Calea “furioasă și iute” spre edificarea democrației: 4,5 ani de realizări ale Programului PNUD pentru Democrație

Acțiunile programului s-au axat pe îmbunătățirea funcțiilor cheie și integrarea dimensiunii de gen și a drepturilor omului în procesele formale de ordin politic și electoral. Realizările programului au fost prezentate pe data de 18 aprilie la ședința finală a Comitetului de Coordonare, pe când beneficiile pe termen lung ale Programului pentru Democrație vor continua să  producă impact.

Programul a reușit să îmbunătățească structura instituțională a Parlamentului și să consolideze capacitățile deputaților, necesare realizării mandatului de legiferare, control parlamentar și reprezentare. Au fost create patru Oficii Teritoriale de Informare ale Parlamentului (OTIP) în Edineț, Orhei, Leova și Comrat, care au sporit  interacțiunea dintre deputați și cetățeni. Mai mult de 2.000 de cereri ale cetățenilor au fost recepționate de funcționarii din cadrul OTIP-urilor, multe probleme reclamate fiind rezolvate, inclusiv prin modificarea legislației.

Prin suportul oferit de program, au fost consolidate capacitățile Parlamentului de a pune în practică standardele europene privind egalitatea de gen și drepturile omului. La fel,  Parlamentul a devenit o instituție cu un rol mai pronunțat în prevenirea și combaterea corupției. Programul a susținut cu succes crearea Platformei Femeilor Deputate și a Biroului național GOPAC - unica rețea internațională de deputați axată exclusiv pe combaterea corupției.

Vicepreședinta Parlamentului, Liliana Palihovici, a menționat că "Programul pentru Democrație a oferit un suport important pentru Parlamentul Republicii Moldova. Au fost obținute numeroase realizări la capitolul integrare europeană, controlul parlamentar și uniformizarea proceselor și instrucțiunilor interne care vizează activitatea Secretariatului. Cu suportul Programului au fost consolidate calitatea procesului de legiferare și capacitățile deputaților. Parlamentul a devenit o instituție mult mai vizibilă și deschisă pentru cetățenii Republicii Moldova".

La baza rezultatelor durabile au stat asigurarea continuității memoriei instituționale a Parlamentului prin intermediul suportului în elaborarea instrumentelor operaționale standard și a instrucțiunilor privind controlul parlamentar. Totodată, cu suportul Programului, Parlamentul Republicii Moldova își prioritizează propria agendă de dezvoltare,  implementând Planurile de Acțiuni privind Egalitatea de Gen și Anti-Corupție, precum și  Planul Strategic de Dezvoltare.

Programul, de asemenea, a oferit suport organelor de management electoral, în special pentru a asigura procese electorale incluzive, moderne și transparente. Comisia Electorală Centrală (CEC) și Centrul de Instruire Continuă în domeniul Electoral (CICDE) au devenit instituții moderne capabile să gestioneze alegeri incluzive, conform standardelor internaționale, fiind în măsură să ofere exemple de bune practici într-un interval scurt.

Președinta CEC, Alina Russu, a subliniat: "În ultimii ani, CEC a demonstrat cele mai bune practici în regiune cu privire la integrarea dimensiunii de gen și a drepturilor omului, la aplicarea standardelor internaționale în procesele electorale și a implementat soluții IT inovatoare pentru desfășurarea și gestionarea profesionistă a alegerilor. Eforturile noastre comune au contribuit la creșterea calității, nivelului de transparență și a credibilității  proceselor electorale în Republica Moldova, precum s-a remarcat în alegerile din ultimii ani. Cu toate acestea, mai există provocări care necesită o atenție deosebită a CEC în următorii ani pentru a consolida rezultatele pozitive obținute."

Susținute de Programul pentru Democrație, în 2016, CEC și CICDE au pus în practică o abordare inovatoare, aplicată în premieră, de a prezenta date dezagregate pe sexe pentru candidați, oficiali aleși, organe de management electoral, reprezentanți ai partidelor politice și alte părți interesate.

Pentru a consolida rolul femeilor în alegeri, CEC, CICDE și Programul pentru Democrație au susținut fondarea Asociației Internaționale a Femeilor în Organele de Management Electoral. Această coaliție își propune să promoveze un număr egal de femei și bărbați în structurile de administrare a alegerilor, în special în funcții de conducere.

