Comunicat de presă

Succese majore în domeniul sănătății realizate prin cooperare: 15 ani ai Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est și perspectivele de viitor

19 martie 2017

  • Nouă state din Europa de Sud-Est - Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Israel, Muntenegru, Republica Moldova, România, Serbia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sunt gata să semneze un nou acord de cooperare în vederea îmbunătățirii continue a stării sănătății și bunăstării cetățenilor acestor țări. Semnarea Declarației este preconizată pentru sfârșitul celui de-al 4-lea Forum al Miniștrilor Sănătății, care are loc în perioada 3-4 aprilie 2017 la Chișinău. La ora actuală, Republica Moldova deține președinția prin rotație a Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est.

„Angajamentul de cooperare a celor nouă state din Europa de Sud-Est se bazează pe realizările din trecut, care își propun, în același timp, să le ridice la un nou nivel”, subliniază Dr. Zsuzsanna Jakab, Directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale al Sănătății (OMS), pentru care susținerea rețelei este o prioritate. „Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est a demonstrat progrese vizibile în ceea ce privește starea de sănătate a populației din statele participante. Dacă e să aduc un singur exemplu, mortalitatea infantilă – indicatorul principal al sănătății și bunăstării unei națiuni – a scăzut considerabil în toate cele nouă țări, iar în unele chiar s-a înjumătățit. Acest lucru demonstrează că mult mai multe pot fi realizate prin cooperare decât dacă le facem separat”.

Peste 15 ani de cooperare comună de succes

Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est a contribuit la creșterea beneficiilor cooperării transfrontaliere în sănătatea publică prin asigurarea unei platforme de identificare și abordare a provocărilor comune. Pe parcursul ultimilor 15 ani, datele din cele nouă state din Europa de Sud-Est indică că:

  • mortalitatea infantilă a scăzut mai mult de jumătate în unele țări;
  • numărul cazurilor noi de tuberculoză s-au redus în jumătate, fiind o realizare remarcabilă în comparație cu alte țări din Regiunea Europeană a OMS;
  • cheltuielile totale pentru sănătate s-au triplat, pe când în Regiunea Europeană a OMS acestea au crescut de mai puțin de două ori;
  • plățile informale ale pacienților au scăzut cu 1%, pe când în alte țări din Regiunea Europeană a OMS s-a înregistrat în medie o creștere a acestora.

Reformele din domeniul sănătății în statele membre ale Rețelei denotă o schimbare decisivă spre asigurarea acoperirii universale cu servicii medicale și realizarea unor sisteme de sănătate centrate pe persoane.

Nu în ultimul rând, au fost înregistrate progrese în domeniile de cooperare între state, destinate să:

  • abordeze pericolul tot mai mare al rezistenței antimicrobiene prin elaborarea și implementarea planurilor naționale;
  • elaboreze politici ce ar permite cetățenilor să doneze voluntar organe și sânge, inclusiv să acopere deficiența de sânge în caz de urgențe;
  • ofere suport reciproc în reducerea consecințelor pentru sănătate ale fumatului și consumului de alcool, regimului alimentar necorespunzător și lipsei activității fizice;
  • consolideze sistemele de supraveghere și monitorizare, în special în ceea ce privește virusurile gripale;
  • desfășoare activități comune privind reforma politicilor din domeniul sănătății mintale, instruirea lucrătorilor medicali și implicarea comunității;
  • abordeze o serie de probleme din domeniul sănătății publice, precum legislația cu privire la serviciile de sănătate, gestionarea pericolelor transfrontaliere, inegalitățile în sănătate, incluziunea socială și drepturile omului.

Ruxanda Glavan, ministrul Sănătății din Republica Moldova și actualul Președinte al Rețelei menționează: „Cu certitudine, parteneriatul cu statele din Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est ne va ajuta, în continuare, să obținem și mai multe rezultate pozitive. Sănătate 2020, cadrul european de politici ale OMS în domeniul sănătății și bunăstării și Agenda de Dezvoltare Durabilă către anul 2030 – sunt cruciale în atingerea obiectivelor comune, stipulate în documentele europene, cu privire la respectarea dreptului la sănătate, îmbunătățirea calității asistenței medicale primare și spitalicești și asigurarea populației cu medicamente calitative și accesibile”.

Provocările persistente necesită o colaborare consolidată

Rămân în continuare multe provocări și, prin urmare, sunt necesare eforturi comune intensificate pentru a le aborda. Printre provocări se regăsesc scăderea acoperirii vaccinale împotriva rujeolei și difteriei; repartizarea inegală a serviciilor medicale, presiunea suplimentară asupra sistemelor de sănătate cauzate de fluxurile de refugiați și migranți, în particular, în țările de intrare a acestora.

„Nu există soluții simple pentru realizarea obiectivelor și țintelor trasate de Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est. Acest lucru necesită angajament politic și acțiuni rapide. De asemenea, este nevoie de abordări noi și știm din propria experiență că abordările noi sunt dificil de implementat și necesită timp,” a spus Dr. Jakab. „Dar consider că Rețeaua se află pe calea cea bună. OMS va continua să ofere cel mai calificat suport posibil pentru activitatea acesteia.”

Angajamentul pe care și-l asumă cele nouă state ține de:

  • majorarea finanțării publice alocate sănătății, în pofida dificultăților economice;
  • coordonarea eforturilor în vederea îmbunătățirii sănătății oamenilor prin acoperirea universală cu servicii medicale, abordarea sănătății la nivel de guvern și societate și eliminarea inegalităților în sănătate; toate în scopul realizării obiectivelor și țintelor de sănătate de pe Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030;
  • crearea unui mecanism transfrontalier de răspuns coordonat la urgențele din domeniul sănătății;
  • crearea unui observator sub-regional a resurselor umane din domeniul sănătății pentru promovarea și monitorizarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor medicali, armonizarea calificărilor acestora și prevenirea emigrării specialiștilor tineri în regiunile mai prospere. Aceasta ar soluționa problema numărului insuficient de lucrători medicali în Europa de Sud-Est pentru a acoperi necesitățile de sănătate ale populației pe cale de îmbătrânire.

Crearea și perspectivele Rețelei

Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est a fost creată în 2001, ca urmare a crizei economice și a conflictului ce a divizat Europa de Sud-Est în anii 1990. Pe parcursul anilor, Rețeaua a contribuit la promovarea sănătății publice ca prioritate pe agendele politice.

„Anul trecut am marcat cea de-a 15-a aniversare a Rețelei. Cel de-al 4-lea Forum al Miniștrilor Sănătății va oferi oportunitatea de a trece în revistă ceea ce am realizat și de a demonstra contribuția statelor la modelarea mediului de sănătate publică în Europa de Sud-Est,” a declarat Dr. Mira Dasic, Șefa Secretariatului Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est.

Cel de-al patrulea Forum al Miniștrilor Sănătății este organizat de Președinția, Comitetul Executiv și Secretariatul Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est, în colaborare cu Biroul Regional OMS pentru Europa. Evenimentul este găzduit de Guvernul Republicii Moldova.

Hashtag-ul Twitter pentru Forum - #seeforum2017

Agențiile ONU implicate în această acțiune

WHO
World Health Organization

Obiectivele pe care le susținem prin această acțiune