Națiunile Unite în Moldova

În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de 192 de state membre ale Națiunilor Unite, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, în prezent și viitor, axată pe 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Atât Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) cât și Planul de Acțiuni al Guvernului „Construim Moldova Europeană”, care descriu viziunea strategică de dezvoltare a țării pe termen scurt, mediu și lung, adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova, inclusiv în cadrul Agendei 20230 pentru Dezvoltare Durabilă, la contextul național. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt monitorizate și evaluate de Echipa de Țară a Națiunilor Unite în cadrul rapoartele anuale ONU privind rezultatele țării elaborate în coordonare cu Guvernul. Începând cu anul 2022, Guvernul s-a angajat să monitorizeze și să raporteze anual privind nivelul de realizare a ODD-urilor în țară, ceea ce permite statului să facă intervențiile necesare pentru a ajusta și/sau accelera ritmul implementării ODD-urilor.

Află mai multe

Publicație

18 septembrie 2025

Report of the Secretary-General on the Work of the Organization 2025

The present report looks back on a year of headwinds and hope for humanity. In 2024, deadly conflicts continued to inflict massive suffering and displacement. Our planet shattered new heat records. Poverty, hunger and inequalities rose, while transformative technologies such as artificial intelligence expanded without effective guardrails, and international law and human rights were trampled. In the face of such challenges, the United Nations worked to translate our shared values into meaningful action on the ground for people around the world. In 2024, through 40 special political missions and offices and 11 peacekeeping operations, we worked to prevent the outbreak, escalation and continuation of conflicts. Together with partners, we delivered life-saving assistance and protection to more than 116 million people. In countries and areas that are enduring conflicts, such as the Horn of Africa, the Occupied Palestinian Territory, including East Jerusalem, the Sudan, Ukraine, Yemen and beyond, we delivered food, nutrition, water, sanitation, education, healthcare, shelter and protection. We responded to disasters, including floods in South-East Asia and the Sudan, Hurricane Beryl in the Caribbean, an earthquake in Vanuatu and drought in Southern and Eastern Africa.

1 of 5

Publicație

19 septembrie 2025

Progress on the Sustainable Development Goals: The gender snapshot 2025

The “Gender snapshot 2025” sounds the alarm: if current trends continue, the world will reach 2030 with 351 million women and girls still living in extreme poverty, and the Sustainable Development Goals (SDGs), particularly SDG 5—to achieve gender equality and empower all women and girls—missed. This is not inevitable: it would be a political outcome, shaped by systemic neglect, stalled investments, and a retreat from equality.But the data also make clear that a different path is still possible. If we chose to invest even in just one concrete action on closing the gender digital divide, 343.5 million women and girls globally could benefit, lifting 30 million women and girls out of poverty and generating a USD 1.5 trillion windfall in global GDP by 2030.Produced by UN Women and UN DESA, the “Gender snapshot” is the world’s leading source of data on gender equality and the 2030 Sustainable Development Agenda. Drawing from more than 100 data sources, it tracks progress on gender equality across all 17 SDGs. With five years to go, and thirty since the Beijing Platform for Action, the report offers both a warning and a way forward. It also anchors the Beijing+30 Action Agenda, identifying six priority areas for accelerated delivery, including two with costed investment pathways on digital inclusion and freedom from poverty.In a moment shaped by both resistance and resolve, this edition affirms a simple truth: gender equality is not an ideology; it is foundational to peace, development, and human rights.Additional documentsPublication (PDF, 1.4MB)References and notes (PDF, 255KB)Technical note (262KB)Data sheets (Excel, 1.7MB)Gender snapshot online

1 of 5

Publicație

08 august 2025

Studiu de caz: Siguranța rutieră a copiilor în Republica Moldova

Potrivit celor mai recente date publicate de UNICEF, accidentele rutiere continuă să fie una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor și adolescenților la nivel global. Aproape 220.000 de tineri cu vârste între 0 și 19 ani își pierd viața în fiecare an în urma coliziunilor rutiere – echivalentul a peste 600 de decese în fiecare zi.În Republica Moldova, amploarea problemei este deosebit de gravă. Anual, accidentele rutiere provoacă aproximativ 25 de decese și peste 100 de traumatisme grave în rândul copiilor și adolescenților. Țara înregistrează un deces la fiecare 10 accidente – de peste patru ori mai mult decât media Uniunii Europene, unde raportul este de un deces la 45 de accidente.Pentru mulți copii din Moldova, drumul zilnic către și de la școală presupune riscuri semnificative. Elevii din orașe și sate se confruntă cu numeroși factori de risc, precum viteza excesivă a traficului în apropierea instituțiilor de învățământ, lipsa infrastructurii pietonale (trotuare, treceri de pietoni), dar și nivelul redus de conștientizare a regulilor de siguranță rutieră – atât în rândul șoferilor, cât și al pietonilor.UNICEF susține cu fermitate dreptul fiecărui copil de a crește într-un mediu sigur, sănătos și protejat. În perioada 2023–2025, în parteneriat cu Automobil Club Moldova, Federația Internațională de Automobilism și Fundația FIA, UNICEF implementează inițiativa „Drumuri sigure spre școală”.Proiectul a vizat evaluarea infrastructurii rutiere din trei orașe – Edineț, Ialoveni și Șoldănești – și modernizarea a 18 zone școlare considerate cu risc ridicat. Printre măsurile implementate se numără: marcaje rutiere mai vizibile, semnalizare rutieră adecvată, instalarea de elemente pentru calmarea traficului și introducerea limitei de viteză de 30 km/h în perimetrul școlilor – o intervenție esențială pentru prevenirea accidentelor.Abordarea a fost una integrată, combinând intervenții de infrastructură cu măsuri de educație, implicare comunitară și advocacy pentru politici publice orientate spre siguranța copiilor în trafic.Rezultate cheie ale inițiativei:Creșterea cu 95% a numărului de șoferi care acordă prioritate pietonilor.Peste 110.000 de copii implicați în activități de educație și sensibilizare rutieră;Aprobarea și integrarea educației rutiere în procesul educațional de către Ministerul Educației.Consultați studiul de caz din anexă pentru mai multe detalii.

