Uniți împotriva discursului instigator la ură

În ultimii ani, discursul instigator la ură are o poziție populară în discursul public din întreaga lume, transformându-se într-o problemă presantă care ne cere atenția. R. Moldova nu este o excepție. Discrepanțele politice și sociale în acest context fragil sunt exacerbate de opiniile și ideile care  răspândesc retorica și ideologiile ce duc la dezbinare și care nu trebuie să fie tolerate.   

Deși libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului, ea nu trebuie să servească drept scut pentru discursul instigator la ură. Restricțiile privind discursul instigator la ură sunt necesare și vizează protejarea drepturilor omului, a bunăstării și demnității tuturor persoanelor, menținând în același timp  armonia socială și pacea. 

După cum a spus odată Secretarul General al ONU, António Guterres, „Ura este un pericol pentru toată lumea și deci lupta cu aceasta trebuie să fie o treabă pentru toată lumea.”

Noi, societatea, trebuie să abordăm această problemă în mod proactiv și să ne străduim să dezvoltăm o cultură a dialogului respectuos și a incluziunii. Este timpul să recunoaștem efectele dăunătoare ale discursului instigator la ură și să luăm măsuri concrete pentru a contracara răspândirea lui. În acest scop, în 2021, Adunarea Generală a ONU a proclamat 18 iunie drept Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură.  

Ce este discursul instigator la ură sau exprimarea de ură?

Discursul instigator la ură este doar un termen simplu pentru a explica diferite forme de exprimare care adesea au la bază prejudecăți despre persoane sau grupuri de persoane bazate pe cine sunt acestea, care incită la discriminare, conflict sau violență, erodând în cele din urmă coeziunea socială. Este incontestabil faptul că atât cuvintele, cât și comportamentul nostru au această putere, mai ales dacă sunt exprimate în sfera publică. Dacă un astfel de comportament nu este contracarat, efectele pot fi devastatoare. 

Discursul instigator la ură este mai mult decât cuvinte și afectează nu doar persoanele și grupurile specifice vizate, ci și societățile în general, având puterea de a insufla prejudecăți și de a încuraja ostilitatea împotriva grupurilor sociale. De asemenea, este esențial să se examineze potențialele efecte directe și indirecte, precum și semnificația cuvintelor utilizate, să se țină cont de percepțiile grupurilor sau persoanelor cărora acestea le sunt adresate. Consecințele pot fi grave pentru persoanele și grupurile care deja sunt marginalizate. 

Dacă nu este abordată la timp, ura se poate răspândi rapid. Mesajele de ură pot provoca turbulențe pe scară largă în structura socială a unei comunități. Lipsa unor strategii de prevenire sau a unor instituții puternice ale statului de drept care să se ocupe de acest lucru, poate face ca societatea să nu fie pregătită și orice acțiuni să fie întârziate. 

Ce putem face?

În primul rând, trebuie să ne învățăm să recunoaștem discursul instigator la ură, să-l simțim de departe. Cunoașterea problemei ne va permite să o rezolvăm într-un mod mai eficient. Apoi trebuie să reacționăm! Să nu tăcem, chiar dacă mesajele de ură sunt adresate altora. Să ne expunem ferm împotriva discursului instigator la ură.

Educația și conștientizarea joacă un rol esențial în combaterea discursului instigator la ură. Instituțiile de învățământ au responsabilitatea de a promova un mediu în care sunt apreciate respectul, empatia și diversitatea. Programele școlare incluzive, promovarea înțelegerii interculturale și predarea educației media pot dezvolta la persoane abilitățile de a evalua critic informațiile și de a respinge discursul instigator la ură. Sensibilizarea publicului cu privire la consecințele discursului instigator la ură și   impactul acestuia asupra structurii societății este vitală pentru construirea unei societăți care să îmbrățișeze toleranța și egalitatea. 

Eforturile Republicii Moldova de a introduce garanții juridice împotriva discursului instigator la ură sunt vrednice de laudă. Acum, instituțiile trebuie să pună în aplicare legile, să sensibilizeze populația, să prevină discursul instigator la ură și să caute responsabilitatea. Organele de drept ar trebui să beneficieze de instruire adecvată pentru a identifica și a răspunde prompt la incidentele de discurs instigator la ură, inclusiv la cele de pe platformele online și de pe rețelele de socializare. Colaborarea dintre instituțiile statului, societatea civilă, Avocatul Poporului, Consiliul pentru egalitate și comunități este crucială pentru combaterea colectivă a discursului instigator la ură. 

În cele din urmă, mass-media, ca un puternic factor de influențare a opiniei publice, trebuie să joace un rol responsabil în combaterea discursului instigator la ură. Etica jurnalistică ar trebui să acorde prioritate corectitudinii, echității și promovării unei societăți pluraliste. Agențiile de știri/ instituțiile media trebuie să tindă spre evitarea senzaționalismului, spre verificarea informațiilor și să reziste la amplificarea discursului de ură. Pentru aceasta, este nevoie de consolidarea adecvată și sistematică a capacităților și de sensibilizarea profesioniștilor din domeniul mass-media.

Concluzie: 

Discursul instigator la ură reprezintă o amenințare gravă pentru structura societății noastre și subminează principiile egalității și nediscriminării. Confruntându-ne cu acesta, noi putem promova un discurs incluziv care ar contribui la diversitate, ar proteja oamenii și comunitățile marginalizate și ar promova coeziunea socială. Instituțiile statului, instituțiile de învățământ, mass-media și noi, cetățenii, trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un viitor în care discursul instigator la ură nu-și va găsi locul. 

Acest editorial este elaborat în contextul Campaniei de sensibilizare privind drepturile omului „spune Nu discursului de ură”, desfășurată de  către Echipa de țară ONU în Moldova, cu scopul de a contracara discursul instigator la ură și de a reduce incitarea la discriminare, prejudecăți și violență în societate.