Declarația expertului ONU Thomas Hammarberg, ca urmare a vizitei sale efectuate în perioada 28 mai – 1 iunie 2018

Remarc o creștere a nivelului de conștientizare a drepturilor omului în regiunea transnistreană. În câteva domenii-cheie precum drepturile persoanelor cu dizabilități, prevenirea și tratamentul HIV/SIDA, al tuberculozei, situația în general s-a îmbunătățit. Schimbările de percepție cu privire la dizabilitate și de recunoaștere a drepturilor persoanelor cu dizabilități sunt evidente. Apariția unei platforme dinamice pentru persoanele cu dizabilități în cadrul societăți civile, precum și a inițiativelor de succes care se axează pe creșterea accesibilității clădirilor și spațiilor publice, se numără printre evoluțiile pozitive care merită a fi menționate.

Condițiile pentru identificarea și tratamentul HIV/SIDA și al tuberculozei în penitenciare s-au îmbunătățit considerabil. Planurile de consolidare a unităților de asistență medicală în cadrul unei instituții penitenciare specializate oferă o bună oportunitate pentru îmbunătățirea serviciilor medicale prestate deținuților.

Constat că fenomenul violenței în familie este tratat pe larg ca o încălcare a drepturilor omului. Deschiderea unui centru de criză și adăpost temporar pentru victimele violenței domestice, precum și construcția în derulare a unui adăpost permanent pentru astfel de persoane oferă speranța că se vor realiza în continuare progrese în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie.  

În timpul vizitei de monitorizare, s-au făcut auzite tot mai multe și mai puternice voci ale societății civile, astfel îmbunătățindu-se nivelul de informare și calitatea dialogului public ținut pe marginea problemelor nerezolvate din domeniul drepturilor omului.

Negocierile politice – bilaterale, precum și în formatul “5+2” – au avansat și soluționat un șir de probleme din domeniul drepturilor omului menționate în Raportul meu din 2013, precum apostila diplomelor de studiu și funcționarea școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană.

Este important să se valorifice acest elan și să se sistematizeze eforturile care contribuie la protecția și promovarea deplină a drepturilor omului pe ambele maluri ale râului Nistru. Dimensiunea drepturilor omului trebuie să fie și mai profund încadrată în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.

Toate aceste progrese sunt binevenite. Însă, în același timp, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a soluționa o serie de provocări și probleme nerezolvate la care mă voi referi în detalii în următorul meu raport.

Elaborarea unui Plan de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru regiunea transnistreană, consolidarea instituțiilor și mecanismelor drepturilor omului, colectarea datelor consolidate, promovarea educației în domeniul drepturilor omului și colaborarea cu mass-media pentru a încuraja o cultură a drepturilor omului sunt printre precondițiile-cheie pentru o îmbunătățire substanțială a situației drepturilor omului. Este esențial ca colaboratorii de poliție, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, învățătorii și reprezentanții altor profesii-cheie să fie bine instruiți pentru a-și îndeplini rolurile și funcțiile în vederea asigurării protecției și promovării depline a drepturilor omului. Cooperarea pozitivă și constructivă cu societatea civilă este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Numărul mare al cazurilor de arest și încarcerare, precum și condițiile de detenție precare, rămân în continuare a fi o problemă majoră.

Femeile se confruntă cu inegalități în viața socială, economică și politică, iar violența în familie este încă răspândită.

Sunt necesare mai multe reforme în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, inclusiv în ceea ce privește mecanismul de determinare a dizabilității, educația incluzivă, capacitatea juridică, implementarea reformelor privind dezinstituționalizarea acestora, etc.

Situația romilor este gravă și foarte îngrijorătoare. Mulți membri ai comunității romilor sunt analfabeți, fără documente de identitate și săraci, iar o bună parte din fetele și băieții de origine romă sunt marginalizați în grădinițe și școli. De asemenea, marea majoritate a romilor nu au un loc de muncă, iar cei care sunt angajați sunt discriminați la locul de muncă. Mulți romi trăiesc în case sărace, fără electricitate sau gaz, apă și servicii sanitare. Majoritatea romilor nu au acces la servicii medicale de calitate și accesibile la preț. Printre cei mai afectați sunt romii în etate cu dizabilități și femeile.

Spațiul pentru activitatea ONG-urilor trebuie extins și consolidat. În rândul unora dintre interlocutorii noștri din societatea civilă există îngrijorări privitor la consecințele și eventuala interpretarea a celor mai recente prevederi de reglementare privind ONG-urile.

Voi prezenta concluziile mele Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și întregului sistem al Națiunilor Unite pentru a încuraja implicarea lor activă în implementarea acțiunilor recomandate.