1 of 5

Istorie

10 noiembrie 2025

ONU Moldova îndeamnă toată lumea să ACȚIONEZE ACUM pentru un viitor mai verde

Pe măsură ce liderii mondiali se reunesc pentru Conferința ONU privind schimbările climatice COP30, Organizația Națiunile Unite în Moldova mobilizează tinerii, bărbații și femeile din întreaga țară să ia măsuri concrete în viața lor de zi cu zi pentru a reduce riscurile și a construi reziliență la schimbările climatice prin campania de comunicare lansată astăzi, intitulată „Adaptarea la schimbările climatice nu mai este o opțiune în Moldova. Este o necesitate. Adaptarea începe cu tine.”Campania subliniază necesitatea urgentă de acțiune pentru a proteja sănătatea și viața oamenilor, mijloacele de trai și mediul înconjurător de impacturile accelerate ale schimbărilor climatice.Comunicatul de presă aici

1 of 5

Istorie

28 octombrie 2025

ONU Moldova lansează apelul pentru nominalizarea candidaților/telor pentru Premiile ONU pentru Drepturile Omului 2025

Organizația Națiunilor Unite (ONU) în Republica Moldova lansează cea de-a 19-a ediție a competiției pentru Premiile ONU în domeniul Drepturilor Omului 2025 cu scopul de a recunoaște cele mai valoroase acțiuni de promovare și apărare a drepturilor omului în Republica Moldova.Competiția își propune să evidențieze și să premieze cele mai creative, inovative, eficiente, oportune și participative inițiative și acțiuni de apărare și promovare a drepturilor omului în Republica Moldova de pe ambele maluri ale râului Nistru/Dniester.Competiția din anul 2025 include trei premii, după cum urmează:Premiul general pentru o realizare remarcabilă a drepturilor omului la nivel național și/sau local cu impact direct și durabil asupra titularilor de drepturi;Premiu special pentru realizări remarcabile în domeniul drepturilor omului în protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, în contextul celei de a 15-a aniversări de la ratificare de către Republica Moldova a Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabități;Premiu special pentru o realizare remarcabilă la nivel național sau local în protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților etnice, lingvistice sau religioase și persoane refugiate, inclusiv în contextul celei de-a 60-a aniversări a Convenției privind Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR).Nominalizările pentru oricare din premiile menționate mai sus pot fi făcute online: completați aici formularul pentru nominalizări, în limbile română, rusă, engleză sau în altă limbă minoritară prezentă în Republica Moldova (în acest caz se va selecta limba română sau rusă după caz, iar răspunsurile vor fi oferite în limba minoritară). Candidații propuși pot fi persoane fizice sau entități, activitățile cărora au fost întreprinse în perioada Noiembrie 2024 – 21 noiembrie 2025.Sunt acceptate atât nominalizările părților terțe, cât și auto-nominalizările.Nominalizările trebuie să includă următoarea informație:Numele persoanei sau entității nominalizate, inclusiv informația de contact;Numele persoanei sau entității care înregistrează nominalizarea, inclusiv informația de contact;Detalii cu privire la relația între persoana sau entitatea nominalizată și persoana sau entitatea care face nominalizarea;Argumentarea detaliată de ce persoana, organizația sau entitatea nominalizată ar trebui să obțină premiul;Menționarea categoriei pentru care a fost făcută nominalizarea/auto-nominalizare.Pentru mai multe detalii despre procesul de nominalizare, vă rugăm să consultați Regulamentul concursului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru cele mai bune acțiuni de promovare și apărare a drepturilor omului pentru decernarea Premiului ONU pentru Drepturile Omului 2025.Formularele de nominalizare pot fi depuse on-line cu confirmarea depunerii nominalizării la adresa de email rco.moldova@un.org. Termenul limită pentru înregistrarea candidaților/candidatelor este 21 noiembrie 2025, ora 18:00.Dosarele persoanelor sau entităților nominalizate, obținute în urma apelului public, precum și în urma analizei altor materiale disponibile, vor fi jurizate de un consiliul independent, format din reprezentanți/-te ai organizațiilor și misiunilor internaționale și experți /-te independenți.Rezultatele competiției pentru drepturile omului 2025 vor fi anunțate în cadrul unui eveniment dedicat, pe 10 decembrie, în Ziua Internațională Drepturilor Omului.***Versiunea în limba rusă a comunicatului de presă AICI Русская версия пресс-релиза ЗДЕСЬ

1 of 5

Istorie

23 octombrie 2025

„40 de ani am degradat, dar într-un final am ales să trăiesc. Iar libertatea mea poartă un nume - demnitate.”

