Șeful misiunii OIM în Moldova: "Migranții care se întorc nu trebuie discriminați" Lars Johan Lönnback, șeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în Republica Moldova, a explicat pentru DW ce consecințe va avea criza Covid-19 pentru

Republica Moldova se apropie de cifra de 1000 de cazuri de infectare cu COVID-19. În același timp, din cauza crizei tot mai acute, toți mai mulți moldoveni din diasporă vor să revină acasă – în multe cazuri, pentru că și-au pierdut locul de muncă în Occident.

Lars Johan Lonnback, șeful misiunii OIM în Republica Moldova

După mai multe discuții aprinse, Guvernul de la Chișinău a luat decizia să organizeze mai multe rute charter, care să aducă moldovenii acasă. Aceștia însă vor completa şi semna, în mod obligatoriu, o declarație pe propria răspundere privind obligaţia achitării în termen de 72 ore a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2020. Totodată, mai multe țări din UE, printre care și Germania, au anunțat că din cauza pandemiei, duc o lipsă acută de muncitori necalificați. 

DW: Cu ce probleme se confruntă migranții moldoveni în această perioadă? De ce tot mai mulți vor să revină acasă?

Lars Johan Lönnback:  OIM este în special preocupată de bunăstarea celor aproximativ 300.000 de moldoveni care migrează pe termen scurt. Din păcate, din cercetările noastre, am observat că o mare parte dintre aceștia fie nu au contracte de muncă satisfăcătoare, fie lucrează în străinătate, fără permise de muncă, fiind astfel deosebit de vulnerabili în timpul crizei actuale. Actualmente, mai mulți moldoveni și-au pierdut veniturile, deoarece așa- numita „gig economy” (economia la cerere sau munca la comandă, nota redacției) s-a evaporat din cauza restricțiilor severe. Unii din ei chiar își vor pierde locul de trai, în cazul în care ei lucrează ca îngrijitori casnici. În aceste condiții, în lunile următoare, este posibil să vedem un flux continuu de migranți moldoveni, care nu au de ales decât să se întoarcă în țara lor. Cu toate acestea, călătoria de întoarcere nu va fi ușoară din cauza închiderii punctelor de trecere de frontieră și a anulării zborurilor și a altor căi de transport. Guvernul Republicii Moldova a crescut numărul de repatrieri pe calea aerului, dar este puțin probabil să fie o soluție pentru majoritatea celor care vor să vină acasă. OIM se teme că noi vom avea zone mici cu migranți blocați în multe țări, în special în zone cu o înaltă concentrație de infectare cu COVID-19.

Autoritățile au promis mai multe curse charter pentru a aduce migranții care vor să revină acasă. Ne putem trezi cu o revenire în masă a acestora? Va deveni o povară pentru sistemul moldovenesc de asigurări sociale?

În acest moment, Guvernul se pregătește pentru o povară excepțional de grea pentru sistemul medical, care este bazat, în prezent, pe un scenariu de 20.000 de cazuri de COVID-19 și sprijinul internațional completează resursele interne. OIM crede că va exista într-adevăr un flux constant de moldoveni care se vor întoarce, dar până în prezent, creșterea de noi cazuri a fost determinată de așa-numita transmisie locală, iar cazurile „importate” cresc numărul de infectați, în special în primele zile ale epidemiei. Actualmente, cazurile importate reprezintă mai puțin de 16 % din totalul acestora și sunt în scădere.

Guvernul de la Chișinău a luat decizia ca migranții să semneze o declarație la întoarcerea în țară care prevede ca ei să achite polița medicală timp de 72 de ore. Este o decizie bună, legală? Sau este incorect față de cetățeni să aplici asemenea măsuri?

Nu pot să comentez modul în care este pusă în aplicare acoperirea asigurărilor medicale, dar OIM atrage atenția ca migranții care se reîntorc să nu fie stigmatizați (au existat cazuri recente în rețelele de socializare) și să nu fie supuși discriminării, ci să li se ofere toate oportunitățile să se reintegreze în structurile economice și sociale din Republica Moldova, deoarece aduc cu ei noi seturi de abilități, antreprenoriat și alte resurse. 

Știm că mulți moldoveni fac naveta sezonier pentru a lucra în UE. Acum ei nu mai pot circula. Deja Germania și Austria au anunțat că au probleme cu lipsa muncitorilor sezonieri. Trebuie țările UE să mențină aceste restricții de circulație? 

Da, vor fi nevoite să păstreze restricțiile din motive epidemiologice, însă restricția nu se adresează lucrătorilor sezonieri, dar vizează atingerea scopurilor distanțării sociale.

Republica Moldova era deja de mult dependentă de remitențele trimise de migranți. Cât de mult va afecta această criză economia, dar și traiul multor cetățeni din țară?  

Se estimează că fiecare a treia gospodărie din Moldova primește bani din remitențe și pentru jumătate din aceste gospodării remitențele constituie 50 % din venitul pe care îl au. Această dependență de remitențe este și mai accentuată în zonele rurale. Șomajul sau scăderea salariilor pentru migranți, cauzată de criza COVID-19, va pune o mare presiune asupra gospodăriilor care sunt dependente de remitențe, în mod special, asupra celor în care părinții și-au lăsat copiii acasă. Doar 63 % dintre copiii din Republica Moldova trăiesc cu ambii părinți și 11 % nu trăiesc cu niciunul dintre părinții lor biologici. Majoritatea acestor cazuri se datorează migrației părinților. Aceste vulnerabilități specifice sugerează, de ani de zile, o anumită constatare despre infrastructura de asistență socială în Moldova, iar o mai bună înțelegere și o mai mare mobilizare vor fi indispensabile pentru a putea merge înainte. Reducerea veniturilor gospodăriilor poate duce la dificultăți în acoperirea nevoilor de bază, mai ales în cazul familiilor ale căror venituri se bazează în mare parte pe remitențe. 

Știm că țările europene sunt puternic afectate și rata deceselor e foarte mare. După ce va trece pandemia, Europa va avea iarăși nevoie de muncitorii migranți? Sau accentele vor fi schimbate și se vor menține restricțiile de circulație? 

Există deja numeroase rapoarte despre lipsa forței de muncă, mai ales în sectorul agricol, unde se planifică începerea sezonului. OIM este suficient de informată despre cum lucrătorii migranți sunt integrați în numeroasele sectoare ale economiei europene, pentru toate nivelele de calificare. De asemenea, dacă toți migranții care lucrează în spitale din statele membre UE vor intra în grevă, se va produce un colaps. Singura incertitudine este momentul în care se va relua deschiderea, iar acest lucru va fi dictat de timpul în care populația va obține imunitate împotriva COVID-19 și de ritmul redresării economice. 

Sursa: www.dw.com

Agențiile ONU implicate în această acțiune
IOM
International Organization for Migration