Consilierul ONU în domeniul drepturilor omului lansează studiul privind impactul pandemiei cauzate de virusul COVID-19 asupra respectări drepturilor omului în Republica Moldova

"Studiul ilustrează faptul că în toate sferele vieții, de la sănătate la economie, de la securitate la protecție socială, de la educație la muncă și de la libertatea de circulație la libertatea de exprimare, provocările s-au acutizat în timpul pandemiei. Acest studiu explică modul în care au fost exacerbate vulnerabilitățile grupurilor marginalizate și, ceea ce este important, oferă recomandări cu privire la modul în care pot fi abordate unele dintre aceste probleme", a declarat Simon Springett, coordonatorul rezident al ONU în Moldova.

Accesul la asistență medicală a devenit o preocupare deosebită, în special pentru persoanele în etate, romi și persoanele cu dizabilități. În primele luni ale pandemiei, peste 60% dintre persoanele în etate, inclusiv cu boli cronice și alte boli care necesită tratament, nu au solicitat asistență medicală de teamă să nu fie infectate cu COVID-19. Întreruperea furnizării asistenței medicale, în special în timpul perioadei de carantină, a limitat și mai mult posibilitățile persoanele cu dizabilități să acceseze serviciile medicale. Aproximativ 30 % dintre persoanele de etnie romă, în special femeile, nu au avut acces la servicii medicale și medicamente, comparativ cu doar 10 % din femeile din populația generală. Restricțiile de circulație au avut un impact puternic asupra accesului deja limitat la bunuri și servicii pentru persoanele cu dizabilități, pentru vorbitorii de limba rusă și alte limbi minoritare, cât și pentru persoanele inactive din punct de vedere economic. Mai mult decât atât, informații privind COVID-19 nu au fost suficient de disponibile într-o limbă cunoscută persoanelor rome și altor minorități etno-lingvistice și nici nu a fost asigurat un nivel adecvat al accesibilității informațiilor privind COVID-19 pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și senzoriale.

În pofida eforturilor depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, accesul la educație a fost îngreunat, având în vedere disponibilitatea limitată a laptopurilor și a altor dispozitive digitale pentru elevi, în special în cazul romilor, al copiilor care trăiesc în sărăcie și al familiilor cu mulți copii. Lipsa tehnologiilor informației și comunicațiilor a dus, de asemenea, la pierderea locurilor de muncă sau la reducerea veniturilor.

Pandemia COVID-19 a adâncit inegalitățile structurale preexistente și cuprinzătoare în materie de locuințe, multe persoane neavând posibilitatea de a-și plăti chiria sau ipoteca. Incapacitatea de a plăti facturile la utilități a făcut ca unele persoane să se confrunte cu debranșări de la sistemul de alimentare cu apă, electricitate sau telecomunicații. Multe persoane, în special persoanele de etnie romă, persoane cu dizabilități și persoane cu venituri mici, au fost nevoite să vândă bunuri de uz casnic pentru a-și acoperi nevoile de bază.

Cu toate acestea, autoritățile au dat dovadă de flexibilitate în timpul pandemiei pentru a se asigura că sistemul de protecție socială poate răspunde nevoilor sporite ale populațiilor vulnerabile. Bugetul de stat pentru protecție socială a fost singurul buget care a continuat să fie majorat pe parcursul anului 2020. Totuși, oamenii în continuare au avut acces limitat la serviciile sociale, precum și la plățile de asigurări și asistență socială.

Nivelul violenței a crescut în timpul pandemiei, inclusiv violența fizică, psiho-emoțională și economică împotriva femeilor și copiilor, punând la încercare sistemul medical deja supraîncărcat. De asemenea, sistemul de sănătate a întâmpinat dificultăți în documentarea adecvată a aspectului medico-legal al cazurilor de violență domestică.

"Cu toate tragediile pe care le-a adus pandemia, autoritățile ar trebui să vadă pandemia ca pe o oportunitate de a-și consolida sistemele de protecție socială, educație și servicii de sănătate. Ar trebui să fie văzută ca o șansă de a schimba structurile și practicile care vor permite un acces mai bun la servicii sociale pentru toți, inclusiv pentru cei care au rămas în urmă sau riscă să fie lăsați în urmă", a declarat Bea Ferenci, consilieră pentru drepturile omului în cadrul Echipei de țară a ONU în Moldova. "O mai bună abordare a nevoilor grupurilor vulnerabile și îmbunătățirea situației drepturilor omului pot accelera progresul în realizarea ambițiilor Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, obiective de care vor beneficia toți moldovenii", a adăugat Bea Ferenci.

NOTĂ:

Echipa Consilierului ONU pentru drepturile omului din Moldova a realizat un studiu care a aplicat o metodologie mixtă bazată pe analize și examinări documentare și cantitative. Evaluarea cantitativă a inclus analiza datelor colectate prin intermediul bazelor de date statistice disponibile public și a unui sondaj de opinie realizat de Centrul de cercetări sociologice și marketing "CBS-AXA", în decembrie 2020. La sondajul telefonic au participat 1005 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 60+ de pe malul drept al râului Nistru și 304 persoane de pe malul stâng al râului Nistru. În plus, 219 persoane de etnie romă au fost intervievați în persoană. Perioada acoperită în cadrul studiului este martie-septembrie 2020. În cadrul studiului au fost consultate autoritățile de stat, precum și organizațiile societății civile, instituțiile naționale pentru drepturile omului, partenerii de dezvoltare și agențiile ONU.

Pentru mai multe informații și comunicate de presă, vă rugăm să contactați:

Cristina Mardari, Asociată de program, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului Moldova, cmardari@ohchr.org

Fiți informat cu privire la ultimele noastre publicații despre drepturile omului, știri, evenimente, cursuri de formare și alte oportunități interesante, urmăriți-ne la: https://www.facebook.com/ONUDrepturileOmului