Roman Parabina, inspirat de livezile de alun din Italia, a înființat o plantație în Moldova

Așa visul său a devenit realitate.

Muncind în străinătate și fiind sprijinit de părinții săi, acum 8 ani, Roman Parabina a înființat propria livadă de alun, cu o suprafață de 20 de ha, situate în satul Sămășcani, raionul Șoldănești. Astăzi, privind retrospectiv revenirea sa acasă și investiția făcută în agricultură își recunoaște motivația – este patriot.

În ciuda optimismului său, califică acest an ca departe de a fi unul bun:

„Recolta anului 2022 a fost similară cu cea din anul precedent. Dacă anul trecut am avut roadă de 5 tone la ha, anul acesta ne-am așteptat ca aceasta să se dubleze, însă a fost la fel cantitativ, din cauza secetei”.

Încercând să prevină seceta, Roman a luat măsuri. Așa se face că, livada din Sămășcani se întinde pe un relief deluros. Dl Parabina a aflat despre apelul de granturi UCIP IFAD pentru înființarea învelișul de ierburi.

„Având livada de alun situată pe un vârf de deal, unde solul este supus eroziunii din cauza ploilor și scurgerilor de apă, astfel având loc spălarea rădăcinilor puieților de alun și în aceste condiții evident că am fost tentați să aplicăm”.

Necesitatea de a beneficia de înierbarea livezii s-a pliat pe procedura rapidă și ușoară de completare și depunere a dosarului:

„Am mai aplicat la granturi și am experiență. Procedura de aplicare la grantul IFAD a fost una foarte simplă. Într-o zi am și depus întreg dosarul. Dintre toate granturile la care am aplicat, a fost cel mai convenabil. Le sunt recunoscător. M-am bucurat să colaborez cu reprezentanții UCIP IFAD și să  beneficiez de competența și ghidarea lor”.       

Înierbarea terenurilor agricole are beneficiu dublu. Dincolo de prevenirea eroziunii solului, plantele erbacee au capacitatea de formare a unui covor dens, acumulare de materie organică, fapt ce asigură protejarea solului și păstrarea umidităţii în sol și se răsfrânge pozitiv asupra recoltei în anii secetoși.

În livada de alun de la Sămășcani se găsesc atât două soiuri moldovenești, cât și unul italian.

Producția, până în anul precedent, era exportată în Italia, însă prețul propus, de sub 2 euro, s-a dovedit a fi deloc acceptabil. Mai mult de atât, nici piața locală nu este o destinație de comercializare, deoarece, potrivit tânărului agricultor, întreaga țară consumă timp de un an circa 5 tone de alune.

Astfel, antreprenorul s-a pomenit cu recolta în depozit și cu așteptarea condițiilor mai beneficie pentru export.

„Îmi doresc sa fie piață de desfacere și oameni care să se implice în a ne ajuta cu exportul, mă aștept să reușesc să comercializez roada anilor 2021-2022 care constituie circa 11 tone. Vreau un preț bun pentru producția de alun”.

Potrivit datelor relativ recente, în Moldova sunt peste 1000 de hectare de alun. Cele mai multe plantații de alun sunt în Turcia, care și este concurentul numărul 1 pe piața de export, fiind urmată de Italia.

Proiectul de Reziliență Rurală are ca obiectiv promovarea măsurilor de prevenire și stopare a proceselor de eroziune a solurilor, dar și de sporire a rezilienței ecosistemelor la schimbările climatice prin înființarea învelișurilor de ierburi în plantațiile multianuale (livezi și vii pentru struguri de masă).

 În cadrul Proiectului se acordă suport petru înființarea învelișurilor de ierburi destinate tinerilor și femeilor beneficiari finanțați în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală, pentru mai multe detalii accesați pagina UCIP IFAD.