A început să consume droguri la 13 ani. Pe atunci părea ceva prestigios, zice el, îl făcea să pară mai puternic. Nu știa că, de fapt, începea un drum lung spre pierzanie din care avea să iasă abia peste 40 de ani.Timp de 37 de ani Serghei a fost dependent de droguri, iar 16 dintre aceștia i-a petrecut în închisoare, revenind mereu la același cerc vicios. „Furam ca să mă droghez, mă prindeau, intram iar la pușcărie. Nici acolo nu m-am oprit. Drogurile erau singurul sens pe care îl mai aveam.”Dependența i-a afectat grav sănătatea. A dezvoltat o formă severă de osteomielită la mandibulă, o infecție care, spune el, „i-a ucis pe toți cei pe care îi știam cu acea boală”. „Pur și simplu se topea osul. Mă durea tot corpul. În acel moment nu mai trăiam, doar existam. Troleibuzul nu mă lua, oamenii vorbeau cu mine de la distanță, în magazine nu eram servit. Simțeam că nu mai sunt om.”Izolat, bolnav și stigmatizat, Serghei a încercat de mai multe ori să-și pună capăt zilelor. „Am vrut să mă sinucid, dar nu mi-a reușit. Atunci nu înțelegeam că moartea nu e o soluție. Când trăiești așa, nu mai crezi că există o ieșire.”Totuși, într-o zi, ceva s-a schimbat. A cunoscut un grup de oameni de la centrul de reabilitare care l-au îndemnat să-și dea o șansă la viață. Așa a decis să trăiască. A început tratamentul, a renunțat la droguri. După patru luni, a început să-și revină. Rănile s-au vindecat, și odată cu ele, și sufletul.Dar viața „curată” nu însemna automat o viață nouă. „Nu știam cum să trăiesc. Toată viața am furat, m-am drogat, am stat la închisoare. Nu știam să-mi gestionez emoțiile, banii, relațiile. Dacă cineva nu era de acord cu mine, era dușman. Dacă mă accepta, era prieten. Asta era logica mea.”În acel moment a întâlnit-o pe Tatiana, mentora sa. Așa a ajuns la programul de mentorat dedicat persoanelor care trăiesc sau sunt afectate de HIV organizat de UNAIDS Moldova în cadrul Programului Comun ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului” implementat de ONU cu sprijinul financiar al Suediei. „La început nu înțelegeam despre ce sunt aceste sesiuni de mentorat. Credeam că e un curs sau o terapie. Apoi am înțeles că e un drum spre tine. M-a ajutat să mă lamuresc în mine, să înțeleg de ce reacționez, cum să mă opresc înainte să rănesc pe cineva. Nu sunt campion la asta, dar acum știu când greșesc și pot schimba ceva.”La sesiunile de mentorat, Serghei a învățat să se înțeleagă, dar și să-i înțeleagă pe ceilalți. „Am descoperit ce înseamnă inteligența emoțională. Înainte, dacă cineva îmi spunea un cuvânt care nu-mi plăcea, fierbeam de nervi. Acum respir, gândesc, explic. Nu mai trăiesc în război cu toată lumea.”Sesiunile de mentorat l-au încurajat pe Serghei să facă cursuri de parajurist, un rol prin care poate ajuta alți oameni să-și cunoască drepturile și să-și refacă viața. „Acum merg prin centrele de reabilitare și le povestesc celor de acolo prin ce am trecut. Le spun că se poate, că există o altă viață. Unii mă ascultă și vin și ei la mentoring. Acolo, ne împărtășim viețile, durerea, dar și speranța.”Astăzi, Serghei are 50 de ani, o familie care îl susține, un permis de conducere și un plan de viață. A înțeles că este o personalitate. „40 de ani am degradat, dar acum învăț să trăiesc. Mentoratul mi-a dat demnitate. M-a învățat că pot fi de folos societății, că pot lăsa ceva bun în urma mea.”Dacă s-ar putea întoarce în timp, Serghei știe exact ce i-ar spune copilului de 13 ani care a pus pentru prima dată mâna pe droguri:„I-aș spune că există o altă viață, una frumoasă, cu sens. Dar știu că acel copil nu m-ar fi ascultat. Credea că știe tot. Așa am pierdut ani. Acum știu că trăitul adevărat e atunci când ajuți și ești acceptat.”Pentru UNAIDS Moldova, povestea lui Serghei este dovada că sprijinul și încrederea pot schimba destine. „Programul de mentorat pe care îl implementăm arată că fiecare om are potențialul de a se reconstrui și de a redeveni parte activă a comunității. Demnitatea începe cu șansa de a fi ascultat și sprijinit,” spune Svetlana Plămădeală, directoare de țară UNAIDS Moldova.Serghei zâmbește când îl întrebi ce înseamnă programul de mentorat pentru el. „Dacă ar fi o poveste, i-aș spune Antilopa de Aur. Acel bărbat din basm a murit din zgârcenie, eu aproape am murit din comportamentul meu. Dar a venit înțelepciunea și m-a salvat. Iar libertatea mea poartă un nume - demnitate.” ***Istoria în limba rusă poate fi accesată aici.

