Servicii mai bune pentru străinii care aleg Moldova

În timp ce mulți moldoveni pleacă peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, sute de străini aleg să muncească în țara noastră sau se stabilesc aici după ce se căsătoresc cu cetățeni moldoveni. Majoritatea vin din Federația Rusă sau din Ucraina, dar sunt și dintre cei care au lăsat țări dezvoltate, ca Italia, Elveția sau SUA pentru a trăi în Republica Moldova.

Una dintre primele instituții cu care interacționează cetățenii străini este Biroul de Migrație și Azil (BMA), o structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne, care asigură legalitatea șederii lor în Republica Moldova. Până acum un an, cei care se adresau la Serviciul Regional Nord al BMA, situat în orașul Bălți, erau deserviți într-o clădire veche, fără condițiile elementare. Construit încă în anii ’40 ai secolului trecut, edificiul nu a fost reparat capital niciodată -  tavanul stătea să cadă, la fel ca și tencuiala de pe pereți. Oamenii așteptau minute în șir ca să le vină rândul la ghișeu, iar pe timp de iarnă, frigul era la ordinea zilei în toate încăperile. Lucrurile s-au schimbat radical după ce clădirea a fost reparată cu sprijinului Uniunii Europene, al Ambasadei SUA în Republica Moldova, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).  

Acum, angajații serviciului lucrează în birouri luminoase și spațioase, dotate cu tehnică performantă pentru procesarea documentelor și cu mobilier modern, iar vizitatorii sunt deserviți mult mai rapid și mai eficient. „Înainte de reparație, fluctuația de cadre era mare. Oamenii plecau nu din cauza salariului, ci a condițiilor de muncă dificile”, susține Boris Gandrabura, șeful Serviciului regional Nord al BMA.

Renovarea s-a încheiat în iulie 2017. Clădirea a devenit mai spațioasă, fiind construită o mansardă, iar încăperile au fost adaptate la necesitățile tuturor vizitatorilor, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități.

Una dintre beneficiarele serviciului este Estera Statnaia, o femeie care s-a mutat în Moldova din Statele Unite, unde a locuit timp de 18 ani. De doi ani, de când s-a căsătorit cu un cetățean moldovean, ea locuiește în orașul Lipcani, din raionul Briceni. Estera a trecut de câteva ori pe la Serviciul Regional Nord al BMA pentru a obține, iar ulterior, pentru a prelungi permisul de ședere. Ea afirmă că, de când sediul instituției a fost reparat și modernizat, condițiile sunt mult mai bune. „Ne bucurăm că nu mai sunt cozi la ghișeul de documentare a străinilor. Întreaga procedură de depunere și de eliberare a actelor nu durează mai mult de 10-20 de minute”, spune ea.   

Estera este originară din Cernăuți și cunoaște limba română – a învățat-o la o biserică ortodoxă, singura din orășelul în care locuia în America. „Pentru că slujba se ținea în limba română, am încercat s-o învăț ca să pot înțelege ce spune preotul. Peste doi ani am început a comunica, la început mai timid, iar apoi din ce în ce mai sigur. Nu știam că soarta mă pregătește să vin în Moldova”, povestește, zâmbind, femeia.

Pentru că știe româna, Estera ar putea obține un permis permanent de ședere în Republica Moldova, după ce va susține un examen de cunoaștere a limbii.  Ulterior, ea va putea depune și dosarul pentru cetățenie, condiția fiind să mai susțină un examen – de cunoaștere a Constituției țării.

O altă femeie, Nadejda Grădinari, mărturisește că a visat ani buni să poată locui, din nou, în Moldova. A plecat din țară când avea 21 de ani și, timp de trei decenii,  a locuit în Vorkuta, un oraș din Rusia, situat după Cercul Polar. Este originară din satul Stolniceni, raionul Edineț, localitate în care a revenit imediat după ce s-a pensionat. S-a stabilit în casa moștenită de la părinți, iar recent, i s-a alăturat și soțul, care a lăsat orașul natal pentru Moldova. Cei doi soți trăiesc din pensie și din ceea ce reușesc să crească în gospodărie. „Am plantat o livadă, avem vie, am cumpărat două capre, cultivăm fructe și legume. Ne descurcăm. Am sperat mereu să revin acasă și mă bucur că am reușit să îmi îndeplinesc acest vis”, povestește femeia.  

Pentru că a plecat din țară până la declararea Independenței, Nadejda nu a mai apucat să obțină cetățenia Republicii Moldova, așa că a trebuit să treacă prin toate procedurile de legalizare a șederii sale aici. Este mulțumită de serviciile care îi sunt acordate la sediul BMA din Bălți. „Eu am toate actele în regulă. Acum am venit să obținem permis de ședere pentru soțul meu. Ne-au dat o listă de documente pe care urmează să le aducem”, explică ea.  

