Atelier: Restabilirea ecosistemelor forestiere în Republica Moldova, studiu de fezabilitate privind producerea materialului forestier de reproducere

Evenimentul a fost deschis cu un cuvânt de salut de Ministrul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a vorbit despre strategiile și programele care au drept prioritate - creșterea suprafețelor terenurilor împădurite și a apreciat datele oferite de acest studiu. Doamna Ministru a subliniat repetat, importanța implicării active pentru realizarea celor planificate până la sfârșitul anului, și nu numai, în special a  Programului Național de extindere și reabilitare a pădurilor 2023 – 2032 (PNERP), care își propune atenuarea schimbărilor climatice și a emisiilor de carbon, reducerea degradării solului, conservarea solurilor prețioase, o dinamică pozitivă a sedimentelor în rețeaua hidrografică.

Sarcinile actuale ale sectorului forestier privind lucrările de împădurire, de refacere a pădurilor degradate, reclamă cantități însemnate de semințe forestiere de calitate superioară, fie pentru semănături directe, fie pentru producerea puieţilor în pepiniere.

În cadrul atelierului, printre vorbitori au fost Secretarul de stat, doamna Aliona Rusnac, domnul Simion Springett, coordonator rezident din cadrul Națiunilor Unite, și Talabek Makeev, Consultant regional UNECE, care au reiterat susținerea pentru colegii din minister pentru îndeplinirea programului sus-menționat.

La prezentarea studiului au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Agenției „Moldsilva”, ICAS, societatea civilă, donatori, domnul Liviu Nichiforel, consultant internațional UNECE și Ciprian Palaghianu, decanul facultății de Silvicultură, Universitatea din Suceava, România.

Pentru a redresa situaţia şi a acoperi necesarul de material reproductiv cu calităţi ereditare superioare pentru executarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, ajutorare a regenerării naturale, extindere a fondului forestier şi având în vedere marea diversitate staţională în care se introduce materialul forestier de reproducere, cred specialiștii că este rezonabil să se recurgă la o bază genetică vastă, interceptată din populații cât mai reprezentative, care să permită valorificarea cât mai amplă a bogatei rezerve de plasmă germinativă de care dispun speciile autohtone forestiere.