Poliţiştii aplică legislaţia și răspund la violența față de femei în Moldova

„Într-o noapte am primit un apel de urgenţă de la directoarea adjunctă a şcolii din sat, una dintre cele mai respectate femei din localitate. Ne-am deplasat imediat la domiciliul ei pentru a investiga situaţia. După ce am identificat semne vizibile de violență, l-am scos din casă pe soțul ei, care era agresorul, și am emis un ordin de interdicţie pentru trei luni”, relatează Zglavoci.

Zglavoci s-a asigurat că ofiţerii săi supravegheau casa, astfel încât agresorul să nu poată pătrunde în interior ca să-și ameninţe soţia și copiii. „A încercat luni la rând să intre în casă, însă nu l-am lăsat să se apropie. În cele din urmă a renunţat și a plecat din sat. Au trecut ani de atunci, copiii fiind acum toți mari. Femeia încă mai lucrează la școală, iar familia îi este fericită. Din acel incident, însă, am învățat că nimeni nu era în siguranţă de violenţă”.

Lucia Ciobanu* din satul Chetrosu, raionul Drochia, de asemenea, a fost timp de şapte ani victimă a abuzurilor din partea soţului. „Întotdeauna l-am iertat, sperând că se va schimba...Totuși, când mă îmbolnăvisem grav, iar el devenise și mai agresiv, am știut că asta nu mai poate continua. Îmi era prea frică pentru viața mea”.

Iniţial, dna Ciobanu a chemat poliţia, iar soţul său a fost amendat. „Amenda nu l-a oprit, întrucât era angajat și a plătit-o repede. Mai târziu, când a văzut că amenda nu-l va opri, poliţistul din localitate a emis un ordin de interdicţie și l-a impus să frecventeze un centru [centrul de reabilitare pentru infractori]”, adaugă ea.

După ce a scăpat de soţ, dna Ciobanu a beneficiat de asistenţă psihologică și juridică la centrul femeilor din satul de baştină. „Mă bucur că am avut curajul să chem poliția și să fac acest pas important”, spune ea. „Acum, le spun asta tuturor femeilor pe care le întâlnesc în sat – nu vă fie frică să faceți acest pas, este cea mai bună decizie pe care o puteţi lua în cazul în care suferiți”.

Potrivit unui studiu naţional efectuat în anul 2016, şapte din zece femei adulte din Moldova s-au confruntat cu cel puţin o formă de violenţă din partea partenerilor. Totuşi, din cauza stigmatizării, a lipsei de conştientizare și a dependenţei economice față de agresor, doar una din trei femei [1] raportează cazul la poliţie. De asemenea, în cadrul studiului a fost indicat că poliţiştii încă nu cunosc pe deplin despre prevederile legale și mecanismele de aplicare a legii speciale privind prevenirea și combaterea violenţei în familie, deși au trecut opt ani de la intrarea acesteia în vigoare.  

„Legislaţia în Moldova ne oferă mecanismele și instrumentele potrivite pentru a acționa”, explică ofiţerul superior de poliţie Victor Zglavoci, care a făcut parte din iniţiativa UN Women de promovare a bunelor practici în rândul persoanelor care răspund primele la violența împotriva femeilor din Moldova, inclusiv polițiști, medici, profesori, asistenţi sociali și primari. „Noi nu trebuie să aşteptăm o plângere oficială de la o posibilă supravieţuitoare a violenţei, de exemplu. Prin cooperarea cu asistenţii sociali, cu vecinii, cu profesorii și cu alți membri din comunitate care ne pot informa despre familiile în care există un risc crescut de violenţă, noi putem să acţionăm prompt și să efectuăm investigaţii oficiale”.

UN Women, cu finanţarea generoasă din partea guvernului Suediei, deja de doi ani colaborează cu poliţiştii din toată Moldova pentru a le consolida cunoştinţele și a le îmbunătăţi capacitatea de a răspunde în mod eficient la cazurile de violenţă în familie. Programul „Promovarea şi multiplicarea bunelor practici inovative în prevenirea şi eliminarea violenţei faţă de femei”, de asemenea, are scopul de a încuraja poliţişti ca Zglavoci să împărtăşească, prin instruiri și platforme interactive, bunele practici cu colegii lor și cu alți prestatori de servicii.

Până în prezent, UN Women a implicat peste 350 de poliţişti din întreaga țară prin intermediul unor sesiuni de instruire predate de avocați și alți poliţişti, care au fost identificaţi ca exemple pozitive.

„Selectarea poliţiştilor, care acţionează ca exemple pozitive, a avut la bază factori precum atitudinea acestora față de violența în familie, numărul cazurilor pe care le-au soluţionat cu succes, numărul cazurilor în care poliţiştii au luat inițiativa de a identifica cazurile de violență și numărul de ordine de restricție emise”, explică Lilia Potîng, avocată la Promo-LEX, partenerul UN Women în această iniţiativă.

 „Primele persoane care răspund la violența bazată pe gen, atunci când apare într-o comunitate, sunt adesea polițiștii. Atitudinile și comportamentele lor pot avea un impact dramatic asupra vieţii femeilor și fetelor, prevenirii viitoarelor acte de violență și protecției supravieţuitorilor”, menţionează Asya Varbanova, reprezentantă interimară  UN Women în Moldova.

Ofiţerul superior Zglavoci este de părere că toţi cei care vor să devină poliţişti trebuie să urmeze o pregătire de bază în domeniul drepturilor omului: „Aspectul uman al acestei meserii este extrem de important. Poliţiştii nu trebuie să discrimineze, nu trebuie să susţină ideile stereotipice care duc în primul rând la violența împotriva femeilor”. La sfârșit acesta a menţionat că sporirea gradului de conștientizare a egalității de gen în rândul polițiștilor le-ar face activitatea mai eficientă, iar încrederea publicului în ei ar fi restabilită.

În anul următor, UN Women va continua să susţină guvernul Republicii Moldova în îmbunătăţirea coordonării la nivel central și local pentru serviciile de sprijin pentru supraviețuitoarele violenţei în familie, în special în zonele rurale.

*Numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea persoanei

[1] UN Women, PNUD Moldova și Biroul Naţional de Statistică, Profilul femeilor victime ale violenţei, 2016