioane la nivel mondial).   

Răspunsuri de politici rapide şi coordonate

“Aceasta criză nu mai este doar o criză globală de sănătate, dar este una majoră care afectează piaţa muncii şi economia, şi care are un impact imens asupra oamenilor”, a declarat Directorul General al OIM, Guy Ryder.  

“In 2008, lumea a dat dovadă de unitate pentru a aborda consecinţele crizei financiare globale, şi răul cel mai mare a fost evitat.  Avem nevoie de un astfel de tip de guvernare şi hotărâre acum” a adăugat el.

"Această criză nu mai este doar o criză globală de sănătate, ci este una majoră care afectează piaţa muncii şi economia, şi care are un impact imens asupra oamenilor."

Guy Ryder, Director General al OIM

Nota OIM avertizează că anumite grupuri de populaţie vor fi disproporţionat afectate de criza locurilor de muncă, fapt ce ar putea spori inegalitatea.  Aceste grupuri includ persoane care deţin locuri de muncă mai puţin protejate şi mai prost plătite, îndeosebi tinerii şi lucrătorii în vârstă.  La fel, femeile şi migranţii.  Cei din urmă sunt vulnerabili din cauza lipsei protecţiei sociale şi a drepturilor, iar femeile sunt prea mult reprezentate în categoria locurilor de muncă cu salarii mici şi în sectoare afectate.   

“În timpuri de criză, de genul actualei, noi dispunem de două instrumente cheie care ne-ar putea ajuta să diminuăm consecințele şi să restabilim încrederea publicului.  În primul rând, dialogul social, cu implicarea lucrătorilor şi angajatorilor şi reprezentanţilor acestora, acesta fiind un lucru vital pentru construirea încrederii publicului şi suportul măsurilor necesare pentru depăşirea acestei crize.   În al doilea rând, standardele internaţionale în muncă prezintă o bază verificată şi de încredere pentru răspunsuri de politici focusate pe o recuperare sustenabilă şi echitabilă.  Trebuie să facem totul pentru a minimaliza daunele cauzate oamenilor în aceste vremuri grele,” conclude Ryder.

 

Pentru mai multă informație despre subiect, vă invităm să citiți articolele d emai jos:

COVID-19 and world of work: Impacts and responses

Precarious workers pushed to the edge by COVID-19

COVID-19 and the world of work