”E dreptul meu să am o viață sexuală sigură pe timp de pandemie. Iar livrarea serviciului PrEP la domiciliu a redus din presiunea psihologică și anxietatea de a nu fi infectat cu HIV”

Pe perioada stării de urgență, restricțiile impuse de autorități și frica de a nu se infecta cu COVID i-au limitat relațiile sociale la maxim două, trei persoane. Partenerul său însă a continuat să aibă o viață socială activă, lucru care a sporit riscul de infectare cu HIV pe perioada de carantină.

”Frica de COVID a fost amplificată de frica de a nu fi infectat cu HIV. Iată de ce, când am văzut că mi se termină pastilele am început să mă îngrijorez. M-am întrebat ce fac dacă nimeni nu lucrează? Cum mă protejez? Răspunsul a venit din partea organizației care mi-a livrat profilaxia la domiciliu. Iar faptul că pe timp de pandemie acesta mi-a fost livrat, înseamnă că mi-a fost respectat dreptul la sănătate. E dreptul meu să am o viață sexuală sigură pe timp de pandemie. Iar livrarea serviciilor PrEP la domiciliu au redus din presiunea psihologică și anxietatea de a nu fi infectat cu HIV, sau cu Covid”, spune Mihai.

Mihai nu este singurul beneficiar de PrEP, care a trăit sentimentul de panică de a nu rămâne fără pastile. Alexandru Goja, consultant în Programul Sănătății la Centrul de Informații GENDERDOC-M,  spune că, pe perioada de pandemie, a informat și consiliat mai multe persoane din grupurile cheie afectate. Astfel, peste 40 de beneficiari ai tratamentului de profilaxie la HIV au primit medicamentele la domiciliu făcând astfel posibilă continuarea PrEP.

”La început de pandemie toți au intrat într-un soi de panică. Unii beneficiari înrolați în PrEP au întrerupt tratamentul, majoritatea însă au dorit să continue. Pentru ei am ieșit în teren, în parcuri, la scara blocurilor unde le făceam testele și livram medicamentele. Pe timp de carantină, persoanele din grupurile cheie afectate evită să vină în instituțiile medicale după medicamente, prevenind astfel riscul de infectare cu COVID. Suportul oferit de organizațiile neguvernamentale îi ajută să-și revendice dreptul la sănătate”, a spus Alexandru Goja.

De aceeași părere este și Angela Nagîț, medic infecționist, IMSP ”Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile (SDMC)”. Pe perioada pandemiei a consultat și prescris tratament PrEP de la distanță. Și asta deoarece, spune ea, e foarte important ca odată înrolat în profilaxia de pre-expunere la HIV, persoana să continue aceasta.

”Dacă beneficiarul încetează să administreze medicamentele PrEP riscul lui de infectare cu HIV este foarte mare. În Republica Moldova infecția cu HIV continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică cu impact medical, social și economic. Jumătate din persoanele estimate că trăiesc cu HIV nu își cunosc statutul. Contactele sexuale neprotejate reprezintă unul din factorii de risc pentru transmiterea HIV. Profilaxia pre-expunere la HIV (PrEP) este o modalitate de a preveni infectarea,  în acest fel asigurându-se dreptul la sănătate pentru persoane, în special cele din grupurile cheie afectate”, a menționat Angela Nagîț.

La moment în Republica Moldova sunt aproximativ 80 de beneficiari PrEP. Peste 10 persoane sunt din cupluri serodiscordante, adică unde unul dintre parteneri este HIV negativ și altul HIV pozitiv, 63 de persoane sunt bărbați care practică sex cu bărbați (BSB) și o femeie lucrătoare a sexului comercial.