De unde vine și cât ne costă corupția în municipiul Chișinău?

Studiul privind evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a municipiului Chișinău a fost efectuat la solicitarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul proiectului ”Consolidarea funcției de prevenire și analiză a corupției a Centrului Național Anticorupție (CNA)” implementat cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

Potrivit autorilor, cadrul legal existent prezintă 2 constrângeri importante care favorizează corupția, și anume:

1. Existența lacunelor în cadrul noii legi privind statutul municipiului Chișinău, care lasă spațiu pentru decizii netransparente .
2. Legislația existentă cu privire la privatizarea terenurilor, a spațiilor nelocuite și a terenului aferent, care permite privatizarea terenurilor și a spațiilor nelocuibile cu mult sub prețul pieței.

„Instabilitatea procesului bugetar municipal, cauzată de întârzierile aprobării Legii Bugetului, prezintă un risc sporit de corupție, în lipsa unui sistem fiscal bine pus la punct, în care taxele și impozitele locale pot fi utilizate drept instrument de influență și corupere administrativă”, sunt de părere autorii studiului. Cele mai importante surse de corupție la acest capitol sunt impozitele pe bunurile imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială, taxa de piață, taxa pentru unităţile comerciale.

În calitate de prestatori a 40 de servicii publice, Primăria și direcțiile Consiliului Municipal Chişinău generează un mediu susceptibil corupției, potrivit autorilor. Aceasta s-ar datora unor lacune precum: existența unui număr mare de actori implicați în procesul de oferire a serviciilor, transparența insuficientă, lipsa unui registru unic care să monitorizeze fluxul de cereri de obținere a serviciilor solicitate și a serviciilor eliberate.

În ceea ce privește activitatea celor 63 de întreprinderi municipale (societăți pe acțiuni) fondate de Consiliul Municipal Chișinău (CMC), autorii studiului constată indisponibilitatea sau inexistența datelor relevante privind activitatea întreprinderilor, a indicatorilor de performanță și a proceselor de prestare a serviciilor, din care pot rezulta riscuri de corupție. În același timp, datele disponibile au indicat asupra performanțelor scăzute, pierderilor anuale înregistrate și formalizării raportării. Cele mai importante riscuri sunt prezentate de: influența factorului politic; majorarea artificială a cheltuielilor; comercializarea bunurilor gestionate la valoare de bilanț cu încasarea diferenței sub forma de comision ilegal; micșorarea cotei părți a CMC în urma emisiilor ascunse de acțiuni, în scopul preluării controlului; falimentarea SA și preluarea controlului asupra acestora (în urma procesului de privatizare).

Studiul vine cu un set de recomandări pentru mitigarea celor 57 de riscuri de corupție identificate, care ar trebui incluse în Planul de Integritate al Primăriei Municipiului Chișinău.

„Sperăm că administrația primăriei municipiului Chișinău va considera utile aceste recomandări și le va accepta prin dezvoltarea unui plan de integritate, pe care îl va implementa pentru binele cetățenilor din capitala Republicii Moldova", a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Printre recomandări, evidențiem:

• Delimitarea clară a competențelor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de nivelul I şi II, delimitarea exactă între activitățile Consiliului Municipal Chişinău și a structurilor executive;
• Introducerea sistemului de vot electronic în cadrul CMC şi a mecanismului circulației electronice a documentelor;
• Introducerea transparenței și disponibilității de accesare a informației despre condițiile, termenii și costurile de prestare a serviciilor de către CMC;
• Elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului imobiliar al municipiului, care să includă o viziune integrală asupra modului în care este gestionat patrimoniul municipiului Chișinău;
• Elaborarea unei strategii de concentrare și centralizare a achizițiilor publice, efectuate de diferite autorități contractante din municipiu;
• Intensificarea controlului asupra activității întreprinderilor municipale prin formarea cadrului corespunzător de reglementare a serviciilor și elaborarea planurilor de investiții;
• O promovare mai activă a politicilor de achiziții transparente în întreprinderile publice controlate de CMC.

Cercetarea analizează impactul introducerii Ghișeului Unic în calitate de soluție pentru optimizarea procesului de prestare a serviciilor publice, reducerii riscurilor de corupție și a costurilor în procesul de prestare și obținere a serviciilor. Potrivit experților, implementarea Ghișeului Unic va aduce o sporire a eficienței în medie cu 26%, calculată pe baza costurilor directe totale ale beneficiarilor și autorităților.