Printre beneficiarii serviciului se numără și Nina Macarova, o femeie trecută de 80 de ani, venită tot din Federația Rusă, din orașul Sîktîvkar. Pentru că acasă nu are cine o îngriji, ea s-a mutat la fiica sa, care locuiește în Camenca, un oraș din stânga Nistrului. „E a doua oară când ne adresăm la acest serviciu și suntem foarte mulțumite. Pentru o persoană în etate, este foarte important să nu stea mult la coadă. Aici suntem deserviți rapid, iar personalul este foarte amabil”, spune bătrâna.   

De condiții mai bune se bucură și persoanele cu dizabilități. Până la renovare, clădirea era, practic, inaccesibilă pentru utilizatorii scaunului rulant. Una dintre angajatele serviciului, Ana Vortolomei, povestește că, acum două săptămâni, o femeie în scaun cu rotile a venit să perfecteze permisul de ședere pentru soțul său, cetățean străin. „Era foarte mulțumită pentru că, anterior, nu putea intra singură în clădire. Era nevoită să apeleze la ajutorul cuiva ca să ridice treptele. Acum a utilizat rampa de acces și s-a descurcat foarte bine”,  își amintește funcționara.

Motivele pentru care străinii ajung să locuiască în Moldova sunt foarte diferite, însă cei mai mulți se stabilesc aici după ce se căsătoresc cu cetățeni moldoveni, afirmă Ana Lupașcu, șefa ghișeului unic pentru documentarea străinilor din cadrul Serviciul regional Nord al BMA.

În total, în primele patru luni ale anului curent, angajații ghișeului au procesat 661 de cereri de la cetățeni din 51 de țări ale lumii. Majoritatea solicitanților sunt originari din Ucraina, Federația Rusă, România, dar și din Italia, statele CSI, Turcia. Un număr mai mic de persoane vin din țări precum Lituania, Danemarca, Austria, Arabia Saudită, Israel, Spania, Suedia, Canada, Elveția, Tunisia, Portugalia.

„Unii locuiesc la oraș, dar avem și foarte multe persoane care aleg să stea în sate. De exemplu, un cetățean italian, căsătorit aici de trei ani, a învățat limba română, are casă la țară, crește porumb, roșii, castraveți, îngrijește o livadă. El nu vrea să plece din Moldova și e foarte fericit că poate trăi în țara noastră”, povestește Ana Lupașcu.  

Pe lângă permisele de ședere, ghișeul procesează și documentele depuse de cetățenii moldoveni care invită străini în vizită, actele necesare pentru angajarea străinilor în câmpul muncii, aflarea acestora la studii sau implicarea în activități umanitare, religioase etc.

O categorie aparte de beneficiari ai serviciului sunt străinii care muncesc legal în raioanele de Nord ale țării. În regiune activează Zona Economică Liberă Bălți, unde sunt înregistrați 50 de agenți economici, Zona Economică Liberă Ocnița „Otaci-Business”, precum și investitori străini. „Punem un accent special pe lucrul cu oamenii de afaceri din afară și atragerea investițiilor străine. De exemplu, în prezent, 30 de cetățeni străini asamblează o linie de producere la una dintre întreprinderile din Bălți. În Zona Economică Liberă sunt mulți străini cu funcții de conducere, manageri de top, directori generali. În plus, aici funcționează și un centru de instruire, unde vin sârbi, bulgari, cetățeni din alte state. Toți acești specialiști trebuie să obțină un permis special ca să fie angajați legal”, precizează Boris Gandrabura.

În același timp, structura are și rolul de a combate șederea ilegală în țară și munca nedeclarată. „Anual, sunt depistați în jur de 500 de străini implicați în situații ilegale. Anul trecut, 220 au fost îndepărtați din țară din acest motiv. Ceilalți au reușit să-și legalizeze șederea, după ce li s-a aplicat o amendă, în conformitate de legislația în vigoare”, susține șeful Serviciului Regional Nord al BMA.  

În curând, în cadrul Serviciului Regional Bălți va începe să funcționeze și un centru de integrare a străinilor, una din cele trei structuri zonale de acest fel care vor activa la Bălți, Cahul și Chișinău, potrivit unei hotărâri de Guvern. Instituirea acestora este una dintre condițiile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova.

Ca și celelalte structuri de acest fel, centrul de la Bălți va facilita studierea limbii române, familiarizarea străinilor cu tradițiile și cultura națională, încadrarea acestora în câmpul muncii sau oferirea unei activități economice sigure, ca sursă de existență.

Renovarea sediului Serviciului regional Nord al Biroului Migrație și Azil a a fost posibilă grație mai multor instituții donatoare. Astfel, Uniunea Europeană a contribuit cu aproximativ 6 milioane de lei, sub formă de suport bugetar. Ambasada SUA în Republica Moldova a alocat 1,450 milioane de lei, prin intermediul unui proiect al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a acordat asistență la elaborarea design-ului modern, confecționarea mobilierului și procurarea unui set de calculatoare în valoare de circa 900.000 de lei.

Serviciul regional Nord al Biroului Migrație și Azil deservește 13 raioane: Edineț, Briceni, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Drochia, Glodeni, Florești, Fălești, Șoldănești, Sîngerei, Rezina, Telenești și municipiul Bălți.