COVID-19 poate reduce PIB-ul global cu circa 1 la sută în 2020

New York, 1 aprilie – Economia globală s-ar putea reduce cu circa 1 procent în anul curent – 0,9 procente – din cauza pandemiei de COVID-19, iar producția mondială s-ar putea contracta în continuare, în cazul în care restricțiile aplicate asupra activităților economice se vor extinde până în al treilea trimestru al anului, iar răspunsurile fiscale nu vor reuși să susțină veniturile și cheltuielile de consum, potrivit unui nou briefing, emis astăzi de către Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.

Restricțiile din ce în ce mai mari asupra circulației persoanelor și blocajele din Europa și America de Nord lovesc puternic în sectorul serviciilor, în special în ramurile care implică interacțiunile fizice, cum ar fi comerțul cu amănuntul, serviciile de agrement și hoteliere, recreere și transport. Împreună, acestea reprezintă peste un sfert din toate locurile de muncă în economiile respective. Toate societățile comerciale pierd venituri, șomajul poate să crească brusc, transformând șocul ofertei într-un șoc mai larg al cererii pentru economie.

Gravitatea impactului economic—o recesiune moderată sau profundă—va depinde în mare parte de durata restricțiilor asupra circulației persoanelor și a activităților economice în economiile majore, dar și asupra mărimii și eficacității răspunsurilor fiscale la criză. Potrivit raportului, probabilitatea unei recesiuni economice profunde ar putea fi minimizată printr-un pachet de stimulare fiscală bine-elaborat care să stabilească ca prioritate cheltuielile pentru sănătate în vederea limitării răspândirii virusului și să ofere sprijin pentru veniturile gospodăriilor celor mai afectate de pandemie.

“Sunt necesare măsuri de politică urgente și curajoase, nu doar în vederea limitării pandemiei și salvării de vieți, dar și pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili din societățile noastre de ruinare economică și a susține creșterea economică și stabilitatea financiară,” a subliniat Liu Zhenmin, Subsecretarul-General pentru Afaceri Economice și Sociale.

Impactul economic se răspândește în toată lumea

Efectele negative ale restricțiilor prelungite asupra activităților economice în economiile dezvoltate curând se vor reflecta și în țările în curs de dezvoltare prin canalele de comerț și investiții. O scădere pronunțată a cheltuielilor de consum în Uniunea Europeană și Statele Unite va reduce importurile de bunuri de consum din țările în curs de dezvoltare. În plus, fabricarea globală de produse s-ar putea contracta semnificativ, pe fondul posibilității perturbărilor extinse asupra lanțurilor de aprovizionare globale.

În scenariul cel mai pesimist, PIB-ul global s-ar putea reduce cu 0,9 procente în 2020, în locul unei creșteri prognozate de 2,5 procente. Producția mondială s-ar putea contracta în continuare, în cazul în care restricțiile aplicate asupra activităților economice se vor extinde până în al treilea trimestru al anului, iar răspunsurile fiscale nu vor reuși să susțină veniturile și cheltuielile de consum, avertizează raportul.

Prin comparație, economia mondială s-a contractat cu 1,7 la sută în timpul crizei financiare globale din 2009.

Exporturile de turism, mărfuri în scădere și ieșirile de capital vor avea impact asupra țărilor vulnerabile

Țările în curs de dezvoltare, în special cele care depind de exporturile de turism și mărfuri, se confruntă cu riscuri economice sporite. Stoparea bruscă a intrării turiștilor în țară va afecta sectorul turismului în statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIMD) care angajează milioane de lucrători slab calificați. Iar scăderea veniturilor legate de mărfuri și inversarea fluxurilor de capital cresc probabilitatea incapacității de asumare a datoriilor pentru multe economii dependente de mărfuri. Este posibil ca guvernele să fie obligate să-și reducă cheltuielile publice într-un moment când trebuie să sporească cheltuielile pentru a limita pandemia și a sprijini consumul și investițiile.

Criza economică va avea un impact negativ asupra dezvoltării durabile

Pandemia afectează în mod disproporționat milioane de lucrători cu salarii mai mici din sectoarele de servicii, cărora deseori le lipsește protecția muncii și care lucrează în apropiere fizică de alții. În lipsa unui sprijin adecvat pentru venituri, mulți vor sărăci, chiar și în majoritatea economiilor dezvoltate, agravând nivelurile deja ridicate ale inegalității veniturilor. Efectul închiderii școlilor ar putea face divizarea educațională și mai pronunțată, cu posibile consecințe pe termen lung.

Raportul constată că, pe măsura agravării pandemiei COVID-19, anxietatea economică profundă – alimentată de o creștere mai lentă și o inegalitate mai mare – sporește. Chiar și în multe țări cu venituri mari, un segment semnificativ al populației nu are suficiente resurse financiare pentru a trăi dincolo de pragul sărăciei naționale timp de trei luni.  În Italia și Spania, fiind grav afectate, de exemplu, o rată estimată de 27% și, respectiv, 40% din populație, nu are economii suficiente pentru a-și permite să nu lucreze mai mult de trei luni.

Elliott Harris, Economistul-șef al ONU și Secretarul General Adjunct pentru Dezvoltare economică, a declarat: ”Deși trebuie să acordăm prioritate răspunsului în materie de sănătate în vederea limitării răspândirii virusului cu orice preț, nu trebuie să pierdem din vedere modul în care este afectată populația cea mai vulnerabilă și ce înseamnă aceasta pentru dezvoltarea durabilă. Scopul nostru este asigurarea unei recuperări reziliente din criză și revenirea în direcția dezvoltării durabile.”

~~~

Pentru mai multe informații:

Briefingul lunar pentru aprilie al Situației și Perspectivelor Economice Mondiale este disponibil la:

https://www.un.org/development/desa/dpad/publication/world-economic-situation-and-prospects-april-2020-briefing-no-136/

Seria Briefingurilor lunare este disponibilă la: www.bit.ly/wespbrief

Contacte de presă:

Departamentul pentru Comunicații Globale al ONU: Dan Shepard, shepard@un.org

Serviciile de Planificare Strategică și Comunicații al DESA al ONU: Helen Rosengren, rosengrenh@un.org