1 of 5

Istorie

14 octombrie 2025

Sprijin între femei – puterea care transformă comunități

Iuliana Drăgălin a devenit formator certificat OIM pentru programul „Start and Improve Your Business/Lansează și dezvoltă propria afacere” în 2023. De atunci, ea a creat punți către lumea afacerilor pentru mulți antreprenori noi, majoritatea fiind femei.Originară din Republica Moldova, Iuliana și-a transformat pasiunea pentru managementul afacerilor într-o veritabilă misiune de viață. În adolescență, părinții au îndrumat-o spre o carieră în drept — profesia de avocat era la modă în acea perioadă — însă destinul a decis altfel. „Știți, nu eu mi-am ales profesia, ci, mai degrabă, profesia m-a ales pe mine”, povestește Iuliana cu un zâmbet molipsitor. „În ziua în care am venit să depun cererea de admitere la Facultatea de Drept, m-am rătăcit în imensa incintă a Universității Libere Internaționale din Moldova. Din întâmplare, am ajuns într-una dintre sălile unde se vorbea despre ce înseamnă managementul afacerilor. M-am oprit doar pentru o clipă, dar am ascultat cu atenție prezentarea. M-a captivat pe loc. Am petrecut aproape toată ziua în acea sală, iar spre seară, cererea mea de admitere și-a schimbat destinația. Așa a început o călătorie de viață extraordinară”.De atunci, Iuliana a urmat studii universitare și postuniversitare în domeniul managementului afacerilor, atât în Republica Moldova, cât și în străinătate, culminând cu un program de doctorat. Entuziasmul ei pentru administrarea afacerilor îi inspiră pe tinerii studenți cărora le predă la universitate. Nu a renunțat niciodată la activitatea didactică, nici măcar în perioada în care a deținut funcția de secretar de stat în domeniul economiei, între 2017 și 2021. „Nimic nu inspiră mai mult decât lucrul cu tinerii”, afirmă Iuliana.Totuși, în 2023, pasiunea Iulianei a căpătat o nouă direcție, odată cu descoperirea unui proiect inovator al Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Pentru prima dată în Republica Moldova, OIM implementa programul emblematic "Start and Improve Your Business (SIYB)" /Lansează și dezvoltă propria afacere”. Prin intermediul Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM), OIM sprijinea antreprenorii existenți și pe cei aflați la început de drum să devină independenți și să progreseze.Din acel moment, și-a propus să aducă o schimbare reală în viața oamenilor prin educație antreprenorială. Până acum, a instruit peste 100 de persoane în inițierea sau dezvoltarea propriilor afaceri, nouă din zece fiind femei. Dintre ele, două treimi și-au lansat afaceri în domenii diverse, precum tehnologia informației și comunicării (TIC), prelucrarea lemnului, indistria ospitalității și servicii de îngrijire a copiilor.„Femeile antreprenoare sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a stimula inovația, de a crea locuri de muncă și de a dezvolta produse și servicii noi. Cu toate acestea, în Republica Moldova, ele reprezintă doar o treime dintre antreprenori, și doar una din zece companii care activează pe piețele externe este condusă de o femeie”, explică Iuliana.„Femeile au nevoie de sprijin concret, deoarece se confruntă cu multiple bariere: acces limitat la finanțare și la servicii de dezvoltare a afacerilor, în special în zonele rurale, rețele profesionale slabe, norme culturale restrictive, lipsa modelelor de urmat și o reticență mai mare în asumarea riscurilor. Toate acestea le limitează emanciparea economică și libertatea personală. Mă simt împlinită atunci când pot să formez femei, să le cultiv încrederea în sine și independența economică.”Ceea ce iuliana apreciază cel mai mult la metodologia SIYB a OIM, este faptul că aceasta oferă instrumente clare și eficiente, fie că este vorba despre generarea de idei de afaceri, elaborarea și susținerea unui plan, sau dezvoltarea unei afaceri deja existente. „A fost testată cu tineri și adulți, aplicată în maratoane de antreprenoriat organizate în școli și chiar în servicii de îngrijire a copiilor la domiciliu”, explică Iuliana.Formatorii SIYB nu trebuie neapărat să fie antreprenori, așa cum este și cazul Iulianei. Totuși, ei trebuie să dețină abilități solide de comunicare, o înțelegere profundă a metodologiei și capacitatea de a oferi consiliere și mentorat celor care își doresc să lanseze sau să dezvolte o afacere. Indiferent câte persoane a instruit de-a lungul timpului, Iuliana spune că primul ei grup de cursanți rămâne de neuitat.Anna Kasatkina, o refugiată din Ucraina, a fost printre primele participante la curs”, își amintește Iuliana. „În Ucraina, lucra în domeniul prelucrării lemnului și își dorea să continue această activitate și în Moldova. A venit cu o idee de afacere care nu părea fezabilă. I-am pus sub semnul întrebării direcția și a fost nevoie de multă muncă pentru a o convinge să exploreze alte opțiuni.” Împreună, au analizat avantajele și dezavantajele mai multor idei, iar în cele din urmă au ajuns la un concept inedit: croșetare în lemn. A fost prima inițiativă de acest gen în Republica Moldova. „Astăzi, Anna aplică tot ce a învățat în cadrul cursului și obține un venit stabil din afacerea ei”, spune Iuliana cu mândrie.Mariana Grigorenco a fost o altă studentă remarcabilă”, povestește Iuliana. „Mariana nu avea o idee clară de afacere la inceput, dar intuia faptul că dispune de cele necesare pentru a deveni antreprenoare.”După ce a urmat programul Know About Business (KAB)/Află despre afaceri — un modul complementar al SIYB — Mariana a explorat mai multe idei, dar se confrunta cu multe îndoieli. Cu viziune și îndrumare, Iuliana a ajutat-o să-și clarifice direcția. Sprijinită de OIM, Mariana a lansat o cresă la domiciliul ei din Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova. Afacerea s-a bucurat de succes rapid, iar acum Mariana planifică să extindă inițiativa și să deschidă un centru de îngrijire de dimensiuni mai mari.Privind-o pe Iuliana în sala de curs, devine evident că predarea îi dă energie și o transformă. Transferul de cunoștințe, deschiderea de drumuri pentru femeile din mediul de afaceri și ghidarea acestora către o viață mai bună nu o împlinesc doar pe ea, ci schimbă în mod real viețile celor care o au ca instructoare și mentor.

