ONU Moldova a oferit suport comunității de romi din regiunea transnistreană pentru a face față impactului pandemiei

Deseori ei sunt excluși din procesele decizionale, au acces redus la beneficiile în urma dezvoltării, le sunt încălcate drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi limitarea accesului la serviciile de sănătate, educație, asistență socială, de angajare, etc.

Pandemia de COVID-19 a supus această categorie de persoane, deja expusă vulnerabilităților, la o marginalizare socioeconomică suplimentară, discriminarea resimțindu-se mai puternic ca niciodată pe timpul crizei pandemice.

„Înainte de pandemie, persoanele de etnie romă mai aveau un loc de muncă, unii vindeau la piață, unii făceau curat, dar odată cu pandemia mulți au rămas fără lucru, iar discriminarea la adresa comunității noastre a luat proporții si mai mari”, menționează Vasilisa Avtutova, voluntară și mai nou, coordonatoarea subdiviziunii pentru împuternicirea femeilor rome în cadrul Asociației de romi din regiunea transnistreană.

Vasilisa Avtutova este o femeie de etnie romă, locuiește în Bender. În viața de zi cu zi se dedică muncii pentru susținerea comunității de romi din regiunea transnistreană. Este voluntară în Asociația de romi din regiune, care poartă denumirea de „Cortul de pe Nistru” („Шатер на Днестре”), unde pune umărul pentru a rezolva problemele comunității și a-i sprijini pe cei mai vulnerabili membri ai acesteia.

Dificultăți în găsirea unui loc de muncă, lipsa documentelor și educației, discriminarea și condițiile dificile de viață – acestea sunt doar câteva din problemele cu care se confruntă comunitatea romă zilnic, pe timp de pandemie ele devenind și mai acute.

Prin intermediul asociațiilor non-guvernamentale, ONU Moldova reușește să ajungă la persoanele din grupurile vulnerabile, ghidându-se de principiul - a nu lăsa pe nimeni în urmă. În pandemie, comunitatea romilor din regiunea transnistreană a primit asistență umanitară din partea prin intermediul Fondului ONU de Încredere a Partenerilor, implementat de agențiile ONU: UN Women, UNICEF și IOM. Ajutorul social a constat din două seturi, unul cu produse alimentare și a doilea cu produse de igienă personală și pentru casă.

Vasilisa Avtutova spune că a avut grijă ca ajutoarele pe care le-au primit să ajungă la cei care fără acesta nu ar fi supraviețuit impactului pandemiei. „Am ajutat persoanele cu dizabilități, bătrânii și familii tinere cu mulți copii din comunitatea noastră de romi. Indiferent că e femeie sau bărbat, i-am ajutat pe toți cei care au avut nevoie.”, ne spune ea cu seninătate.

În regiunea transnistreană, potrivit ONG-urilor locale, în timpul carantinei majoritatea serviciilor sociale au fost sistate. Singurul sprijin social disponibil grupurilor vulnerabile a fost oferit de voluntari și ONG-uri.

Vasilisa a fost chiar ea, una dintre acele persoane care au mers la casele oamenilor pentru a le livra coletele cu produse „Lucrez mai mult cu oamenii din Bender, de unde sunt și eu. Îi ajut cu ce pot, merg la ei, voluntar, nu aștept nimic în schimb, vreau doar să-i ajut. Este un domn care a avut două atacuri cerebrale, nu are mai nimic. Toată pensia lui se cheltuie pe medicamente, iar pentru mâncare și produse de igienă nu îi rămâne nimic. Era așa bucuros să primească coletele acestea cu produse alimentare și de igienă.”

Datorită identificării la timp a persoanelor afectate de pandemie și necesităților acestora, efectuată inclusiv cu suportul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, în total, pe timpul pandemiei, peste 500.000 de persoane vulnerabile și marginalizate au primit asistență în cel mai scurt timp posibil pentru a putea face față impactului pandemiei și provocărilor/greutăților apărute.

Încă până la apariția primului caz de infectare în țara noastră, ONU Moldova a avut o comunicare eficientă și permanentă cu autoritățile statului, oferind suport imediat țării pentru a lupta cu noul coronavirus și a face față noilor provocări. În același  timp, anticipând efectele pandemiei și ale restricțiilor impuse, echipa ONU a elaborat un Plan de răspuns și redresare socio-economică COVID-19, în baza evaluărilor efectuate. Planul conține peste 99 de acțiuni/proiecte ce oferă sprijin imediat și pe termen mediu, accentul fiind pus în special pe grupurile și persoanele vulnerabile și marginalizate, precum și pe persoanele care riscă să fie lăsate în urmă.