„Mereu am încercat să-mi scuz comportamentul violent” - partea nevăzută a unei istorii despre violență

După ce a doua oară a fost obligat de judecată să urmeze un program de consiliere pentru agresorii familiali, Vitalie a înțeles că în familia sa, violența nu trebuie să existe. Și că din cauza unor convingeri stereotipice privind rolul femeii și al bărbatului acasă, familia pe care a întemeiat-o cândva din iubire și respect, era una plină de conflicte și abuz.

”Mereu am încercat să-mi scuz comportamentul violent. După mai multe sesiuni de consiliere am reușit să mă pun în locul soției mele și am simțit cât de tare o durea. Am înțeles că e greșit ceea ce fac și că nu voi mai merge pe aceste căi. Familia are nevoie de liniște și comunicare”, mărturisește Vitalie astăzi, la cinci ani după ce a înțeles că violența în familie nu își are locul.

Vitalie a crescut într-un mediu în care nu era o noutate că tata o bate pe mama. A fost martorul abuzurilor fizice și psihologice. Iată de ce atunci când băiatul său l-a întrebat de ce este violent cu mama, Vitalie și-a amintit de el, copil în clasa a 6-a, care i-a pus aceeași întrebare tatălui său.

”Am simțit că am făcut exact ca tata și am înțeles cum se simt copiii mei. M-am văzut dintr-o parte și m-am simțit rușinat. Am înțeles că nu procedez corect”, spune Vitalie.

Conștientizarea faptului că violența nu își are locul în familie a venit după ani de suferință, certuri și conflicte. De la cuvinte jignitoare, la pumni și tras de păr - de toate au fost în familia lui Vitalie. Până într-o zi în care soția lui a mers la poliție, iar Vitalie a primit interdicție de a se apropia de familia lui.

”Ne-am cunoscut în 1985. În seara când am întâlnit-o, am condus-o până acasă. Nu mă gândeam atunci că peste 20 de ani voi avea restricție să mă apropii de casă. S-a întâmplat după ce am lovit-o. Am venit acasă după o petrecere cu colegii de lucru. Ne-am certat, m-am enervat și am lovit-o”, își amintește Vitalie.

Pe lângă interdicția de a se apropia de familia sa, Vitalie a fost obligat de judecată să frecventeze programul de consiliere pentru agresorii familiali.

”La început nu vroiam să vin. Mă opuneam cât de mult puteam. Îmi imaginam că mă văd cunoscuții mei și mă vor întreba ce caut eu aici. Dar mi-au explicat psihologii programului că altfel nu îmi vor permite să mă întorc acasă și am decis să vin. La prima lecție îmi era rușine. Mă gândeam, uite, a venit ditamai bărbatul aici. Dar am întâlnit în grup alți cinci bărbați, fiecare cu istoria lui. Ne-am ascultat unul pe celălalt și am zis că respectul în familie trebuie să fie mai presus decât orice și că fiind bărbat, nu înseamnă că ești Dumnezeu”, își amintește Vitalie.

El afirmă că la sfârșitul celor trei luni de program a înțeles că violența nu este o soluție în familie. Totuși, spune el, nu a fost suficient, pentru că nu a reușit să-și schimbe convingerile legate de rolul său în familie. În consecință, la distanță de câteva luni a lovit din nou.

Consecințele au fost aceleași ca și în primul caz când și-a lovit soția. Plângere la poliție, interdicție de a se apropia de familie și alte patru luni de program de consiliere pentru agresorii familiali.

”Programul de consiliere pentru agresorii familiali este unul educațional și are la bază conștientizarea de sine stătătoare a bărbatului. În primele trei luni de program, Vitalie și-a explicat anumite lucruri, dar nu a prelucrat suficient convingerile stereotipice. El în continuare credea că bărbatul e cel care decide în casă și dacă va ceda controlul, atunci va deveni inferior soției sale. Venind a doua oară în program, el opunea rezistență la temele abordate. Dar pe parcurs, aplicând mai multe tehnici de lucru cu agresorii familiali cum ar fi ascultarea, comunicarea cu partenera, gestionarea furiei, el a conștientizat că e responsabil de acțiunile pe care le face” a explicat Andrei Odagiu, Juristul Centrului de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali din orașul Drochia.

Pentru 6 din 10 femei din Republica Moldova, acasă nu înseamnă un loc sigur. Iar numărul cazurilor de violență în familie, sesizate și înregistrate de autorități, este în continuă creștere. Lucrul cu abuzatorii este una din verigile de bază în activitățile de prevenire și răspuns la violența în bază de gen. Potrivit datelor Centrului pentru agresori din or. Drochia, 8 din 10 bărbați care au urmat programul de consiliere pentru agresorii familiali, nu au mai aplicat violența în familiile lor.

”În programul de consiliere noi lucrăm la convingerile persoanei, la stereotipurile adânc înrădăcinate care afectează relația dintre bărbat și femeie în familie. Noi vorbim bărbaților despre toate formele de violență, nu doar cea fizică. Și dacă bărbatul agresor reușește să conștientizeze efectele comportamentului său violent și se responsabilizează, atunci cercul violenței se închide”, precizează Andrei Odagiu, Juristul Centrului de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali din orașul Drochia.

Odată ce au crescut, copiii lui Vitalie și-au construit propriile familii și au plecat de acasă. Vitalie a rămas împreună cu soția. Mărturisește că în fiecare zi depune efort ca partenera lui să nu își amintească zilele în care el era violent.

”Femeia nu trebuie să se teamă de bărbat. Femeia și bărbatul trebuie să se respecte reciproc. E important să poți să te privesti dintr-o parte. Și gândește orice faptă pe care o faci. Hai să vorbim”, sfătuiește Vitalie.

__________________________________________

Lucrul cu abuzatorii este o prioritate pe agenda UNFPA în lupta contra violenței. Împreună cu Centrul de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali din orașul Drochia, derulăm un program de mentorat pentru echipele multidisciplinare din Strășeni și Fălești astfel încât ele să poată să reacționeze în comun la cazurile de violență în familie.

În cadrul programului, ofițeri de poliție, medici, educatori și furnizori de servicii sociale din Strășeni și Fălești lucrează cot la cot cu specialiștii Centrului de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali din orașul Drochia și învață cum să aplice procedurile de referire a agresorilor familiali către serviciile specializate.

Acest efort este parte a programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, UNFPA și UN Women de a promova combaterea stereotipurilor și rolurilor de gen care persistă în societatea noastră.

Contact pentru mass-media:

Ludmila Bogheanu, ofițeră de comunicare, Programul regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, tel. +37369403016, email: bogheanu@unfpa.org