1 of 5

View all

Comunicat de presă

10 noiembrie 2025

ONU Moldova îndeamnă toată lumea să ACȚIONEZE ACUM pentru un viitor mai verde

Campania subliniază necesitatea urgentă de acțiune pentru a proteja sănătatea și viața oamenilor, mijloacele de trai și mediul înconjurător de impacturile accelerate ale schimbărilor climatice. „Moldova resimte deja efectele schimbărilor climatice — secetele, inundațiile și valurile de căldură tot mai frecvente amenință securitatea alimentară, mijloacele de trai, sănătatea și comunitățile,” subliniază Yesim Oruc, Coordonatoarea Rezidentă a ONU în Moldova. „Trebuie să acționăm împreună acum pentru a ne adapta, a proteja pe cei mai vulnerabili și a investi într-un viitor durabil și rezilient pentru toți.” Moldova se află printre țările din Europa cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Temperaturile medii anuale au crescut cu 0,58°C cu fiecare deceniu din 1981, iar în iulie 2024 s-au înregistrat maxime record de 40,9°C. Fenomenele meteorologice extreme — de la secetă la inundații — afectează tot mai mult agricultura, mijloacele de trai din mediul rural și sănătatea publică, afectând disproporționat pe cei mai săraci și mai vulnerabili. Fermierii se află printre cei mai afectați. Agricultura, care angajează peste 20% din forța de muncă și generează jumătate din exporturile Moldovei, se confruntă cu scăderea producțiilor și cu riscuri în creștere. Recoltele culturilor tradiționale, precum porumbul, floarea-soarelui și grâul, au scăzut cu peste 50% în ultimii cinci ani. Potrivit raportului Băncii Mondiale „Raportul privind clima și dezvoltarea la nivel de țară”, inundațiile severe reprezintă, de asemenea, o problemă recurentă. Pierderile medii anuale ale Moldovei cauzate de multiple pericole sunt estimate la 164 milioane USD (1), echivalentul a aproximativ 1,3% din PIB-ul din 2021. Fără acțiuni decisive pentru protejarea comunităților împotriva efectelor intensificate ale schimbărilor climatice, Moldova nu doar că se va confrunta cu pierderi economice tot mai mari, dar va înregistra și un declin accelerat al mijloacelor de trai din mediul rural. Sprijinind discuțiile globale în curs privind adaptarea, reziliența, energia regenerabilă și finanțarea pentru climă, Organizațiile Națiunilor Unite în Moldova fac apel la acțiuni concrete, mari sau mici, pentru a proteja comunitățile și mediul nostru. Construirea rezilienței este o responsabilitate comună, valorificând puterea comunităților locale, societății civile, autorităților naționale și locale, precum și a moldovenilor aflați peste hotare. Campania, condusă de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), implementată în colaborare cu toate agențiile ONU în Moldova, va aduce în prim plan istorii ale liderilor locali privind adaptarea la schimbările climatice și inițiative conduse de comunități, și va include spoturi TV și mesaje de implicare pe rețele sociale. Această inițiativă este aliniată la angajamentul Republicii Moldova privind Acordul de la Paris și prioritățile COP30, care cer adaptarea și consolidarea urgentă a rezilienței, acțiuni climatice incluzive, tranziția echitabilă către economii durabile și împuternicirea comunităților locale și tinerilor ca agenți ai schimbării. *** Informații de context Campania se aliniază obiectivelor Programului Național de Adaptare la Schimbările Climatice, Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural (2023–2030) și Contribuției Determinate la Nivel Național (NDC) 3.0 a Moldovei, consolidând angajamentul țării pentru dezvoltare durabilă și integrare europeană.Migrația joacă un rol esențial în construirea rezilienței, contribuind cu resurse financiare, transfer de cunoștințe și inovație rurală. În 2023, remitențele au totalizat 1,627 miliarde USD, reprezentând 11,8% din PIB și sprijinind 25% din gospodării. Programe precum PARE 1+1 și DAR 1+3 își propun să implice comunitățile din diasporă în inițiative economice rezistente la climă, demonstrând potențialul managementului participativ al riscurilor de dezastre. COP30 - summitul anual ONU privind clima, organizat în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). În acest an, conferința se va focusa pe accelerarea implementării și acțiunilor, cu accent special pe adaptare și reziliență, tranziția către energie regenerabilă și finanțarea pentru climă. (1) Conform DRF 2022

