Drumul anevoios către egalitatea de gen în politica din Moldova

Prima întâlnire a Angelei Rădiță cu discriminarea a fost neașteptată și extrem de dureroasă. Tânăra, care încă de când era elevă citea la lumina candelei până în miez de noapte, a absolvit studiile și s-a reîntors acasă pentru a munci în calitate de bibliotecară. Însă, nu a fost bibliotecară nici măcar o zi, fiind respinsă din cauza că era romă.

„Și când am venit la secția de cultură raională Drochia, am intrat la șef. Numai de la auzul numelui meu am văzut că ceva s-a schimbat pe fața dumnealui. ‘Dacă apare ceva, eu te voi anunța. Dar acum nu avem locuri disponibile.’ Și așa și nu am lucrat eu pe specialitate. Și asta este cea mai mare durere a sufletului meu. Și întotdeauna când îmi amintesc, parcă am o piatră pe suflet. Asta a fost cea mai mare discriminare directă din viața mea”, spune Angela.

Dincolo de propria ei dezamăgire, i-a fost teamă că experiența ei ar putea descuraja pe alte fete rome de a-și continua visul. Dacă ea, prima tânără de etnie romă din satul său care a plecat pentru a face studii nu și-a putut găsi de lucru, de ce ar trebui și alte fete să încerce?

Angela Rădiță și-a petrecut următorul deceniu muncind pământul satului alături de mama ei, Olimpiada, și de bunica ei, Maria.

Romii reprezintă o parte mică din cei peste 2,6 milioane de persoane din Moldova și, conform datelor istorice, sunt printre cei mai săraci și cei mai vulnerabili oameni din Europa. În prezent, în Europa locuiesc estimativ între 10 și 12 milioane de romi, care se confruntă cu multe lipsuri și forme de discriminare, la pachet cu accesul limitat la servicii sociale, locuri de muncă și venituri.

În Gribova, 150 din cei peste 2 mii de locuitori ai satului sunt romi. În ciuda la tot ce se spune oficial sau neoficial despre romi, Angela își amintește că în copilărie a fost inclusă și implicată în viața satului, în primul rând datorită faptului că a umblat la școală.

Într-un studiu realizat în 2016 de Biroul Național de Statistică al Moldovei, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și al Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), femeile rome cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani au raportat, în medie, aproape patru ani de școlarizare, ceea ce, în comparație cu femeile non-rome, reprezintă doar o treime. În general, femeile rome se căsătoresc mai devreme, învață mai puțin, câștigă mai puțin și, prin urmare, sunt deosebit de vulnerabile la sărăcie de-a lungul vieții dar, în special, la bătrânețe.

Cum reușesc femeile rome să se facă auzite

Creșterea economică incluzivă și participarea civică a femeilor și grupurilor minoritare, în special romii, sunt provocări pe care Moldova și le-a asumat pentru a stimula progresul în realizarea Agendei 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, ceea ce înseamnă, desigur, că e nevoie de altfel de soluții.

În ultimii ani, cu sprijinul PNUD, dar și al altor agenții ONU și al organizațiilor internaționale, vocea romilor a devenit mai puternică. Astfel că, în 2004, o rudă a mamei Angelei, întoarsă de la Chișinău, a venit cu ideea de a crea o organizație non-guvernamentală la nivel local, care să sprijine minoritatea romă din Gribova. Angelei i-a plăcut ideea și a fondat ONG-ul. Au urmat ani de mentorat și instruiri, participând la training-uri și evenimente naționale pentru abilitarea femeilor, în special în viața publică și în politică. Angela se forma ca o activistă civică în Gribova și cu cât mai multe afla despre propriile sale drepturi, cu atât devenea mai ambițioasă cu privire la schimbarea calității vieții în comunitatea sa.

În 2013, a devenit mediatoare comunitară la primăria din Gribova. De atunci, este alături de romii din satul ei și nu numai, pentru a-și rezolva problemele și a interacționa cu autoritățile, ajutându-i să completeze cererile de locuri de muncă, ajutor social, îngrijire medicală sau împrumuturi bancare.

