„Copiii din Ucraina au nevoie de suport pentru a-și continua studiile”

Olena, mamă a patru copii și profesoară din Odesa, învață copiii din Ucraina și Moldova în cadrul unui proiect de educație non-formală, dezvoltat de UNICEF și partenerii săi.

Grija pentru cei patru copii, Olga (14 ani), Iaroslava (9 ani), Alisia (4 ani) și Grigore (10 luni) era principala preocupare a Olenei înainte de război. Olena visa să înființeze o grădiniță sau un centru educațional în orașul Odesa. Însă, pe 24 februarie, ca și mulți alți ucraineni, ea și soțul ei au fost treziți de atacurile de rachete în primele ore ale dimineții.  

„Soțul meu a deschis fereastra și mi-a spus: „Auzi? S-a început războiul”. Mintea mea s-a blocat, nu îmi doream să cred asta. Am decis să iau un răgaz înainte de a povesti copiilor ce se întâmplă, dar nu a fost necesar. Fiica mea de patru ani a început să fugă dintr-o cameră în alta: „Mama, uite, aici sunt bombe, acolo sunt bombe. Hai să ne jucăm, dar nu le atinge. Sunt periculoase”, își amintește Olena, în timp ridică ochii spre cer pentru a împiedica lacrimile să curgă pe obraji.  

Pentru a oferi siguranță copiilor, Olena și-a împachetat câteva lucruri, fiind convinsă că aventura ei în calitate de refugiată în Moldova va dura două săptămâni.  

„Am rugat copiii să își ia ce își doresc: cărți, jucării. Primele săptămâni, eu trăiam asemenea unui robot. Copiii nu doreau să se plimbe sau să își facă prieteni noi. Erau foarte speriați”, povestește tânăra mamă.  

După aproape două luni departe de casă, prieteni și școală, Olena a înțeles că viața trebuie să continue, chiar dacă războiul a schimbat totul. „Îmi era frică că nu voi mai putea alăpta din cauza stresului. Astfel, am decis pentru mine că trebuie să fiu calmă pentru sănătatea copiilor mei. Am început să caut activități educative pentru ei, iar în acest mod am aflat despre acest proiect, susținut de UNICEF”.  

Timp de aproape 15 ani, Olena a învățat copiii din Ucraina limba engleză, matematică, precum și alte discipline. Ea povestește că visul de a deveni profesoară s-a ivit în primii ani ai copilăriei și iubește cu tot sufletul ceea ce face, chiar dacă părinții i-au spus mereu că și-a ales un drum dificil în carieră. Astăzi, ea își continuă vocația la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” din Chișinău, unde organizează activități de dezvoltare, educative pentru copiii din Ucraina și Moldova.  

„Acești copii au pierdut aproape toate conexiunile cu viața lor din Ucraina. Participând în cadrul acestor activități ei revin la copilărie, la ceea ce le-a aparținut cândva. Când am venit aici, am primit o speranță, o îmbrățișare caldă. Fiica mea mai mare a început să învețe limba română, participând în cadrul proiectului. La fel, ea vine aici și mă ajută la activități. Este pasionată de psihologie, iar asta o ajută să comunice cu alți copii. Fiica cea mai mică și-a făcut foarte mulți prieteni. Datorită acestui proiect, mi-am amintit de zâmbetul ei larg, pentru că în ultimele luni a devenit foarte serioasă.  

Cu siguranță, copiii din Ucraina au nevoie de suport pentru a fi implicați în asemenea proiecte, unde sunt organizate diferite activități. De exemplu, aici avem și coregrafie. La fel, cred că ei ar trebui să continue studierea limbii engleze, română și chiar germană”, spune Olena.  

Pentru a ajuta copiii vizibil afectați de conflict și schimbările bruște din viața lor, Olena organizează ședințe de terapie prin artă, inclusiv pentru părinți. „Fiecare are povestea sa. De exemplu, prietenii unei fetițe din Nikolaev au rămas în Ucraina. În fiecare zi, prietenii îi povestesc ce se întâmplă acolo. Uneori, ea poate fi foarte activă sau extrem de calmă. Sunt zile în care nu dorește să facă nimic”.

În timp ce Olena încearcă să învețe copiii câteva mișcări de dans, Ana și Roman, din Mariupol, își privesc cu entuziasm fiica de șase ani, Polina. „Eu munceam peste hotarele țării atunci când au început atacurile. Casa noastră, grădinița fiicei, dar și școala unde urma să înceapă studiile - totul a fost distrus. Este foarte greu să ne adaptăm la o nouă realitate. Eu sunt pentru prima dată în Moldova. Nu știam nimic despre această țară”, povestește Roman.  

Tot ce își doresc acum este să asigure o dezvoltare armonioasă pentru fiica lor. „Ne străduim să o monitorizăm, să o integrăm în diferite activități educative, mai ales că ea este foarte comunicabilă. Aici, Polina și-a făcut noi prieteni și vine cu mare plăcere. De exemplu, săptămâna trecută s-a îmbolnăvit și ne-a întrebat când va reveni aici”, mai spune Roman.  

„Fiicele mele mai mari  au încheiat anul de studii în format online, iar eu am văzut că profesorii și copiii au probleme mari cu accesul la internet. La fel, știu că mulți copii nu au gadgeturi pentru a-și continua studiile online, iar părinții nu au bani să le cumpere. Totuși, este foarte important ca acești copii să își continue studiile. La fel, cred că este vitală implicarea profesorilor din Ucraina în proiectele educaționale din alte țări. În acest fel, simțim că nu suntem singuri, dar împreună”, ține să menționeze Olena.  

În timp ce copiii se adună în jurul ei pentru a-și lua rămas bun, la celălalt capăt al sălii o femeie de vârsta a treia cu un copil în brațe o așteaptă cu mare nerăbdare. Este mama Olenei și fiul ei. Întâlnirea dintre cei doi este magică. „Pe lângă profesoară, eu sunt mamă. Este cel mai bun lucru pe care aș putea să îl fac acum pentru el. Alăptarea este conexiunea și puterea noastră. Acest proiect este o oportunitate foarte bună pentru mine, pentru că îmi permite să mă simt împlinită în toate sferele vieții, să fiu profesoară, să lucrez și să fiu o mamă bună pentru copiii mei”, povestește Olena în timp ce își ține la piept fiul.  

De la începutul războiului din Ucraina, UNICEF și programul educațional „Pas cu Pas”, cu suportul Guvernului Japoniei, au organizat o serie de activități educative non-formale în incinta Teatrului Republican de Păpuși „Licurici” din Chișinău. Ca rezultat, peste 15 000 de copii din Ucraina cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani au participat la ore de engleză, limba română, matematică, terapie prin artă, dans și altele. Mai mult, circa 1 600 de profesori, dintre care 22 din Ucraina, au fost instruiți pentru a răspunde situației de criză și necesităților privind continuarea procesului de educație. La fel, în cadrul proiectului, au fost asigurate 10 locuri de muncă pentru profesorii din Ucraina.