Și asta pentru că în doar câțiva ani a dezvoltat afaceri de succes în diverse domenii și a creat peste 40 de locuri de muncă. Recent, antreprenorul a deschis și unul dintre cele moderne mall-uri din raionul Cantemir, unde a concentrat majoritatea liniilor sale de producere: brutăria, întreprinderea de prelucrare a cărnii, mini fabrica de textile. Cu o suprafață totală de peste 4 mii metri pătrați, centrul comercial oferă spații generoase și pentru alți antreprenori care vor să comercializeze produse autohtone în condiții confortabile și la preț rezonabil. De altfel, pentru Victor Culicovschi susținerea producătorilor autohtoni nu este un simplu slogan, ci un crez și un principiu de care se conduce în afaceri. ”Trebuie să le oferim consumatorilor noștri produse de calitate, crescute în Moldova, astfel să stimulăm economia națională și să creăm condiții pentru ca oamenii să rămână acasă și să muncească în condiții decente. Oamenii și pământul sunt cele mai importante resurse ale Republicii Moldova și trebuie valorificate corect”, susține antreprenorul. Pentru că știe cum să-i atragă și să-i valorifice, angajații companiei îl răsplătesc cu loialitatea lor. La întreprinderile lui nu există practic fluctuație de cadre și asta în condițiile în care în Republica Moldova se confruntă cu lipsa brațelor de muncă. Chiar și în această perioadă de criză provocată de pandemia COVID-19, antreprenorul a creat 15 locuri de muncă, inclusiv pentru patru persoane cu dizabilități. Cum a reușit această performanță? ”Loialitatea nu se cumpără, ea se cucerește prin atitudine corectă față de angajați, salarii atractive și condiții adecvate de muncă”, explică Victor Culicovschi. În consecință, au de câștigat ambele părți: atât angajații, cât și angajatorul. Iar drept exemplu antreprenorul invocă un caz întâmplat recent la întreprinderea sa, când un proaspăt angajat în serviciul de securitate și pază, de altfel, o persoană cu dizabilități, a descoperit o schemă de furt din casieria firmei. ”Știu cât e de greu pentru o persoană cu dizabilități să-și găsească un loc de muncă. Angajând o persoană cu dizabilități, noi le oferim nu doar o sursă de existență, dar și posibilitatea de a depăși complexele și de a se integra perfect în societate”, susține antreprenorul. Victor Culicovschi ne spune că un rol important pentru angajarea ultimelor 15 persoane l-a jucat și Direcția Ocuparea Forței de Muncă Cantemir, prin intermediul căreia a obținut subvenții de la stat pentru angajarea șomerilor, iar unii angajați au avut posibilitatea să fie instruiți la locul de muncă. De asemenea, o contribuție importantă pentru angajarea șomerilor a avut-o și Organizația Internațională a Muncii (ILO), care îi oferă pe parcursul a trei luni subvenții pentru fiecare persoană angajată. Datorită ajutorului oferit de ILO prin intermediul Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din Cantemir, antreprenorul a reuțit să acceseze fonduri și să achiziționeze și un sistem modern de supraveghere video pentru centrul comercial nou înființat.  Victor Culicovschi este unul dintre cei 20 antreprenori din raionul Cantemir care beneficiază de asistență în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din Cantemir, care a fost creat la începutul acestui an de către ILO cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare cu scopul de a soluționa problemele de pe piața locală a muncii, de a genera locuri de muncă și a lansa noi afaceri. Implementarea LEP Cantemir prevede participarea a circa 15 de parteneri publici și privați la nivel național și local, inclusiv organizații din societatea civilă, instituții financiare, educaționale și de formare profesională, serviciul de ocupare a forței de muncă, asociații de producători, întreprinderi și investitori. ”În cadrul LEP Cantemir, Victor Culicovschi a beneficiat de mentorat pentru elaborarea unui plan de extindere și operaționalizare a afacerii. Cu ajutorul acestui plan de afaceri, angajatorul a aplicat și la programele de subvenționare de stat, dar și a avut posibilitatea să acceseze creditele preferențiale oferite de Asociația de Economii și Împrumut (AEI)  pentru implementarea planului de afaceri. Subvenționarea este un ajutor necesar pentru antreprenorii care vor să-și dezvolte afacerile și să mențină sau să creeze locuri de muncă, mai ales în această perioadă de criză provocată de COVID-19”, susține Angela Danalachi, șefa Direcția Ocuparea Forței de Muncă Cantemir. Pe lângă aceste beneficii, pentru fiecare loc de muncă creat, ILO a oferit angajatorului timp de trei luni o subvenție în valoare de 30% din salariul mediu pe economie, adică peste 2400 de lei lunar. Pentru asta angajatorul trebuia să respecte câteva condiții: să emită un contract de muncă pe un termen nedeterminat pentru fiecare angajat, să angajeze persoane șomere înregistrate la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă și să plătească un salariu decent. Datorită succesului obținut și a sprijinului de care a beneficiat, Victor Culicovschi  își dorește acum să-și extindă afacerea, să-și diversifice gama de produse, să sporească capacitățile de producere și chiar să-și transforme întreprinderea în una prietenoasă mediului. Pentru început, în secțiile de producere planifică să instaleze panouri solare și să folosească energia solară în locul celei tradiționale. Planurile lui însă nu se opresc aici: visează să lanseze o afacere în domeniul piscicol, să construiască o fabrică de conserve și o fermă organică pentru creșterea animalelor, care i-ar permite să valorifice și mai mult recolta de pe cele 100 ha de pământ aflate în gestiunea sa. Toate astea i-ar permite să creeze și mai multe locuri de muncă și să lanseze pe piață noi servicii și mărfuri de calitate. Antreprenorul preferă să nu vorbească mult de planurile sale, dar să le realizeze, pentru că, potrivit lui, în Moldova există o mare piață de desfacere, iar consumatorul nostru merită tot ce e mai bun.

Femeile antreprenoare combat din ce în ce mai des, dar sigur stereotipurile de gen și obstacolele cu care s-au confruntat pe parcursul anilor. Această istorie este despre două tinere care au deschis afaceri în țară și promovează un stil de viață sănătos prin utilizarea produselor autohtone. Una dintre ele este Nadejda Hadjivu. Tânăra, fondatoarea afacerii „Moft Dulce”, a revenit în Republica Moldova după o perioadă pe care a petrecut-o în Statele Unite, locul care i-a servit drept inspirație pentru businessul pe care l-a lansat acasă. Aceasta produce pastă de nuci și ciocolate sănătoase, fără zahăr de sfeclă, gluten, sau lactate. „Când am revenit acasă am observat că prin magazine nu este asortiment atât de mare. Este doar pastă de arahide cu ulei de palmier și cu diferite adaosuri și zahăr. Astfel, am început să produc dulciuri și alternative sănătoase . Folosesc ingrediente sănătoase, stevia, zahăr de cocos, produse care sunt indicate și copiilor. Pe piața noastră de desfacere sunt prea multe produse alimentare necalitative”, spune Nadejda. În mare parte, Nadejda folosește produse locale, mai cu seamă alunele. Iar pe lângă faptul că se ocupă și de găsirea materiei prime, femeia deține și multe alte roluri în compania pe care a deschis-o. „Alunele de pădure le cumpăr de la o doamnă de la noi care are alune ecologice foarte dulci. Nucile caju le import și arahidele la fel, dar majoritatea produselor sunt locale. (...) Eu lucrez și cu tehnologia, sunt și șefă de producție și directoare și contabilă și duc evidența afacerilor. Așa cum volumul de lucru crește, lucrez împreună și cu un tânăr tehnolog care mă ajută. Cu ceva timp în urmă producția era 50-70 de kilograme pe oră pentru pasta de nuci, dar moara nouă, din utilajul pe care l-am cumpărat cu ajutorul grantului ODIMM și UN Women, poate produce până la o tonă”, spune ea. Tânăra antreprenoare spune că la începutul parcursului său a făcut multe greșeli, din lipsa de cunoștințe în domeniul afacerilor, iar pe lângă asta a avut nevoie să depună și mai mult efort pentru a fi luată în serios atunci când a decis să își legalizeze businessul. „Cred că 80% din ce am făcut au fost greșeli. Am început producția fără multe cunoștințe și am învățat din greșeli. Am ars peste 100 de kilograme de nuci testând. Mulți oameni, văzându-te tânără, poate nu te iau în serios, mai cu seamă când trebuie să faci afacerea oficială, Trebuie să fii foarte insistentă, și să mergi mai departe spre visurile tale. La început mulți spuneau că nu va fi posibil, că o să ne închidem, dar deja avem un an”, a spus Nadejda. În final, tânăra spune că are ambiția de a ajunge și pe piața din România, lucru care, crede ea, este posibil și în baza exemplelor altor afaceri locale care au reușit acest lucru. Și Victoria Sobol este o tânără antreprenoare care deține o afacere de familie în domeniul apiculturii și pe lângă promovarea unui stil de viață sănătos, vrea să contribuie și la bunăstarea mentală a persoanelor care vor vizita locul de odihnă din satul Bravicea, raionul Călărași. Un lucru inovator promovat de „Stupina Codrilor”, afacerea administrată de Victoria, este terapia cu zumzet, care, spune ea, are beneficii pentru sănătatea mentală. „Ideea a pornit împreună cu soțul, care își făcea studiile la apicultură, iar eu la economie și finanțe la Chișinău. Am activat inițial ca persoane fizice care realizau miere angro. Am deschis mai apoi afacerea cu ideea de a avea un loc de odihnă pentru persoanele interesate de viața și activitatea albinelor. Să aibă o excursie în sânul naturii, să guste din produsele apicole, să afle despre beneficiile lor și să facă terapie cu zumzet, lucru testat de puțini antreprenori din Republica Moldova. Aceasta se bucură de succes și am hotărât să deschidem și aici, mai ales pentru că avem un mediu foarte bun pentru ca albinele să se dezvolte”, spune antreprenoarea. Afacerea la care a lucrat împreună cu soțul ei, este una complexă. „Pe lângă terapia cu zumzet avem și locuri unde persoanele care ne vizitează se pot caza, însă includem și excursii la stupină cu echipament de protecție. Explorăm și stupii, iar dacă este miere o vom extrage împreună, testăm produsele pe care le avem pe lângă miere. Avem și căsuțele cu api-terapie. În aceste căsuțe sunt locuri pentru două persoane care se culcă pe patul de albini și se relaxează. Este un moment foarte important pentru a lăsa toate grijile afară și să lăsăm vibrațiile create de zumzetul albinelor să își facă efectul asupra sănătății și a sistemului nervos, așa cum suntem cu toții într-o perioadă în care suntem stresați și îngrijorați”. Eforturile depuse de Victoria și soțul ei sunt depuse egal, iar femeia spune că a fost încurajată să continuie, mai cu seamă prin oportunitățile de granturi la care poate să aplice. „Sunt întrebată des cât de greu este să lucrezi ca femeie la o stupină. Demonstrez, în fiecare zi, că și o femeie se poate descurca în lucrul cu albinele. Sperăm ca în viitor să putem angaja mai multe persoane și să ne extindem. E important să fiu prezentă la târguri, excursii. E complicat să ne organizăm timpul uneori, dar încercăm. Cu soțul lucrăm împreună în mod egal. Nu am simțit plictiseală, suntem ambii destul de entuziasmați”, a spus femeia. Tinerele antreprenoare sunt beneficiare ale proiectului „Măsuri de răspuns la nevoile stringente ale femeilor și fetelor care sunt marginalizate sau se află într-o situație vulnerabilă, agravată de Coronavirus (COVID-19), în Europa și Asia Centrală (iunie 2020 - mai 2021), implementat de ODIMM, cu sustinerea UN Women si sprijinul financiar al Guvernului Japoniei. Svetlana Andrieș, specialistă programe în cadrul UN Women Moldova a menționat: „Abilitarea economică a femeilor se numără printre activitățile prioritare ale UN Women Moldova, întrucât încă mai sunt necesare acțiuni în ceea ce privește egalitatea de gen pe piața de muncă și creșterea numărului de femei de afaceri. Susținerea femeilor de afaceri și potențialelor antreprenoare, prin oferirea accesului la studiile necesare, susținerii de la egal la egal și resurselor financiare, reprezintă o necesitate majoră, în special în cazul femeilor din grupurile subreprezentate. Prin eforturile comune cu ODIMM (Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii) și oferind resurse pentru abilitarea economică a femeilor, inclusiv prin atragerea resurselor financiare naționale pentru mecanismele de dezvoltare, putem produce schimbări substanțiale în viețile femeilor și contribui la promovarea egalității de gen în Republica Moldova.” Conform unui studiu realizat în 2018 de către Biroul Național de Statistică din Republica Moldova, cu susținerea UN Women Moldova, PNUD Moldova și a Suediei, potențialul femeilor în afaceri nu este valorificat, mai cu seamă în domenii în care acestea ar putea veni cu tehnologii inovatoare care ar putea avansa modul în care ne dezvoltăm societatea, în toate aspectele. Totuși, cu ambiții de a se dezvolta și de a-și crea un nume pe piața locală, dar și cea internațională, femeile care decid să se afirme în acest mediu sunt determinate să demonstreze că munca pe care o depun este substanțială pentru dezvoltarea economiei locale și naționale.

Priviți din depărtare, ai impresia că pomii s-au prins într-o horă ca să ascundă în mijlocul lor un lac adânc, ca un ochi albastru scăldat în lumina soarelui. Așa arată livada de cireși a fraților Gheorghe și Vasile Grosu de lângă localitatea Fundul Galbenei, raionul Hîncești. Acum șase ani în locul ei erau terenuri în pârloagă și plantații de viță-de-vie înțelenite, în care demult nu mai călcase picior de om. Frații Grosu au hotărât să înființeze aici o livadă modernă de cireși și au cumpărat 15 ha de pământ, fiind atrași de frumusețea locului și de amplasarea avantajoasă a terenurilor agricole, cu o deversare bună în caz de precipitații. Din experiența proprie știau că cel mai important lucru pentru un agricultor este accesul la apă. Asta mai ales, în condițiile Republicii Moldova, care este afectată de secetă. Iar acest loc permitea colectarea cu ușurință a apelor meteorice pentru irigare, așa cum au văzut ei la niște producători de succes din Europa. Le-a luat vreo trei ani ca să planteze toată livada cu puieți de cireși aduși din Italia, iar între timp au săpat și un bazin de acumulare a apei. Chiar dacă apa se aduna în el după orice ploiță, fermierii nu reușeau să o valorifice, pentru că dispărea prea repede în pământ. Visul lor de a implementa o tehnologie inovatoare de irigare a livezii a prins contur abia în acest an, datorită expertizei tehnice și a unui grant în valoare de 30 de mii de dolari pe care l-au câștigat în cadrul unui concurs public organizat de proiectul „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” implementat de PNUD și finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare. De curând, bazinul a fost dat în exploatare și agricultorii din zonă deja se uită cu jind la „comoara” din livada de cireși, care este dotată cu instalații hidrotehnice ca la carte, geomembrană care asigură etanșarea în contact cu pământul, pompă pentru apă etc. Bazinul, construit cu banii câștigați din grant și contribuția proprie, pe o suprafață de 3 mii metri pătrați, are o capacitate de 5 mii metri cubi de apă și poate asigura irigarea întregii livezi. Specialiștii au estimat că și în cel mai secetos an, apa adunată în bazin ar fi de-ajuns pentru a menține livada roditoare. „Principiul de funcționare a sistemului nostru de irigare e pe cât de simplu, pe atât de eficient și economicos: apa din precipitații se acumulează în mod natural în bazin și după ce se sedimentează și filtrează, este pompată în rezervoarele de apă de pe creasta dealului, iar de acolo, sub presiune, apa ajunge prin țevi pe tot teritoriul livezii. E o practică prietenoasă mediului, care ne permite să renunțăm la obișnuințele risipitoare”, ne spune Vasile Grosu, unul dintre cei doi proprietari, fondatori ai companiei GG Prim SRL. Irigarea prin picurare asigură nu doar o roadă bogată, dar și calitatea și aspectul necesar al   fructelor. Și asta pentru că apa de ploaie este o sursă ieftină și fiabilă de apă curată, substanțial lipsită de salinitate. Mărturie stau și copacii doldora de rod. Deși e o livadă încă tânără, Vasile Grosu estimează că în acest an va strânge vreo 12 tone de cireșe la hectar. „În zilele noastre calitatea fructelor este primul factor care asigură vânzările și determină prețul fructelor. Acum câțiva ani am decis să plantăm o livadă de cireși, pentru că era mare deficit de fructe pe piață, adică erau mai mulți cumpărători decât vânzători. Astăzi, lucrurile s-au inversat și câștigă doar cei care oferă marfă de calitate”, ne spune antreprenorul. În câteva zile începe culesul, la care vor fi antrenați până la 300 de muncitori sezonieri. Cireșele mari, cărnoase și dulci vor lua drumul spre Rusia, iar o parte vor fi exportate în țările europene. „Fructele noastre se bucură de mare popularitate în Rusia, abia de reușim să facem față cererii. Și asta pentru că pe lângă faptul că sunt arătoase și gustoase corespund tuturor standardelor de calitate”, ne spune antreprenorul. Pentru a asigura calitatea, proprietarii respectă cu strictețe câteva reguli simple. În primul rând, mențin livada într-o stare îngrijită pe tot parcursul anului, iar pentru asta au procurat o freză, care le economisește timp și resurse pentru prășit. În al doilea rând, folosesc doar îngrășăminte naturale, stropesc copacii cu soluții bio și formează și întrețin coroana pomilor după o tehnologie preluată de la fermieri din străinătate. Recent au cumpărat și un tun anti păsări, un dispozitiv care produce sunete puternice pentru a speria păsările nedorite. „Vedeți cum înfloresc frumos trandafirii sădiți la capătul fiecărui rând de cireși? Ei sunt ca un indicator pentru noi că livada e sănătoasă, frunzele trandafirilor se pătează imediat dacă intră vreo boală printre pomi”, mai spune Vasile Grosu. Potrivit lui, toți acești factori determină cantitatea și calitatea fructelor, dar apa este în capul listei și joacă un rol hotărâtor. „Suntem tare mulțumiți de expertiza și ajutorul acordat în cadrul proiectului, așa vom putea să ne dezvoltăm afacerea și să valorificăm investiția enormă pe care am făcut-o până acum și totodată vom putea ajuta și oamenii din satele vecine”, ne spune Vasile Grosu. Și asta pentru că bazinul de acumulare a apei din precipitații mai are o menire: va servi ca o sursă de alimentare cu apă, în caz de necesitate, pentru autospecialele de la stația locală de pompieri și salvatori. Lacul de acumulare a apelor meteorice a companiei GG Prim SRL este unul din cele 10 bazine construite cu asistența financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare în raioanele Cantemir, Criuleni, Hîncești, Leova și Ungheni. Acestea sunt create în cadrul proiectului PNUD „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” ca o măsură eficientă și durabilă de adaptare a comunităților rurale la schimbările climatice.

Pandemia provocată de Covid-19 „a închis mai multe uși” pentru Aliona Secrieru, una dintre ele fiind și ușa propriului magazin de carne de pe teritoriul pieței din orașul Cantemir, unde își fac cumpărăturile locuitorii din tot raionul. De trei ani, magazinul este singurul punct de comercializare a cărnii proaspete de porc provenită de la animalele crescute la ferma sa din satul Stoianovca.  ”Odată cu introducerea stării de urgență de parcă a căzut cerul pe capul nostru: piața s-a închis, iar odată cu ea și magazinul nostru, vânzările s-au stopat, iar prețul la furaje a săltat de vreo trei ori. Așa familia noastră din patru persoane s-a pomenit brusc fără nici o sursă de venit pentru câteva luni, dar cu cheltuieli enorme, pentru că cei aproape 200 de porci de la fermă trebuiau oricum hrăniți”, își amintește antreprenoarea. Pandemia i-a dat o lecție dură, dar și un nou imbold pentru dezvoltarea afacerii și diversificarea pieței de desfacere. ”Nu în zadar se spune că atunci când se închide o ușă, o alta se deschide. În cazul nostru ieșirea din situație a venit din partea Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, de unde am aflat despre un proiect finanțat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și realizat în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din Cantemir. Proiectul de parcă a fost creat pentru a răspunde la necesitățile noastre: prevede instruire, mentorat și subvenții pentru dezvoltarea afacerii și angajarea șomerilor”, ne spune Aliona Secrieru. S-a înscris în concursul anunțat de proiect în aceeași zi când a aflat despre această oportunitate. Alături de alți 72 de antreprenori din raionul Cantemir, Aliona Secrieru a fost selectată în calitate de beneficiat și a urmat un training în domeniul antreprenoriatului. ”A fost un curs de instruire consistent, util și practic pentru mine. Nu am studii superioare, am învățat din mers unele lucruri necesare pentru dezvoltarea afacerii, de aceea seminarele m-au ajutat să abordez în mod competent aspectele legate de cadrul legal și fiscal al afacerii și să găsesc soluții pentru problemele legate de promovare și comercializarea mărfii, mai ales în condițiile pandemiei”, ne spune antreprenoarea. Așa ea a descoperit și acum exploatează posibilitățile marketingului digital și vânzărilor online. Cu ajutorul mentorilor, Aliona a elaborat un plan de dezvoltare a afacerii, pe care l-a depus la concursul de finanțare a afacerilor, organizat în cadrul proiectului. ”În ultimul an m-am convins încă o dată că trebuie să producem singuri hrana pentru animale și să avem mereu rezerve în hambar, dacă vrem să avem succes. Astfel, din cei 78 de mii de lei pe care i-am solicitat în cadrul LEP Cantemir și cu o contribuție proprie, planificăm să construim un depozit și să procurăm utilajul necesar pentru producerea și depozitarea hranei pentru porci. Asta ne va ajuta să economisim bani pentru procurarea hranei, să asigurăm porcii cu un amestec natural și sănătos și să mai creăm un loc de muncă pe lângă cele patru existente. Este minunat că există asemenea proiecte, care, pe lângă faptul că susțin femeile antreprenoare, le oferă posibilitatea ca și ele la rândul lor să ajute alte persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă. Așa dezvoltăm afacerile acasă, alături de cei dragi, și nu suntem nevoiți să căutăm de lucru peste hotare”, ne spune Aliona Secrieru. Ea consideră că sprijinul oferit de Organizația Internațională a Muncii în cadrul LEP Cantemir o va ajuta nu doar să depășească consecințele crizei pandemice, dar o va apropia de realizarea visului său: de a extinde și de a moderniza ferma după standardele europene. În viziunea antreprenoarei respectarea standardelor este secretul succesului în afaceri. ”Noi creștem porcii neaccelerat, adică sunt hrăniți la timp cu un amestec natural, fără adaosuri. Animalele sunt ținute în condiții salubre, pentru că avem sistem de canalizare și respectăm normele igienice și cele ecologice. Avem și un spatiu propriu de sacrificare a animalelor. Toate acestea ne oferă posibilitatea să vindem carne de calitate înaltă și să avem clienți fideli”, povestește Aliona Secrieru. Cu trei ani în urmă, antreprenoarea a pornit afacerea ca o gospodărie țărănească cu doar câțiva porci de prăsilă. La un an, după ce a construit încăperea pentru sacrificarea animalelor și a deschis magazinul de carne, și-a transformat afacerea în întreprindere individuală și acum crește aproape 200 de capete. Dar așa cum cererea pentru carnea de porc de calitate înaltă este în creștere, Aliona Secrieru ar vrea să-și extindă ferma. ”Nu este suficient să ai dorință, mai e nevoie de bani, școlarizare în domeniul antreprenorial și de multă răbdare pentru a face față procedurilor birocratice. Singurul ajutor de care am beneficiat până acum a fost din partea Organizației Internaționale a Muncii și a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, ajutor valoros pentru noi și din motiv că este oferit într-o perioadă de criză”, zice Aliona Secrieru. Antreprenoarea consideră că dezvoltarea afacerilor mici, așa cum este și a ei, contribuie la bunăstarea regiunii în general și asta e o cale sigură de a depăși orice criză economică, chiar și cea provocată de pandemie.