Exemplu de reziliență demografică: Istoria familiei Crețu despre cum e să crești trei copii în Republica Moldova

Totuși, realitatea demografică este diferită: în 2024, rata totală de fertilitate în R. Moldova a fost de doar 1,66 copii per femeie. Diferența dintre aspirații și realitate este influențată de veniturile insuficiente, costurile ridicate pentru creșterea copiilor și accesul limitat la locuințe și servicii de sprijin.

În acest context, familia Crețu se remarcă drept un exemplu de reziliență demografică. Serghei și Emilia au ales să crească trei copii, planificați și doriți, reușind să-și construiască armonia familială și să transforme intențiile în realitate, în ciuda provocărilor economice și sociale.

Cei doi formează o familie deja de 16 ani. S-au cunoscut în perioada studenției, uniți de pasiunea pentru muzică. Ambii au absolvit Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova, însă viața i-a purtat pe căi profesionale diferite. Emilia a rămas fidelă domeniului comunicării, iar Serghei a trecut prin mai multe experiențe: a lucrat ca vocalist, vânzător-consultant, ofițer bancar și acum este inginer geotehnician.

Soții au crescut în familii în care legăturile dintre frați și sprijinul părinților erau vizibile în fiecare zi. Emilia a crescut alături de două surori, Serghei - alături de fratele său. Exemplul părinților - de a fi uniți, răbdători și implicați - le-a arătat că o familie mare poate fi o sursă de bucurie și creștere personală, chiar dacă drumul nu este întotdeauna ușor.

Astăzi, ei sunt părinții a trei copii: Daria (15 ani), Damian (13 ani) și Nicolae (10 ani). Fiecare dintre ei și-a găsit deja pasiunile: de la pian și flaut, la fotbal și înot.

„Toți cei trei copii au fost planificați, doriți și așteptați. La început aveam temeri legate de sănătate, dar astăzi știm că fiecare pas a meritat. În toate cele trei sarcini am avut parte de sprijinul constant și de încurajarea soțului și, datorită lui, am dus cu bine fiecare sarcină. Copiii sunt cei care ne-au schimbat viața, ne-au făcut mai maturi și mai puternici”, povestește Emilia.

„Ne-am dorit patru copii, dar ne-am oprit la trei din cauza unor probleme de sănătate. În plus, creșterea unui copil implică cheltuieli foarte mari. Uneori, părinții sunt nevoiți să muncească în două sau chiar trei locuri pentru a face față cheltuielilor. În cazul nostru, fiecare sarcină a fost o decizie conștientă luată împreună”, spune Serghei.

Ultimele date prezentate de Biroul Național de Statistică indică faptul că rata totală de fertilitate, în 2024, a constituit 1,66 copii născuți-vii per femeie. Chiar dacă este în creștere și printre cele mai ridicate rate de fertilitate din Europa, aceasta rămâne sub nivelul necesar pentru menținerea stabilă a numărului populației.

,,Am beneficiat de câteva facilități pentru familiile cu copii, dar trebuie să recunosc că acum există mult mai multe opțiuni. De exemplu, când copiii au împlinit doi ani, am putut reveni la serviciu, dar a fost nevoie să aleg un program redus, ca să nu pierd indemnizația lunară pentru creșterea copilului. Majorarea anuală a indemnizațiilor reprezintă un pas esențial, dar nu este factorul decisiv. În opinia noastră, cel mai important rămâne a fi dorința cuplului de a avea mai mulți copii. În cazul familiilor numeroase, mai contează locuința spațioasă și veniturile suficiente, pentru că indemnizațiile nu pot acoperi pe deplin costurile zilnice. Când politicile publice creează condiții prietenoase familiei, intențiile de a deveni părinți se pot transforma mult mai ușor în realitate," completează Emilia.

De rând cu factorii economici sau de sănătate, un aspect esențial în decizia de a avea copii este implicarea egală a părinților în creșterea și îngrijirea copiilor. Din cauza normelor sociale și a stereotipurilor învechite, mulți bărbați ezită să se implice activ, ceea ce creează presiune adițională asupra femeii, care este impusă să aleagă între maternitate și carieră. Familia Crețu reprezintă un exemplu pozitiv și în acest sens: toate deciziile sunt luate împreună, iar responsabilitățile sunt împărțite echitabil. 

„Am încercat mereu să fiu implicat – indiferent dacă era vorba de gospodărie, teme sau joacă. E important ca un tată să fie prezent, să arate că familia e o responsabilitate comună”, spune Serghei. 

Această abordare nu se limitează la viața de cuplu, ci este transmisă copiilor, care cresc astfel învățați să aprecieze valori sănătoase, respectul reciproc și colaborarea în familie. Atunci când copiii erau mai mici, părinții le ofereau sarcini simple și potrivite vârstei: să strângă jucăriile, să pună șervețelele pe masă sau să ude florile - primele lecții despre responsabilitate, grijă și apartenență la familie.

