Republica Moldova se numără printre singurele trei țări din lume care demonstrează că oamenii pot pune presiune mai mică asupra planetei, potrivit Raportului de dezvoltare umană al PNUD

Cea de-a 30-a ediție aniversară a Raportului de dezvoltare umană, „Următoarea frontieră: Dezvoltarea umană și Antropocenul”, vine cu o perspectivă nouă, experimentală în IDU anual. Raportul susține că, pe măsură ce oamenii și planeta intră într-o epocă geologică complet nouă, Antropocenul sau Epoca oamenilor, este timpul ca toate țările să își reproiecteze calea pe care o urmează spre progres. Acest lucru trebuie făcut ținând cont pe deplin de presiunile periculoase pe care oamenii le pun asupra planetei și renunțând la dezechilibrele de putere și factorii care împiedică schimbarea.

IDU – indicele care măsoară sănătatea, educația și standardele de viață ale unei națiuni – a fost ajustat pentru a include încă două elemente: emisiile de dioxid de carbon ale unei țări și amprenta sa materială. Acesta demonstrează cum s-ar schimba peisajul dezvoltării globale în cazul în care atât bunăstarea oamenilor, cât cea a planetei ar fi luate în calcul la definirea progresului umanității.

Odată cu Indicele de Dezvoltare Umană ajustat la presiunile asupra planetei – sau IDUP – se conturează o nouă imagine globală a progresului uman, care prezintă o evaluare mai puțin optimistă, dar mai reală. De exemplu, peste 50 de țări părăsesc grupul statelor cu dezvoltare umană foarte înaltă, fapt care reflectă dependența acestora de combustibilii fosili și de amprenta materială.

În pofida ajustărilor respective, trei țări din lume, Costa Rica, Republica Moldova și Panama, avansează cu cel puțin 30 de locuri, demonstrând că este posibilă exercitarea unei presiuni mai mici asupra planetei.

„Republica Moldova este lideră pe calea schimbărilor pozitive în domeniul climei, fiind a patra țară din lume care și-a prezentat Contribuția națională determinată actualizată la Acordul de la Paris, urmând obiectivul de a ajunge treptat, până în anul 2030, la neutralitatea climatică”, a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Dezvoltarea umană trebuie să fie în favoarea naturii și lupta contra acesteia trebuie abandonată. Raportul recomandă ajustarea normelor sociale și valorilor, stimulentelor guvernamentale și financiare.

Între 1990 și 2019, valoarea IDU al Republicii Moldova a crescut cu 8,7%, de la 0,690 la 0,750. IDU al R. Moldova de 0,750 în 2019 este sub media de 0,753 pentru țările din grupul de dezvoltare umană înaltă și sub media de 0,791 pentru țările din Europa și Asia Centrală.

Republica Moldova este în topul țărilor din regiunea Europei și Asiei Centrale, cu cel mai mare indice al dezvoltării de gen, de 1.014. Acest indice măsoară inegalitățile de gen în trei dimensiuni de bază ale dezvoltării umane: sănătatea (măsurată prin speranța de viață a femeilor și bărbaților la naștere), educația (măsurată în funcție de anii de școlarizare a femeilor și bărbaților pentru copii și media anilor de școală pentru adulții cu vârsta de 25 de ani și mai mult) și controlul asupra resurselor economice (măsurate în funcție de VNB pe cap de locuitor pentru femei și bărbați).

Cu toate acestea, R. Moldova a pierdut 10,4% din progresul dezvoltării umane din cauza inegalităților persistente. Amploarea privării de drepturi esențiale în Republica Moldova este de 37,4%, acesta fiind scorul mediu de privare a persoanelor care se confruntă cu sărăcie multidimensională. Sărăcia veniturilor reflectă doar o parte a monedei. În R. Moldova, 0,9% din populație (38.000 de persoane) suferă din cauza sărăciei multidimensionale, iar alte 3,7% sunt calificate ca fiind vulnerabile la sărăcie multidimensională (150.000 de persoane).

Cele mai recente date ale sondajului care au fost disponibile publicului pentru estimarea Indicelui sărăciei multidimensionale (ISM) al Republicii Moldova se referă la anul 2012. PNUD Moldova susține Biroul Național de Statistică la calcularea unui indice al sărăciei multidimensionale, care va fi disponibil în 2021.

Contact pentru mass-media: Laura Bohanțova, Coordonatoare comunicare, tel +373 685 11 883, E-mail: laura.bohantova@undp.org

Pentru a afla mai multe despre Raportul de dezvoltarea umană pentru 2020 și analiza PNUD cu privire la IDU experimental, ajustat la presiuni planetare, accesați http://hdr.undp.org/en/2020-report

Descărcați aici Nota informativă cu privire la Republica Moldova.