Pandemia a evidențiat importanța coordonării eforturilor ONU pentru a ajunge la grupurile vulnerabile

„Sunt văduvă, cu 4 copii minori, indemnizația de supraviețuitor nu acoperă toate nevoile familiei. Acest ajutor este foarte util, atât produsele alimentare, cât produsele de igienă. Acum îmi voi îndrepta eforturile pentru asigurarea altor necesități ale familiei legate de educație, sănătate și altele”, spune Liubov, 30 de ani, una din beneficiarele suportului acordat de ONU Moldova.

Exact doi ani în urmă a fost lansată cea mai ambițioasă reformă a sistemului de dezvoltare ONU din istoria organizației pentru a ține promisiunea de realizare a Agendei 2030 și a schimba modul de acționare, răspuns și livrare a rezultatelor. Se dorea o instituție mai eficientă și mai receptivă la solicitările, inclusiv urgente, ale Statelor Membre.

Republica Moldova se numără printre cele peste 162 de țări în care au apărut Oficii ale Coordonatorului Rezident ca rezultat al reformei. Formată din zece specialiști locali și internaționali, echipa este condusă de Coordonatorul Rezident, oficialul cu cel mai înalt rang, reprezentând Secretarul General ONU, la nivel de țară.

”Scopul și așteptările de la un Oficiu al Coordonatorului Rezident ONU sunt foarte clare, în același timp, ambițioase – să coordoneze eforturile de țară ale sistemului de dezvoltare ONU Moldova privind susținerea țării în procesul de dezvoltare sustenabilă. Oficiul consolidează un proces complex de cooperare și coordonare privind dezvoltarea și menține o comunicare permanentă și eficientă cu agențiile și fondurile ONU în Moldova, reprezentanții Guvernului, partenerii de dezvoltare și alți actori cheie implicați” menționează Simon Springett, Coordonatorul Rezident ONU în Moldova.

Liubov este una din cele peste 500.000 de persoane vulnerabile și marginalizate care a primit ajutor în cel mai scurt timp posibil pentru a putea face față impactului economic al pandemiei și provocărilor/greutăților apărute, cum ar fi: pierderea locurilor de muncă, creșterea poverii pe care o duc și resurse financiare insuficiente.  Acest lucru a fost posibil datorită identificării la timp a persoanelor afectate de pandemie, a necesităților lor și mobilizarea la timp a resurselor financiare necesare.

Într-un timp restrâns a fost elaborat Planul ONU Moldova de Răspuns și Redresare COVID19 sub ghidarea și coordonarea Oficiului Coordonatorului Rezident și cu suportul Guvernului pentru a adresa nevoile imediate așa cum sunt cele ale lui Liubov, și cele pe termen lung privind recuperarea. Planul astăzi cuprinde 99 de proiect și acțiuni concrete, menite să ofere ajutor țării și cetățenilor pe timp de criză, dintre care 47 sunt în proces de realizare fie deja au fost finalizate.

Planul ONU Moldova de Răspuns și Redresare COVID19 are la baza drepturile omului și obiectiv general de a nu lăsa pe nimeni în urmă. ”Drepturile omului stau la baza activității sistemului ONU, și întotdeauna, iar pe timp de criză în special, este esențial să ne asigurăm că suportul oferit nu lasă pe nimeni în urmă. În procesul de dezvoltare a proiectelor, programelor și acțiunilor, dar și pe parcursul implementării acestora, noi lucrăm cu toate agențiile ONU pentru a identifica grupurile de persoane cele mai vulnerabile și marginalizate, precum și organizațiile societății civile prin intermediul cărora ajutorul ajunge la cei mai vulnerabili.”  a menționat Bea Ferenci, șefa Oficiului pentru Drepturile Omului în Moldova/ Consilieră în Drepturile Omului.

Expertiza Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în identificarea necesităților celor mai vulnerabile grupuri de persoane îmbinată cu capacitățile și posibilitățile altor agenții ONU de a asigura o aprovizionare eficientă cu produsele necesare și a oferi asistență tehnică a dus la  implementarea a trei proiecte finanțate de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Regatul Unit al Marii Britanii și Fondul de Încredere al Partenerilor ONU pentru COVID19.   

Echipa de țară ONU Moldova include 22 de entități ONU rezidente și non-rezidente cu mandate și capacități diferite. Marea provocare a fost de a identifica acele tangențe și complementarități ale entităților ONU pentru a le antrena în procesele de elaborare și implementare a proiectelor comune. Pandemia a reușit să declanșeze și să amplifice necesitatea pentru o coordonare eficientă, iar rolul Coordonatorului Rezident a fost mai necesar și vizibil ca niciodată.

Criza pandemică a reușit sa argumenteze necesitatea reformării sistemului ONU și să scoată în evidență funcția principală a Oficiului Coordonatorului Rezident – cea de coordonare a eforturilor, resurselor și posibilităților comune ale agențiilor ONU.

Încă până la apariția primului caz de infectare în Moldova, ONU Moldova, prin intermediul Oficiului Coordonatorului Rezident ONU și OMS, a fost într-o comunicarea permanentă cu Guvernul, fiind unul din primii parteneri de dezvoltare care a oferit ajutor țării pentru a lupta cu pandemia.