Femeia care visează să poată cumpăra case pentru toate supraviețuitoarele violenței în familie

Ideea i-a venit după ce a reușit să evadeze dintr-o căsnicie de coșmar. Prima femeie pe care ar ajuta-o ar fi o prietenă, care astăzi încă mai îndură bătăi și umilințe.

Angela are 44 de ani, șase copii și două căsnicii în care a trăit în violență. Ea locuiește într-un oraș din sudul ţării. Acum trei luni ea și-a luat viața de la capăt, reușind să plece de la soțul său care o teroriza atât pe ea, cât și pe copii. „Am înțeles că nu mai pot continua când, într-un acces de furie, el a încercat să îl lege pe unul dintre copii la cușcă, în locul câinelui”, spune ea.

A plecat în grabă, luând de acasă doar cei trei câini pe care îi avea în curte: „Mă temeam că o să-i chinuiască”. Ajutată de o activistă civică, Angela s-a stabilit în orașul vecin, unde locuiește într-o casă socială.

Cu primul soț, un bărbat cu 10 ani mai mare, s-a căsătorit când avea doar 17 ani, iar fetele de vârsta ei încă nu absolviseră liceul. Înțelegea că este prea tânără și voia să termine școala de croitorie unde învăța, dar dorința de a evada din mediul violent de acasă era mai mare. „M-am măritat ca să scap de bătăile și scandalurile de acasă”, afirmă Angela. Rând pe rând, a adus pe lume trei copii. Chiar dacă nu avea o profesie, femeia câștiga bani reparând haine sau croind rochii și fuste pentru femeile din sat.

Acasă, bătăile se țineau lanț, iar unul din episoadele cele mai sinistre de violență s-a întâmplat chiar atunci când era însărcinată cu unul dintre copii.

În una din plecările la muncă peste hotare, bărbatul a suferit un infarct și a decedat, iar Angela a rămas singură, cu trei copii în brațe. Avea doar 25 de ani. La scurt timp, cedând amenințărilor din partea rudelor soțului, a fost nevoită să plece din casă. Peste câțiva ani l-a cunoscut pe cel de-al doilea soț, un bărbat lângă care și-a sacrificat un deceniu de viață.

„Parcă nu au fost zece ani, dar o sută”, spune femeia. Violent cu ea și copiii, bărbatul nu i-a prea lăsat să se bucure de viață. Pentru că nu avea unde se duce, femeia a îndurat ani la rândul violența psihologică la care era supusă ea și bătăile pe care le sufereau copiii.

„Număra până și fructele din pomi, nu aveam voie să mâncăm mai mult decât ne permitea el. Dacă un copil lua o notă nu prea bună, în ziua aceea nu avea voie să mănânce nimic acasă. Dacă îi ieșeam din cuvânt, lovea în cap cu tot ce nimerea”, afirmă Angela.

Chiar dacă a investit ani de muncă în casa bărbatului, nu a pretins nimic când a plecat de acolo.

„Tot ce îmi doream era să trăiesc în liniște cu copiii mei”. Femeia spune că a mai avut o tentativă să plece, dar a fost nevoită să revină acasă pentru că nu avea unde se duce.

Viața Angelei s-a schimbat la 180 de grade în ajun de Revelion, când a apelat la un ONG local, fiind-i frică pentru viața sa și a copiilor. A fost ajutată să se mute într-o locuință socială unde trăiește împreună cu mama sa și cei trei copii mai mici. Ceilalţi copii muncesc și învață.

De câteva ori pe săptămână, femeia face voluntariat la un centru social, unde ajută la gătit bucate și la repartizarea hranei către bătrânii solitari. În timpul liber, repară haine și pentru beneficiarii centrului.

Între timp, ea a pregătit terenul pentru o seră, unde la vară va crește legume eco, pentru familie. Surplusul îl va dona pentru nevoiași, ne spune ea.

Chiar dacă viața nu i-a oferit multe șanse, Angela este o luptătoare și vrea să ajute și alte femei să iasă din cercul violenței. De aceea, dacă ar avea suficienți bani, le-ar cumpăra case tuturor femeilor care trăiesc cu abuzatorii lor de frică să nu rămână fără acoperiș. „Eu am o prietenă, ea nu are casa ei. Trăiește foarte greu. Când bărbatul se îmbată nu se poate lipi de casă. Mă sună în fiecare seară și îmi spune că îi vine să își ia zilele”.

În regiunea de sud, unde e stabilită Angela, nu există niciun serviciu social destinat femeilor care suferă din cauza violenței. Sute de femei trăiesc în captivitatea soților agresivi de frica să nu rămână fără adăpost atât ele, cât și copiii lor. Primul serviciu social va fi deschis la finele anului curent, în cadrul unei colaborări între Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia. În centru femeile vor putea locui împreună cu copiii lor, vor beneficia de asistența psihologilor, juriștilor, asistenților sociali și vor fi ajutate să își găsească un loc de muncă sau să lanseze o afacere. Pentru amenajarea centrului de găzduire, autoritățile din UTAG au oferit un edificiu, iar PNUD, cu sprijinul Republicii Coreea, va aloca finanțare pentru reparația și amenajarea centrului.

O campanie de colectare de fonduri va completa bugetul pentru renovarea şi dotarea centrului. Donaţiile sunt colectate prin intermediul platformei www.sprijina.md la acest link.

Angela crede că un astfel de serviciu ar salva multe femei și copiii.