Moldovenii socializează tot mai puțin, iar acceptarea grupurilor vulnerabile depinde de nivelul de apropiere de acestea

Majoritatea moldovenilor ar accepta vecini care aparțin altor etnii, persistând reticență față de consumatorii de alcool, droguri, persoane LGBTIQ+, persoane care trăiesc cu HIV, foști deținuți și persoane cu dizabilități mintale. Acestea sunt câteva concluzii ale studiului privind percepțiile și atitudinile față de egalitate pentru anul 2024.

Astfel de studii sunt efectuate o dată la trei ani, prima ediție fiind inițiată în 2015, cu susținerea PNUD. Cercetarea din 2024 a fost efectuată de IMAS, în colaborare cu Consiliul pentru egalitate, cu suportul Guvernului Japoniei, oferit prin Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană, în cadrul unui proiect al PNUD. Studiul a fost realizat în perioada 25 martie - 17 mai 2024, pe un eșantion de 1100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±3.0%.

Cercetarea evaluează atitudinile și percepțiile populației față de diferite persoane și grupuri vulnerabile și marginalizate din Republica Moldova. Pentru ca măsurătorile să fie comparabile la nivel național și internațional, a fost utilizată scala distanței sociale (una dintre cele mai utilizate metode prin care se măsoară disponibilitatea unei persoane de a accepta membri ai unui grup social), dar și mulți alți indicatori prezenți în studiile de profil. A fost utilizată tehnica sondajului și a focus grupurilor, pentru a obține atât date cantitative, cât și calitative despre atitudinile și percepțiile respondenților. Utilizarea acelorași întrebări și scale de răspuns s-a făcut cu scopul de a asigura consistența datelor colectate, pentru a observa dinamica socială atât cu studiile efectuate în Republica Moldova, cât și cu cele efectuate în alte țări europene.

Crizele multidimensionale care au afectat Republica Moldova - economică, energetică, fluxul de refugiați - au dus la o încredere scăzută în oameni, 9 din 10 respondenți afirmând că e nevoie să fii atent în relațiile cu oamenii. Aceeași tendință se atestă și în Albania, Georgia și Armenia. Doar fiecare a treia persoană intervievată are încredere în vecini și 9 din 10 sunt sceptici atunci când cunosc pe cineva nou, având nevoie de timp pentru a accepta pe alți oameni. În medie, respondenții pot aborda subiecte personale cu două persoane din anturajul lor. Nivelul de sociabilitate este comparabil mai mic cu cel din Uniunea Europeană.

Potrivit studiului, majoritatea respondenților ar accepta ca vecini persoane din diferite grupuri vulnerabile: persoane care vorbesc o limbă diferită (79%), persoane cu dizabilități fizice (76%), persoane de o altă religie (69%), refugiați din Ucraina (66%), persoane de rasă diferită (63%) și mai puțin persoane LGBTIQ+ (17%), consumatori de alcool (16%) și de droguri (7%). Dintre grupurile etnice, cel mai scăzut grad de acceptare revine romilor (40%) și persoanelor din țări africane (47%).

Dacă e să comparăm datele din 2024 cu cele din 2015-2021, atestăm o relativă creștere a gradului de acceptare pentru majoritatea grupurilor de persoane și o revenire a cotei încrederii în musulmani, romi, evrei, persoane din țările africane. Însă, scade nivelul de acceptare a persoanelor dependente de alcool, droguri, a persoanelor cu dizabilități mintale și intelectuale. 

Pe dimensiunea egalității de gen, studiul constată că majoritatea prioritizează prezența bărbaților pe piața muncii, 7 din 10 persoane intervievate fiind de părere că femeile de fapt își doresc împlinire familială, deși pot avea un loc de muncă. Însă, fiecare a doua persoană consideră că femeile pot fi lidere în politică. Legitimitatea femeilor ca lidere în politică este una medie, similară Estoniei, Serbiei, României, Poloniei.

Sondajul mai arată că oamenii sunt îngrijorați de condițiile de viață ale persoanelor grav bolnave și persoanelor cu dizabilități (83%), vârstnicilor (79%), șomerilor (43%), refugiaților din Ucraina (34%).

Opiniile despre integrarea persoanelor cu dizabilități mintale și intelectuale sunt împărțite. Jumătate dintre respondenți consideră că acestea trebuie integrate în societate, iar două treimi din respondenți susțin că societatea are responsabilitatea de a le asigura condiții adecvate de trai sau trebuie să fie plasate într-o instituție specializată.

Despre persoanele cu dizabilități fizice, intervievații cred că angajatorii ar trebui să le ofere locuri de muncă speciale (84%), iar societatea are responsabilitatea de a le asigura condiții adecvate de trai (66%).

Respondenții au fost întrebați care este opinia lor față de persoanele LGBTIQ+. Fiecare al doilea consideră că persoanele LGBTIQ+ trebuie să aibă acces la bunuri și servicii în egală măsură cu ceilalți, însă doar puțin peste o treime susțin că acestea trebuie să aibă aceleași drepturi. Totodată, 9 din 10 respondenți susțin că trebuie întărit prin lege rolul familiei tradiționale. 

Referitor la persoanele care trăiesc cu HIV, două treimi consideră că aceștia ar trebui să meargă la medici separați. Iese în evidență procentul mare al indecișilor la multe din întrebările despre accesul egal la școală, instituții medicale, transport public, ceea ce denotă necesitatea de informare în domeniu.

Majoritatea respondenților cred în stereotipurile negative atribuite romilor. Cu toate acestea, 8 din 10 persoane sunt deschise pentru a accepta la școală copii romi.

Poziția față de refugiații din Ucraina este una medie rezervată, 36% fiind de părere că Republica Moldova trebuie să-i primească pe toți. 

Pentru a spori nivelul de coeziune socială și acceptare a grupurilor vulnerabile, studiul recomandă:

• Elaborarea și promovarea politicilor care să sprijine participarea activă a grupurilor vulnerabile în toate aspectele vieții sociale și economice.
• Asigurarea că toate formele de discriminare sunt sancționate.
• Promovarea dialogului intercultural și intracomunitar.
• Derularea de programe care să ofere sprijin economic și social grupurilor vulnerabile, cum ar fi formare profesională, asistență medicală și locuințe accesibile.
• Promovarea diversității și incluziunii în medii de lucru, prin politici și practici care să sprijine angajarea și dezvoltarea profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile.
• Desfășurarea de campanii de sensibilizare care să promoveze diversitatea și să combată stereotipurile și prejudecățile.