Doi frați din Ucraina au găsit siguranță în Moldova
UNICEF, în parteneriat cu Ministerul Educației din Moldova, sprijină copiii să se integreze în instituțiile de învățământ din țară.
Sașa chicotește în timp ce aleargă cu un balon albastru pe coridorul școlii spre fratele ei. Cu doar trei luni în urmă, frații erau în orașul Jitomir din nord-vestul Ucrainei, unde au fost treziți de sirenele de raid aerian și știrile despre atacurile cu rachete.
Majoritatea bărbaților ucraineni au interdicția de a părăsi țara. Tatăl lor lucra în calitate de șofer de taxi, dar după ce a izbucnit războiul și străzi întregi au fost distruse, copiii și mama lor au fost nevoiți să părăsească orașul și să vină în Moldova.
Sașa își pune mâinile pe banca din clasă, ținând-o cu putere. Își amintește de fosta ei școală, iar asta o îngrjorează.
„Îmi este foarte dor de școală, pentru că acolo sunt prietenii mei. Dar cel mai mult îmi este dor de casă și de tatăl meu”, spune Sașa, cu vocea ei plină de emoții. „Vreau ca toți copiii din Ucraina să fie vii, sănătoși și să aibă parte de pace”.
UNICEF/Pantaz
Sașa se întoarce spre fratele ei de 14 ani, Vanea, iar acesta își scapă căștile. Vanea este fan al trupei Samurai dintr-un joc video popular. Făcând o scurtă pauză pentru a arunca o privire pe fereastră, el spune că situația din Ucraina i-a maturizat pe toți cei pe care îi cunoaște și care au trecut prin război.
„Viața s-a schimbat foarte mult”, spune Vanea. „Am pierdut mulți prieteni, iar asta este foarte stresant. Pretenii mei au devenit mult mai maturi. Toți oamenii cu care discut se atârnă mai serios asupra vieții”.
Copiii din Ucraina ar trebui să fie la școală, dar nu sunt. Cel puțin una din șase „școli sigure” susținute de UNICEF din estul Ucrainei a fost avariată sau distrusă de la începutul războiului. Totodată, școlile continuă să fie atacate în toată țara.
UNICEF/Pantaz
În Moldova, cei doi frați frecventează o școală din centrul capitalei, unde sunt mulți alți elevi din Ucraina. „Este frumos la această școală și m-am integrat repede. Nu am fost agresat și am găsit oameni alături de care mă simt confortabil”, spune Vanea.
Vanea se întoarce protector spre sora lui mai mică, care încă se joacă cu balonul ei cu heliu, și adaugă: „Și Sașa s-a adaptat bine. Toată lumea o iubește, o adoră, iar ea învață foarte bine”.
Chiar dacă copiii se adaptează ușor la situațiile noi, copiii refugiați trebuie să fie susținuți cu mare atenție. Astfel, UNICEF, în parteneriat cu Ministerul Educației din Moldova, sprijină copiii să se integreze în instituțiile de învățământ din țară.
UNICEF/Pantaz
UNICEF/Pantaz
Directoarea Marina Saltanovscaia stă la umbra unui salcâm din curtea școlii. Ea povestește că era contactată de părinții din Ucraina, chiar din prima zi de război. Echipa școlii a conștientizat foarte repede că trebuie să ajute copiii care au pierdut totul - casele, prietenii și școlile.
„Profesorii noștri sunt dedicați să găsească soluții pentru copii, astfel încât aceștia să nu se simtă diferiți”, subliniază directoarea. „Sașa și Vanea au venit aici cu mama și bunica. Inițial, copiii au fost destul de rezervați. Nu erau convinși dacă alți copii îi vor accepta, dar s-au integrat rapid în comunitatea noastră”.
UNICEF/Pantaz
Din februarie, 39 de părinți din Ucraina și-au integrat copiii la Liceul „Gogol” din Chișinău. Astfel, copiii refugiați au sărbătorit ultima zi de școală cu multe baloane, muzică și râsete.
Copiii aleargă în sălile de clasă, ținând buchete de flori viu colorate pentru profesorii lor. Părinții fac fotografii cu fiicele lor, care au panglici albe în păr, iar băieții în cămăși presate și sacouri. Este ultima zi a anului școlar și urmează o pauză de trei luni pentru copii și profesori.
UNICEF/Pantaz
În primele zece minute ale evenimentului, elevii se aliniază entuziasmați, iar profesorii monitorizează toate detaliile, stând în spatele elevilor. În timp ce muzica răsună, copiii se ridică pentru a primi premii, iar când încep discursurile, unii încep să se agite și nu mai pot sta locului.
O fată în pantofi albaștri din piele, cu șosete albastre și două cozi perfect împletite stă nemișcată. Ochii ei sunt concentrați asupra a tot ce se petrece. Deodată, ea se învârte și zâmbește. “Hi, I’m Rita”. Rita, în vârstă de șapte ani, a învățat câteva cuvinte în engleză în orașul ei natal, Odesa, Ucraina.
Părinții Ritei nu au acordat permisiunea pentru un interviu, ci doar realizarea unor fotografii.
UNICEF/Pantaz
De la începutul războiului, circa 7,7 milioane de oameni au fugit din Ucraina. Pentru mulți copii și părinți refugiați, viața lor rămâne a fi incertă, fiind încă traumatizați de ceea ce au văzut.
„Vreau să merg acasă, iar primul lucru pe care îl voi face este să-mi îmbrățișez câinele”, spune Vanea. Însă, mama lui, Alina, recunoaște că au pierdut prea multe în Ucraina: „Ne vom muta în Belgia. Vrem să începem o viață nouă într-o țară nouă”.
Școala oferă copiilor un loc sigur pentru a învăța, lega prietenii și îndeplini vise. Vanea vrea să fie designer de jocuri video, în timp ce Sașa visează să fie actriță. „Îmi place să filmez și vreau să creez video pe TikTok”, spune ea cu speranță.
Frații se îmbrățișează pe coridorul școlii. Școala este locul unde ar trebui să fie ei și toți copiii.
UNICEF/Pantaz
UNICEF Moldova