Complexul hidroenergetic nistrean are un impact semnificativ asupra debitelor, calității apei și diversității biologice a Nistrului

Acestea sunt câteva dintre concluziile preliminare ale studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei. Rezultatele preliminare ale cercetării au fost prezentate la un eveniment de presă, desfășurat în contextul Zilei Nistrului, marcată în fiecare an în ultima duminică a lunii mai.

„Deoarece omenirea s-a implicat în starea naturală a Nistrului, încălcându-i grav echilibrul ecologic, suntem obligaţi să luăm măsuri în redresarea situației ecologice actuale ale fluviului. Acest studiu va oferi răspunsuri Guvernului, inclusiv despre impacturile curente și viitoare ale CHN asupra populației, economiei și ecosistemelor din Republica Moldova, precum și care sunt riscurile și recomandările pentru diminuarea acestora”, a declarat  Ion Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

La evenimentul de presă au fost prezentate trei capitole ale studiului, și anume privind impactul asupra stării hidrologice a râului Nistru, asupra calității apei și asupra hidro-biodiversității.

„Cunoașterea și înțelegerea factorilor declanșatori ai impactului socio-economic și de mediu față de râul Nistru va permite autorităților din Republica Moldova și populației, în special celor care locuiesc în vecinătatea bazinului hidrografic, să gestioneze mai bine riscurile și să le abordeze în timp util”, a afirmat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Autorii studiului constată că volumul mediu al apei în aval de CHN a scăzut cu peste 10% sau 800 milioane de m3, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de cca 6% în primăvară și creșteri vara și toamna, iar debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția CHN, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 m3/s stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic.

Referitor la calitatea apei, în aval de CHN, conținutul de aluviuni în suspensie scade brusc, iar apa devine transparentă. Întrucât aportul de apă pentru turbine se realizează din straturile adânci ale rezervorului, în care apa are o temperatură mai scăzută dar stabilă, în sezonul rece în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald. Autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția CHN și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie. Deși apa din aval este mai săracă în nutrienți, scad și valorile maxime ale ionului de amoniu (cea mai toxică formă de azotat din apă), ca și conținutul de metale grele. Totodată, se observă vârfuri cu conținut ridicat de oxigen (când descărcarea este în curs), care alternează cu o scădere notabilă a conținutului de oxigen.

În ceea ce privește impactul asupra plantelor acvatice superioare, în ultimele decenii se atestă o supraaglomerare intensivă cu vegetație acvatică mai înaltă a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și a zonei de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

În același timp, se atestă o reorganizare semnificativă a compoziției taxonomice a zooplanctonului, o scădere a abundenței speciilor reofile (care trăiesc în cursul râurilor) și o creștere a speciilor limnofile (care preferă apele în stagnare), s-a redus diversitatea și populația zooplanctonului. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.

Datorită amplasării sale geografice, fluviul Nistru este un râu transfrontalier, care necesită o gestionare durabilă comună de către autoritățile din Ucraina (pe teritoriul căreia izvorăște și se revarsă) și Moldova, în baza principiului de management integrat al apelor. În acest sens, în 2018 a fost constituită Comisia Nistreană, ca un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități asupra gestionării Nistrului.

Studiul privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru urmează a fi finalizat și prezentat părții moldovenești a Comisiei Nistrene și echipei de negociatori a Acordului de funcționare a CHN.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.