1 of 5

Comunicat de presă

04 noiembrie 2025

Parteneriat pentru îngrijire: politici, servicii și sprijin pentru părinți

Munca de îngrijire, plătită sau neplătită, este esențială pentru funcționarea societății, dar și pentru ca femeile să poată participa pe deplin pe piața muncii. În același timp, schimbările demografice și modul în care se transformă familiile de astăzi arată că avem nevoie de politici publice mai puternice în acest domeniu. Rezoluția OIM privind munca decentă și economia îngrijirii (2024) propune un cadru integrat de acțiune, cunoscut drept „Cadrul celor 5R”: Recunoașterea, Reducerea și Redistribuirea sarcinilor de îngrijire, precum și Remunerarea și Reprezentarea lucrătorilor din domeniu. Aceste politici trebuie să fie fundamentate pe standardele internaționale ale muncii și pe dialogul social.Investițiile în politici transformative de îngrijire ar putea crește rata de ocupare a femeilor de la o medie de 43,9% în 2019 la 52,9% în 2030, reducând în același timp decalajul de gen în câștigurile lunare de la 14,1% în 2019 la 10,4% în 2030.Se estimează că fiecare dolar investit pentru reducerea deficitului de politici privind îngrijirea copiilor ar putea genera o creștere medie a PIB-ului de 2,20 USD până în 2030, prin revenirea mamelor la nivelul veniturilor anterioare nașterii de-a lungul vieții lor active. Beneficiile investiției nu se limitează la rentabilitate economică, ci se extind și asupra egalității de gen.În acest context, Coordonatoarea Rezidentă ONU în Moldova, Yesim Oruc, a subliniat importanța colaborării pentru extinderea serviciilor de îngrijire: „Accesul la servicii de îngrijire sigure și bine organizate permite atât copiilor să beneficieze de un mediu adecvat, cât și părinților să se reîntoarcă în câmpul muncii. Acest lucru nu este posibil fără parteneriat între comunitate, autorități locale și instituții naționale. La Ungheni vedem deja rezultate concrete ale acestui efort comun.”Municipiul Ungheni se numără printre primele localități în care OIM a realizat o analiză a necesarului de servicii pentru copiii sub trei ani și a elaborat o foaie de parcurs pentru extinderea acestora. Ca urmare, se planifică deschiderea a 10 creșe familiale până în februarie 2026. Pentru a sprijini acest proces, în acest an, 30 de femei din Ungheni au beneficiat de instruiri în management, comunicare și competențe antreprenoriale, iar 15 participante au fost înscrise la un program de calificare profesională în domeniul îngrijirii.Primarul municipiului Ungheni, Vitalie Vrabie, a evidențiat că localitatea a făcut din îngrijire o prioritate comunitară: „La Ungheni, am înțeles că îngrijirea nu este doar o obligație socială, ci și o investiție în viitorul copiilor și al comunității. Extinderea serviciilor de îngrijire le permite mamelor să revină la muncă, iar copiii să fie integrați în procesul educațional încă de la cele mai fragede vârste.”Carolina Bugaian, Președinta Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova, a subliniat legătura dintre îngrijire și incluziunea economică a femeilor: „Misiunea noastră este ca fiecare femeie să-și poată urma visul și să contribuie. Serviciile de îngrijire trebuie recunoscute și plătite — ele eliberează potențialul femeilor tinere de a rămâne active pe piața muncii.”Din perspectiva autorităților centrale, Aliona Crețu a explicat măsurile în curs: „Nu putem asigura dezvoltarea demografică fără servicii timpurii pentru copii 0–3 ani și fără politici pentru reconcilierea vieții profesionale cu cea familială. În ultimii ani, au fost create servicii alternative și s-au extins locurile în creșe publice, dar e nevoie de investiții și planificare pe termen lung.”Partenerii de dezvoltare au reiterat beneficiile economice ale investițiilor în îngrijire. Guido Beltrani, Directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, consideră că „fără servicii de îngrijire este dificil ca mamele să revină la muncă. Investițiile în îngrijire creează locuri de muncă locale și sunt esențiale pentru egalitatea de gen.” În aceeași direcție, Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova, a punctat rolul întreprinderilor: „Companiile pot contribui prin inițiative la locul de muncă — de exemplu, programe precum Orange Kids au oferit mii de ore de îngrijire a copiilor și au demonstrat impactul direct asupra angajaților și productivității.”Reprezentanții societății civile și ai sindicatelor au insistat pe necesitatea unei acțiuni la nivel local. Lilia Franț, Vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor, a subliniat: „Doar legile nu sunt suficiente; avem nevoie de implicare locală, de politici în contractele de muncă care să permită reconcilierea vieții profesionale cu cea familială și de redistribuirea responsabilităților de îngrijire între bărbați și femei.” Complementar, Nelea Rusu a remarcat progresul local: „Am început cu exemple internaționale, iar acum putem arăta modele locale care răspund nevoilor comunității. Cartografierea serviciilor la Ungheni a fost un exercițiu esențial pentru planificare.”La rândul său, Ala Lipciu, Coordonatoare Națională a OIM în Moldova, a subliniat că dezvoltarea economiei îngrijirii presupune o acțiune coordonată la mai multe niveluri: „Toți facem parte din ecosistemul îngrijirii, fie că oferim, fie că primim îngrijire. De aceea, crearea unui sistem eficient de servicii necesită atât politici publice coerente, cât și implicare locală și dialog social. Prin parteneriat și prin aplicarea cadrului OIM pentru munca decentă în domeniul îngrijirii, putem transforma îngrijirea într-un domeniu recunoscut, reglementat și sustenabil.”Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM), ca parte a proiectului implementat de Organizația Internațională a Muncii - „Consolidarea Păcii și Prosperității prin Leadership și Incluziune a Femeilor (Femei pentru Pace și Prosperitate)” - cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției.