În 2016, Moldova a adoptat modificările la Codul Electoral care impuneau o cotă de gen de 40% la întocmirea listelor de candidați de partidele politice. Astfel, cel puțin 40 la sută dintre candidații propuși trebuie să fie femei. Modificările sunt valabile pentru alegerile parlamentare și cele locale, fiind puse în aplicare pentru prima dată la parlamentarele și locale din 2019.

Răspântia din viața Angelei

În 2018, Angela Rădiță a fost voluntară într-o amplă campanie de informare electorală și educare civică a alegătorilor, lansată de PNUD Moldova înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019. Peste 11 mii de romi de toate vârstele, inclusiv peste 6 mii de femei și fete au participat direct la campanie.

Angela a mers din ușă în ușă și a informat romii din Gribova despre dreptul lor la vot și i-a încurajat să se implice și să participe la vot. A observat atunci o diferență enormă în relația autorităților cu comunitatea romă și a decis să candideze independent la alegerile locale din octombrie anul trecut la funcția de consilieră locală. „Am vrut să văd, din interior, ce se poate face pentru a rezolva problemele oamenilor”, spune ea.

În pofida opiniilor negative adânc înrădăcinate în societate în privința implicării romilor în viața publică, dar, mai ales, a femeilor în politică, oamenii au susținut-o și a reușit să câștige mandatul de patru ani de consilieră locală. „Problemele pe care le văd zi de zi m-au făcut să încerc, poate voi face o schimbare, atât pentru femeile rome, cât și pentru femeile non-rome. Pentru că dacă stai să te uiți, în Moldova soarta femeii rome și non-rome e aproape aceeași”, spune Angela.

După alegerile locale din octombrie 2019 din Moldova, Angela Rădiță, la 49 de ani, a devenit unul dintre cei 12 romi aleși în calitate de consilieri locali - șase femei și șase bărbați. În satul său, Gribova, consiliul local cuprinde cinci bărbați și șase femei. Angela este prima și singura consilieră romă.

„În următorii patru ani, eu mi-am planificat să mă implic în diferite proiecte, mai ales proiecte sociale. Pentru că tot ce fac și tot ce realizez este pentru binele satului meu, pentru binele comunității mele, pentru oamenii care locuiesc în acest sat”, spune Angela.

După ce a respins propunerea mamei sale de a se căsători la 14 ani, Angela s-a căsătorit mai târziu, la 35 de ani. Fiica sa adolescentă, Romanița, are parte de tot sprijinul mamei sale indiferent de calea pe care și-o va alege, spune Angela.

Aliona Rîbac, și ea consilieră locală în Gribova, este încrezătoare că de implicarea femeilor în politica locală va beneficia pe larg comunitatea. „Avem multe probleme urgente în comunitate, dar le putem rezolva. Femeile se mobilizează, iar bărbații din consiliu ne ascultă”, spune ea.

2019, un an excepțional, cu o agendă ambițioasă de viitor

Bea Ferenci, șefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, spune că 2019 a fost „excepțional” pentru Moldova, care acum are un număr record de romi aleși în consiliile locale. „Așadar, acesta este cel mai mare număr de consilieri romi în comparație cu toate alegerile desfășurate între 2003 și 2015. Deci, este un rezultat excepțional. Însă, există un „dar”. De fapt, sunt 185 de localități în care există populație romă și doar în opt dintre ele avem acum reprezentanți ai comunității de romi. Așa că, desigur, mai rămâne mult de lucru”, spune Bea Ferenci.

Începând cu 2019, aproape 25 la sută din Parlamentul Moldovei, 22 la sută dintre primarii aleși, peste 36 la sută dintre consilierii locali și 27 la sută dintre consilierii raionali sunt femei. Însă, aceste rezultate sunt încă mult sub obiectivele propuse la nivel internațional.

Pentru a face față provocării participării egale a femeilor în politică, PNUD sprijină Moldova cu soluții integrate destinate stimulării participării politice a femeilor, minorităților și altor populații vulnerabile, inclusiv prin educație și informare civică, pentru a se asigura că nimeni nu este exclus.