Legea cu privire la asigurarea egalității abilitează moldovenii să lupte împotriva discriminării

Corpul lui Ion Mămăliga este zdruncinat înainte și înapoi atunci când mama lui, Valentina, îl ridică de pe canapea, astfel încât el să se poată muta mai aproape de fereastră. Ea îl așază pe un pat în lumina soarelui, care este acoperit de jucării de pluș. El râde și zâmbește.

Ion are 21 de ani și suferă de paralizie cerebrală, o tulburare neurologică care afectează în mod permanent mișcările corpului și coordonarea musculară. El are o vedere slabă și se confruntă cu dificultăți când se mișcă dintr-o cameră în alta în apartamentul cu doua camere, unde locuiește împreună cu mama și tatăl său în Chișinău, Moldova.

In timp ce Ion se confruntă cu multe provocări, Valentina spune că lui îi plăcea să meargă la școală, unde și-a explorat interesele sale în literatura română, geografie și istorie. Îi place mult să petreacă timpul împreună cu fratele și părinții lui.

De ani de zile, Ion nu a putut avea acces la serviciile de bază de care se bucură multe persoane cu dizabilități din alte țări. Din acest motiv, mama sa a avut grijă de el mult timp în continuu - un rol de care ea se mândrește imens. Cu toate acestea, multe persoane cu dizabilități nu se bucură de ajutorul de care au nevoie.

„Pe de o parte, îți iubești copilul, însă atunci când ai un copil cu dizabilități [în Republica Moldova], ești lăsat pe dinafară și nimeni nu aude vocile noastre”, spune Valentina.

În 2012, o nouă lege privind incluziunea socială pentru persoanele cu dizabilități, pe care Oficiul pentru Drepturile Omului al ONU a sprijinit-o întotdeauna, a oferit o mai bună protecție pentru persoanele cu dizabilități și i-a oferit lui Ion și multor altor persoane cu dizabilități fizice dreptul la un asistent personal. Astfel, mama sa care este pensionară a aplicat pentru a deveni asistentul lui personal oficial, astfel încât să poată beneficia de o prestație socială care i-ar spori rolul ei de îngrijitor. Însă ei i-a fost refuzat acest statut. Statul a decis că este prea în vârstă pentru a avea grijă de el.

Lupta ei nu s-a sfârșit aici. Valentina a reușit să depună o plângere privind discriminarea datorită Legii Republicii Moldova privind asigurarea egalității, care a fost adoptată în 2013.  Legea privind nediscriminarea luptă împotriva discriminării și își propune să asigure egalitatea de șanse în toate sferele vieții pentru toți cetățenii Republicii Moldova, precum și a altor persoane aflate sub jurisdicția Republicii Moldova, indiferent de rasă, etnie, limbă, religie, sex, vârstă, abilități limitate sau orice alt criteriu.

Această lege a devenit un instrument esențial pentru combaterea discriminării într-o țară unde se consideră că această chestiune este una dintre provocările dominante, în special a celor cu dizabilități mintale și fizice, a persoanelor în vârstă, comunității LGBT și a femeilor.

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a fost creat în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea egalității pentru revizuirea acestor plângeri de discriminare și pentru determinarea validității acestora. Consiliul a declarat că Valentina a fost victimă a discriminării și a recomandat autorităților să-i acorde statutul de asistent personal pentru Ion, chiar dacă este de vârstă pensionară. În timp ce această lege s-a dovedit a avea un rol esențial pentru multe persoane în lupta împotriva discriminării, aceasta este acum în pericol de a fi abrogată. Parlamentul se va pronunța cu privire la această propunere din partea reprezentanților Partidului Socialist până la sfârșitul acestui an.

Veaceslav Balan, coordonator național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului din Moldova, spune că Legea cu privire la asigurarea egalității, o lege pe care Oficiul a sprijinit-o pentru adoptare și continuă să o promoveze, este un instrument esențial deoarece stabilește un cadru clar cu privire la modul de protejare a tuturor persoanelor contra discriminării.

Au fost văzute, de asemenea, rezultate. Încă de la intrarea în vigoare a legii, Consiliul Egalității a constatat discriminare în peste 100 de cazuri. Balan subliniază că abrogarea va fi în detrimentul tuturor celor care locuiesc în Republica Moldova. Percepția publică a legii este că de aceasta beneficiază doar comunitatea LGBT, ceea ce nu este cazul.

Oficiul a demarat o campanie cu ajutorul mai multor organizații locale ale societății civile, inclusiv Genderdoc-M, singura organizație LGBT din Republica Moldova, în vederea sporirii gradului de conștientizare a beneficiilor legii și pentru transmiterea mesajului că aceasta este o lege care servește tuturor.

Valentina simte că vocea ei a fost auzită, iar legea i-a permis să îi ofere o îngrijire mai bună copilului ei.

„Cu siguranță avem nevoie de această lege, deoarece ne protejează drepturile”, a spus ea. „Când ai un copil cu dizabilități, nimeni nu-ţi aude vocea, astfel, această lege ne ajută să ieșim din acest cerc vicios”, spune ea.