Prin intermediul activităților de advocacy și de consolidare a capacităților implementate de Program, CEC a realizat dotarea tuturor secțiilor de votare cu plicuri-șablon, special destinate buletinelor de vot care au permis votarea secretă și accesibilă a persoanelor cu dizabilități de vedere. De asemenea, a fost elaborat Ghidul Alegătorului în limbajul Braille.

În 2016, CEC a asigurat traducerea în limbajul semnelor la un număr de secții de votare la care au fost înregistrați alegători cu dizabilități de auz; până la 136 de alegători au beneficiat de acest tip de servicii. De asemenea, toate ședințele CEC și spoturile video din perioada alegerilor au fost însoțite de traducere în limbajul semnelor - o experiență recunoscută în regiune ca una din cele mai bune practici. Pe parcursul desfășurării programului, personalul CEC și CICDE și-au fortificat cunoștințele și experiența în domeniul drepturilor alegătorilor cu diferite tipuri de dizabilități.

Parteneriatul dintre CICDE și PNUD a fost unul reciproc avantajos, asigurând o abordare creativă și inovatoare campaniilor de educație civică și tehnicilor de formare electorală.

Directoarea CICDE, Natalia Iuraș, a menționat: "Programul a oferit un sprijin neprețuit și în timp util pentru crearea și dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere. Astfel, CICDE a avansat educația civică și instruirea electorală la o nouă dimensiune - calitativă și inovatoare, a creat o platformă unică de instruire on-line – E-Learning, accesibilă oricărei persoane interesate, a consolidat capacitățile a 45.000 de funcționari electorali de a gestiona eficient procesul electoral și a derulat campanii de sensibilizare pentru mai mult de 28.000 de participanți."

Din 2015, CEC a inițiat o colaborare strânsă cu instituțiile publice centrale, precum Întreprinderea de Stat "CRIS Registru", Serviciul Stare Civilă, Întreprinderea de Stat "Cadastru", care sunt responsabile pentru înregistrarea datelor populației și importante  pentru asigurarea calității datelor deținute în  Registrul de Stat al Alegătorilor, administrat de CEC. Parteneriatul cu Centrul de Guvernare Electronică a produs cu succes primul cadru normativ al Republicii Moldova privind schimbul și interoperabilitatea  datelor.

În premieră, în timpul alegerilor parlamentare din 2014, CEC a început să folosească metode avansate de administrare a alegerilor prin utilizarea Sistemului Informațional Automatizat de Stat - Alegeri (SIASA), elaborat cu suportul programului. Până în 2014, rezultatele preliminare erau colectate prin telefon și  totalizate timp de 24 de ore. În prezent, timpul pentru anunțarea rezultatelor preliminare este redus la maximum 3 ore după închiderea oficială a secțiilor de votare.

În plus, CEC a întreprins primii pași pentru a pilota votarea online ca instrument de vot la distanță, prin elaborarea unui studiu de fezabilitate privind votarea prin Internet și prin elaborarea unui set de proiecte de amendamente la legislația electorală, care urmează a fi ulterior discutate, asigurând astfel o abordare mai incluzivă față de diasporă.

Reprezentantul permanent adjunct al PNUD, Stefan Liller, a  menționat că, urmare a implementării programului cu o durată de peste 4,5 ani, au fost obținute rezultate remarcabile. El a declarat: "Din perspectiva PNUD, acest program a fost unul de importanță majoră pentru Moldova, dat fiind faptul că Parlamentul și CEC abilitează cetățenii să participe în procesele și politicile care le afectează viața. Cu suportul programului, Parlamentul și-a consolidat capacitățile sale de a revizui și adopta legislația care vizează agenda de integrare europeană, în același timp depunând eforturi să devină o instituție mai transparentă, deschisă și receptivă la necesitățile cetățenilor. Capacitățile consolidate în cadrul instituției, îmbunătățirea sistemelor IT și a cadrului legal au permis Comisiei Electorale Centrale să organizeze alegeri în conformitate cu standardele internaționale".

Programul pentru Democrație din Republica Moldova a fost finanțat de Guvernele Suediei, Norvegiei și Danemarcei și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova. Ambele instituții vor continua cooperarea cu PNUD în următorii ani prin intermediul proiectelor noi, consolidând, prin urmare realizările obținute