1 of 5

Comunicat de presă

03 noiembrie 2025

La Ungheni, 12 femei vor deschide creșe de tip familial pentru copiii cu vârsta între 0 și 3 ani

„Este o mândrie și o responsabilitate să acordăm o atenție deosebită îngrijirii copiilor de vârstă antepreșcolară. Pe de o parte, copiii se regăsesc în sistemul de educație încă de la cele mai fragede vârste, iar pe de altă parte, mamele pot reveni la serviciu și își pot continua cariera”, a declarat Vitalie Vrabie, primarul municipiului Ungheni.Programul face parte dintr-o inițiativă mai amplă implementată de Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a realizat în Ungheni o analiză privind cererea și oferta locală de servicii de îngrijire pentru copiii sub trei ani și a elaborat o foaie de parcurs pentru extinderea acestora. Începând cu anul 2026, la Ungheni se planifică deschiderea a 12 creșe familiale.„Dacă anterior aduceam exemple internaționale pentru a ilustra cât de importante și utile sunt aceste servicii, astăzi ne bucurăm să putem vorbi despre propriul exemplu local. Sperăm ca modelul de la Ungheni să fie replicat și în alte comunități din țară”, a afirmat Nelea Rusu, coordonatoare de proiect în cadrul OIM.În lunile mai–august 2025, 30 de femei din Ungheni au parcurs un program complex de instruire în domeniul antreprenoriatului și managementului serviciilor de îngrijire, menite să le dezvolte abilitățile necesare pentru administrarea unor creșe familiale. Totodată, 15 participante fără calificări în domeniu au fost înscrise la cursuri specializate organizate de Colegiul „Alexei Mateevici”.„Acest proiect le ajută pe femei să-și dezvolte capacitățile, să își urmeze visele și să inițieze o afacere sustenabilă în domeniul serviciilor alternative de îngrijire a copiilor”, a menționat Carolina Bugaian, președinta Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM).Pentru beneficiare, granturile reprezintă mai mult decât sprijin financiar, sunt o șansă reală de autonomie și contribuție socială.„Acest grant este o oportunitate imensă pentru noi. Ne va permite să fim aproape de copiii noștri, dar și să dezvoltăm o mică afacere”, a spus beneficiara Zinaida Luchian.„Datorită acestor inițiative, putem oferi îngrijire copiilor încă din primele luni de viață. Este un început pentru ca toți copiii să aibă șanse egale de dezvoltare”, a adăugat beneficiara Natalia Sajin.Potrivit datelor din 2021–2022, în Republica Moldova rata de acoperire a educației timpurii pentru copiii de 0–2 ani este de doar 10%, comparativ cu aproximativ 32% în Uniunea Europeană. Lipsa serviciilor de îngrijire afectează nu doar participarea femeilor pe piața muncii, ci și bunăstarea familiilor și dezvoltarea comunităților.Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM), în cadrul proiectului „Consolidarea Păcii și Prosperității prin Leadership și Incluziune a Femeilor (Femei pentru Pace și Prosperitate)”, implementat de Organizația Internațională a Muncii cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției.

1 of 5

Comunicat de presă

31 octombrie 2025

Două spații prietenoase pentru copii au fost amenajate la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți pentru studenții și angajații părinți