Momentele de seară, când familia se adună pe covor pentru a cânta sau povesti, le întăresc legăturile afective. Foto: @UNFPA Moldova/Eugeniu Grăjdianu

Pe măsură ce copiii au crescut, aceste sarcini s-au transformat. Acum, părinții îi implică în toate treburile casei: de la gătit și curățenie, până la grădinărit și organizarea timpului liber. Nu mai este vorba doar despre ajutor, ci despre colaborare. Copiii devin parteneri în decizii, își exprimă opiniile, propun soluții și învață, pas cu pas, cum arată viața de adult.

„Copiii înțeleg că familia funcționează ca un mecanism în care fiecare are un rol. Lucrând împreună, reușim să legăm o prietenie strânsă între toți membrii familiei”, spune Serghei. 

Educația, cred părinții, nu se face prin vorbe, ci prin exemplu personal: „Nu poți cere unui copil să lase telefonul, dacă tu ești mereu cu el în mână. Nu-i poți spune unui copil să nu strige la fratele său, dacă tu, ca părinte, strigi. Copiii învață din ceea ce văd, nu din ce aud. E foarte important să poți fi răbdător și curajos, să știi când să taci și când să asculți”. 

Seara, după cină, familia își are propriul ritual: se adună pe covor, în cerc. Uneori cântă, alteori povestesc despre cum a fost ziua lor. „Aceste momente sunt cele care ne leagă cel mai mult împreună. Copiii au nevoie să știe că părinții sunt acolo, disponibili și atenți”, spune Emilia.

În spatele armoniei, familia Crețu se confruntă cu aceleași dificultăți ca multe alte familii tinere din R. Moldova: salarii insuficiente, cheltuieli mari și puține facilități pentru familiile care au mai mulți copii.

„Am avut norocul de a moșteni o casă de la bunici. Altfel, nu știu cum ne-am fi descurcat. Prețurile apartamentelor sunt fantastice în comparație cu veniturile. Creditele bancare au dobânzi exagerate, greu de dus pentru o familie cu mulți copii. Ar fi bine ca statul să aloce gratuit locuințe pentru familiile tinere care sunt încadrate în câmpul muncii”, spune Serghei. 

Costurile cresc constant: de la scutece și hăinuțe, la rechizite, activități extrașcolare și transport. 

„E o provocare să menții un trai decent și asta descurajează familiile să aibă mai mulți copii. În ultimii ani, statul a introdus unele facilități pentru familiile numeroase, dar altele s-au redus în timp. De exemplu, în 2015, când s-a născut Nicolae, mamele cu trei copii aveau poliță de asigurare medicală gratuită. Astăzi, doar cele cu patru și mai mulți copii beneficiază de această înlesnire”, adaugă Emilia. 

Republica Moldova se confruntă de ani buni cu o scădere accelerată a natalității. În 2024, au venit pe lume 23.648 de copii, în scădere față de acum două decenii, când s-au născut peste 38.000 de copii. Totodată, vârsta medie a mamelor la prima naștere a crescut cu 1.5 ani față de anul 2023, semn că familiile amână momentul apariției copiilor.

Fenomenul e accentuat de migrația masivă și de îmbătrânirea populației. Conform ultimei serii de prognoză ONU, lansată în 2024, Moldova ar putea pierde, până în 2050, aproape o treime din populație, dacă nu vor fi revizuite politicile demografice. 

Soluțiile propuse de experți includ politici mai clare de sprijin pentru familiile tinere: locuințe sociale, credite avantajoase, acces la servicii de sănătate și educație de calitate, precum și politici prietenoase pentru echilibrarea vieții profesionale cu cea de familie.

De 30 de ani, UNFPA Moldova susține Guvernul în elaborarea și implementarea politicilor prietenoase familiei, inclusiv prin majorarea indemnizațiilor și menținerea acestora pentru mamele care continuă să lucreze în timpul concediului de îngrijire, ajustarea duratei concediului și partajarea acestuia între soți, precum și prin introducerea programelor de muncă flexibile și a creșelor la locul de muncă. 

Totodată, prin expertiză tehnică și recomandări de bune practici, UNFPA promovează incluziunea socială și consolidează politicile familiale sensibile la gen, sprijinind mamele și tații să îmbine armonios viața profesională cu cea de familie.

Pentru Serghei și Emilia, cel mai mare vis este ca toți cei trei copii să-și construiască viitorul acasă:

„Țara noastră are un potențial imens, dar prea mulți tineri pleacă. Ne-am bucura ca ai noștri copii să găsească motive să rămână aici, aproape de noi. În ultimii ani observăm că se mărește numărul conaționalilor noștri care decid să revină și să investească în Moldova. E un semn bun”. 

Experiența familiei Crețu arată că a avea trei copii aduce nu doar responsabilități și efort, ci și bucuria unei vieți pline de sens: „Copiii sunt cei care ne-au schimbat, ne-au învățat răbdarea și ne-au făcut mai buni. Privim în urmă și știm că a meritat fiecare pas. Sunt cel mai mare dar al vieții noastre”.