Salariului minim și combaterea muncii nedeclarate și salariilor în plic în sectorul construcțiilor, subiectele unui atelier tripartit de lucru organizat de OIM
20 iulie 2023
- Metodologia utilizată pentru producerea cifrelor privind salariile sectoriale în Republica Moldova, gradul de adecvare a salariului minim actual, precum și provocările ce țin de combaterea salariilor în plic și muncii nedeclarate, au fost subiectele examinate în cadrul unui atelier de lucru organizat de către Organizația Internațională a Muncii (OIM) în data de 12 iulie 2023, la Chișinău.
La eveniment au participat membrii Comisiei de ramură pentru consultări și negocieri colective în domeniul construcțiilor, reprezentanți ai Biroului Național de Statistică, Specialiști ai OIM din cadrul biroului central din Geneva și oficiului regional de la Budapesta, Ministerului Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, precum și reprezentanți ai mediului academic și Institutului național de cercetări în economie.
Participanții la atelier, membrii comisiei tripartite din Moldova, au menționat despre necesitatea modernizării sistemului salariului minim din Republica Moldova astfel încât acesta să contribuie la sporirea nivelului de trai al populației, mai cu seamă a grupurilor vulnerabile afectate grav de multiplele crize cu care se confruntă în prezent Moldova. În special, discuția a vizat posibilitatea de a crește nivelul actual al salariului minim peste pragul minim de 4000 de lei, astfel încât nivelul să reflecte mai bine dorința atât a lucrătorilor, cât și a angajatorilor de a crește salariile mai mici din acest sector. Reprezentanții OIM au furnizat dovezi empirice care sugerează necesitatea ca salariul minim să fie adecvat pentru a acoperi nevoile lucrătorilor și ale familiilor acestora, precum și contextul economic, subliniind în același timp necesitatea unei implementări eficiente care să nu lase pe nimeni în urmă. De asemenea, OIM a evidențiat importanța unei negocieri colective puternice în combinație cu un sistem de salariu minim bine conceput pentru a produce o structură salarială care să fie eficientă în reducerea inegalității salariilor și a veniturilor. Drept bază pentru discuții a servit raportul ”Evaluarea empirică cu privire la salariul minim pentru un dialog social bazat pe dovezi în Republica Moldova”, elaborat de Organizația Internațională a Muncii.
Raportul oferă o analiză detaliată a distribuției salariilor și a politicilor salariale în Moldova și face parte din asistența tehnică a OIM solicitată de către Guvern și finanțată de Programul Comun al Națiunilor Unite de sporire a rezilienței Moldovei la multiplele crize actuale care afectează economia și societatea, precum și pentru a aborda riscurile războiul din Ucraina asupra securității alimentare și a veniturilor celor mai vulnerabile grupuri ale populației. Raportul exhaustiv și cuprinzător, inclusiv cu o secțiune de recomandări de politici, oferă dovezi în sprijinul necesității de a consolida acțiunile tripartite pentru a concepe un sistem de salariu minim mai eficient și mai durabil.
”Raportul oferă informații empirice care ar putea îmbunătăți funcționarea sistemului salariului minim și propune soluții concrete de politici, în special în ceea ce privește gradul de acoperire a salariului minim și modul de reducere a ratelor de nerespectare și conformitate. Un sistem de salarizare minimă bine conceput, împreună cu un dialog social puternic și un consens tripartit, ar putea promova o creștere a salariilor în același ritm cu creșterea economică, reducând astfel inegalitatea salariilor și a veniturilor, promovând crearea de locuri de muncă formale și o creștere favorabilă incluziunii”, a menționat dna Rosalia Vazquez-Alvarez, Econometriciană, Specialistă în domeniul salarizării OIM.
Printre recomandările incluse în raport se menționează că există necesitatea de a actualiza dovezile empirice, astfel încât ajustările periodice ale salariului minim să asigure lucrătorilor și familiilor acestora un nivel de trai adecvat, fără efecte negative asupra creșterii ocupării forței de muncă și a creșterii productivității muncii. Una dintre principalele probleme discutate în cadrul ședințelor care au avut loc este existența banilor în plic, adică faptul că mulți lucrători sunt plătiți (parțial sau integral) cu salarii nedeclarate; OIM a sugerat că ar trebui să se desfășoare campanii de informare pentru a-i ajuta pe salariați să înțeleagă că veniturile nedeclarate astăzi înseamnă drepturi de protecție socială mai mici, inclusiv drepturi de pensie mai mici, în viitor. Pe lângă campaniile de informare, discuțiile dintre partenerii sociali, guvernul și reprezentanții OIM au crescut gradul de conștientizare cu privire la necesitatea unor activități de consolidare a capacităților pentru reprezentanții angajatorilor și ai lucrătorilor. Inspecția muncii, împreună cu măsurile care ar include sancțiuni și beneficii, vor contribui la îmbunătățirea semnificativă a nivelului de conformitate în materie de salariu minim. Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de măsuri de încurajare a formalizării, care reprezintă o provocare majoră pentru aplicarea prevederilor legislației cu privire la salariului minim.
În cadrul atelierului au fost abordate și subiectele banilor în plic în sectorul construcțiilor care angajează circa 11 % din lucrători în Moldova și continua să prezinte ponderi mai de lucrători care își primesc fie ”parțial”, fie tot salariul în formă de bani în plic. Conform Anchetei Forței de Muncă, numai sectorul construcțiilor include aproximativ 19% din salariații care primesc bani în plic, un procent mai mare care merge mână în mână cu gradele ridicate de informalitate din sector (58%).
Având în vedere ponderea banilor în plic pe care o primesc cei 19% dintre salariații din sectorul construcțiilor, suma totală plătită lunar sub formă de sume nedeclarate este de aproximativ 36 milioane de lei pe lună. Dar nu doar în sectorul construcțiilor banii în plic sunt o realitate: dacă luăm în considerare toate sectoarele din economie, aproape 190 de milioane de lei lunar sunt plătiți la negru și, astfel generând pierderi de venituri publice. Acesta este un fapt îngrijorător, deoarece o reducere a spațiului fiscal are un impact negativ în dezvoltarea economică și socială a țării și, prin urmare, subminează potențialul de investiții publice, de îmbunătățire a protecției sociale și de creștere economică.
Atelierul a dat posibilitate participanților să discute măsurile pentru combaterea fenomenului de venituri nedeclarate, inclusiv prin consolidarea rolului inspecției muncii, elaborarea de sancțiuni și recompense suficient de eficiente pentru a eradica practica și analiza continuă a datelor care ar putea contribui la monitorizarea și evaluarea modificărilor politicilor pe termen scurt și mediu. Importanța monitorizării și a evaluărilor este crucială pentru a asigura că noile măsuri produc schimbările așteptate.
Proiectul OIM-SECO, finanțat de Guvernul Elvețian, va continua să ofere suport partenerilor tripartiți și vă contribui la discuții pentru a putea elabora și pune în aplicare măsurile de formalizare a economiei informale, ajutând în special întreprinderile micro și mici în procesul de formalizare.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactați: vrabie@ilo.org sau să sunați la + (373) 78 11 33 90.