Spațiile sunt amplasate în blocurile facultăților cu un număr mare de studente și angajate care au copii: Facultatea de Psihologie și Facultatea de Drept, Științe Economice și Sociale. Acestea sunt dotate cu jucării și materiale educaționale adaptate diferitelor vârste, precum și cu facilități pentru îngrijirea bebelușilor.Pentru multe familii tinere, astfel de soluții fac diferența între a continua educația și a abandona. Copiii se pot juca, învăța și dezvolta într-un mediu sigur, în timp ce părinții sunt la cursuri sau la lucru.„Prioritatea strategică a universității noastre este să asigurăm un mediu sigur, prietenos și incluziv pentru toți. Ne dorim ca studenții și angajații noștri care au copii să nu fie puși în situația de a alege între familie și studii sau carieră. De aceea, am amenajat aceste săli în blocurile cele mai frecventate de părinți”, a menționat Natalia Gașițoi, rectora USARB.Când avea primul copil, Dorina Zubatîi, studentă la Psihologie, la Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți, își hrănea bebelușul în mașină între ore. De astăzi, Universitatea pune la dispoziția studentelor și cadrelor didactice cu copii două spații amenajate și dotate cu facilități pentru copii de toate vârstele, inclusiv masă de schimbat bebelușii. „Acum nu va mai trebui să stăm pe afară sau să improvizăm. Vom putea utiliza un spațiu sigur și frumos amenajat, unde copiii se pot juca, iar noi putem continua studiile în liniște.”Și pentru Tatiana Cotoz, studentă și mamă a unei fetițe de 6 luni, aceste spații sunt de mare folos: „Sunt liniștită la ore știind că mama stă cu fetița mea aici, într-un loc sigur, cu jocuri și tot ce avem nevoie.” Mama ei, Aliona, vine zilnic cu nepoțica pentru ca fiica să își poată continua facultatea: „Eu nu am studii, m-am dedicat familiei și aș vrea ca fetele mele să nu renunțe. Acest spațiu ne este de mare folos. E foarte greu să fii mamă studentă.”„Ca mamă și deputată, știu cât de greu este să îmbini viața de familie cu studiile sau profesia. Copilul meu avea doar 5 zile când am preluat mandatul de deputată. Aceste spații vor ajuta părinții să nu fie puși în fața unei alegeri imposibile. Ne bucurăm că legislația pe care o promovăm se regăsește în soluții reale pentru oameni”, a precizat deputata Marina Morozova. Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtold, Secretară de Stat, a evidențiat valoarea socială și umană a inițiativei: „Extinderea serviciilor pentru îngrijirea copiilor este o investiție în oameni, în familie și în viitor. Ne dorim ca fiecare mamă și fiecare tată să poată învăța și munci în liniște, știind că cei mici se află într-un spațiu sigur și prietenos.”Reprezentanta OIM, Diana Cebotaru, coordonatoare de proiect, a subliniat că această inițiativă reprezintă doar începutul: „Este un prim pas pentru a construi un mediu mai incluziv și mai echitabil în universități și pe piața muncii. Aceste spații sunt rezultatul unui parteneriat bazat pe promovarea egalității de șanse și a reconcilierii vieții profesionale cu cea familială.”Amenajarea spațiilor a fost realizată în cadrul activităților proiectului „Promovarea creării locurilor de muncă de calitate și a întreprinderilor sustenabile în sectorul îngrijirii și sectoarele conexe”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM), în colaborare cu proiectul „Consolidarea păcii și prosperității economice prin leadershipul și incluziunea femeilor”, cu susținerea financiară a OIM și a Guvernului Elveției.

1 of 5

Comunicat de presă

28 octombrie 2025

Dialogul social: o cale către încredere, coeziune și muncă decentă centrată pe oameni

Evenimentul, convocat de Coordonatoarea Rezidentă a ONU în Moldova, în parteneriat cu Oficiul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din Moldova, a oferit partenerilor de dezvoltare oportunitatea de a-și aprofunda înțelegerea dialogului social, atât ca mijloc de atingere a progresului economic și social, cât și ca scop în sine — oferind oamenilor voce și implicare în societate și la locul de muncă. Dialogul social se referă la toate formele de negociere, consultare și schimb de informații între guverne, angajatori și lucrători pe teme de interes comun legate de politica economică și socială. Atunci când este utilizat eficient, dialogul social contribuie la elaborarea unor politici mai bune și la implementarea lor cu succes. Acesta stimulează productivitatea, încurajează inovația și consolidează relațiile de muncă și coeziunea socială. În cadrul reuniunii, reprezentanții guvernului, ai lucrătorilor și ai angajatorilor au reflectat asupra progreselor în consolidarea ecosistemului dialogului social din Moldova. Ei au evidențiat rolul partenerilor sociali în formularea politicilor și în identificarea soluțiilor practice pentru o dezvoltare incluzivă și durabilă. Printre provocările menționate s-au numărat capacitatea instituțională, implicarea în elaborarea politicilor și eficiența proceselor de negociere colectivă. Participanții au propus soluții pentru depășirea acestor obstacole, subliniind necesitatea sprijinului continuu și a colaborării între actorii-cheie ai dialogului social și partenerii de dezvoltare. „Acest schimb are o semnificație deosebită în preajma celui de-al Doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială. Pe măsură ce ne reafirmăm angajamentele globale și naționale privind reducerea sărăciei, ocuparea forței de muncă și protecția socială, este esențial ca aceste angajamente să se transforme în progrese tangibile pentru oameni”, a subliniat Yesim Oruc, Coordonatoarea Rezidentă a ONU.În intervenția sa, doamna Ala Lipciu, Coordonatoarea Națională a OIM, a menționat: „Consolidarea dialogului social la toate nivelurile nu este doar o prioritate în cadrul Programului de Țară pentru Muncă Decentă 2025–2027 pentru Moldova, ci și un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor privind crearea de locuri de muncă, dezvoltarea competențelor, creșterea întreprinderilor și protecția lucrătorilor, în conformitate cu standardele internaționale ale muncii.”Participanții au concluzionat că întărirea dialogului social și promovarea agendei pentru muncă decentă sunt pași esențiali pe calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, necesitând implicarea colectivă și eforturi continue din partea tuturor actorilor implicați. Programul de Țară pentru Muncă Decentă reprezintă principalul cadru de planificare pentru acordarea sprijinului OIM Republicii Moldova în perioada 2025–2027.

1 of 5

View all