Ocnița, orașul care și-a propus să fie în pas cu schimbarea climei

Iluminat stradal cu becuri LED, eficiente energetic, grădinița din localitate, dotată cu panouri fotovoltaice pentru economisirea consumului de energie și zeci de proiecte scrise și depuse la diverși donatori pentru atragerea investițiilor menite să sporească reziliența comunității la schimbările climatice – sunt reușitele orașului Ocnița, care și-a setat în ultimii ani scopul de a tempera efectele negative ale încălzirii globale.  

Mai în glumă, mai în serios, cei de la Ocnița spun că au reușit să fie cu un pas înaintea autorităților naționale. Și asta pentru că în urmă cu un an Consiliul orășenesc a adoptat Planul local de adaptare la schimbările climatice, iar de atunci investițiile în localitate se fac ținându-se cont inclusiv de schimbarea climei. În acest proces, administrația orașului a fost sprijinită de experții proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă.

Viceprimarul de Ocnița, Marcel Gîrtopan, este convins că localitățile care neglijează efectele negative ale schimbărilor climatice se expun de fapt unor riscuri economice ulterioare. Or, inundațiile, secetele sau schimbările bruște de temperatură pot cauza daune considerabile agriculturii, infrastructurii și afacerilor locale:

„Prin intermediul planului de adaptare la schimbările climatice am revăzut modalitatea de gestionare a bugetului public. Cu toții ne dorim să cheltuim banii cu chibzuială. Păi, cum putem construi drumuri sau poduri fără să ținem cont de temperaturile ridicate din ultimii ani? E ca și cum am arunca banii în vânt. Materialele pe care le utilizăm trebuie să fie adaptate la schimbările climatice, altfel infrastructura nu va rezista la impactul acestora.”Viceprimarul de Ocnița, Marcel Gîrtopan

Viceprimarul spune că inițiativa de a introduce adaptarea la schimbările climatice printre prioritățile de dezvoltare a localității a fost susținută unanim de consilierii locali. Nimeni nu a pus la îndoială faptul că prin investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și infrastructură rezistentă la schimbarea climei, orașul poate deveni mai competitiv, atrăgând investiții pe termen lung. 

Mai mult, și managerii instituțiilor publice din oraș s-au arătat interesați de proiecte menite să reducă efectele negative ale schimbărilor climatice. Bunăoară, administrația grădiniței „Ghiocel” din Ocnița s-a implicat activ în proiectul de dotare a instituției cu panouri fotovoltaice, care asigură o treime din energia electrică consumată. 

Directoarea grădiniței, Mariana Costenco, crede că prin dezvoltarea inițiativelor prietenoase mediului reușește să-i educe pe copii să fie responsabili față de natură: 

„E de datoria noastră să sădim o sămânță a înțelepciunii în copiii noștri, astfel încât aceștia, crescând, să aibă o atitudine responsabilă față de mediul înconjurător. Lor le rămâne moștenire acest oraș. Din acest motiv, de mici trebuie să le explicăm ce pot face pentru a preîntâmpina posibilele probleme ale mediului.”

În ultimii ani, tot mai multe sate și orașe din țară sunt interesate să aibă planuri de adaptare la schimbările climatice. Consultanta PNUD Moldova, Ecaterina Melnicenco, susține că acest interes oglindește o conștientizare crescândă din partea autorităților locale și comunităților privind importanța protejării mediului. Or, eforturile de adaptare la schimbările climatice, pe lângă un angajament față de generațiile viitoare, reprezintă și o necesitate în fața realității actuale: 

„Datele cu care operează specialiștii din domeniu arată că fiecare dolar investit în procesul de adaptare previne cheltuirea în viitor a altor șapte dolari pentru a acoperi eventualele pagube provocate de schimbările climatice. Cu greu îmi imaginez că acest proces va avea sorți de izbândă fără o colaborare strânsă dintre autoritățile naționale, cele locale și cetățeni. Adaptarea începe de la fiecare dintre noi. Cetățenii pot contribui la eforturile de adaptare prin economisirea energiei, plantarea de arbori sau implicarea în proiecte comunitare de protejare a mediului. Autoritățile, la rândul lor, pot crea politici și programe ce urmează să încurajeze aceste acțiuni.”

La finele lunii august, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Programul, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova și al Fondului Verde pentru Climă, setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier. Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete.