Din cauza condițiilor climaterice severe, în această primăvara le-a pierit practic toate familii de albine de la stupina mănăstirii. Astfel, cele 60 de călugărițe și 55 de fete de la Seminarul Teologic rămăsese fără unul din cele mai importante alimentele din meniul lor zilnic: mierea. De asemenea, mierea este o sursă sigură de venit, atât de necesară pentru mănăstirea aflată în proces de construcție. Mai mult decât atât, mănăstirea a fost grav afectată de criza pandemică.  Mănăstirea ”Marta și Maria” a început activitatea sa misionară de curând. Biserica acesteia ”Acoperământul Maicii Domnului” este prea mică pentru mulțimea de creștini veniți să se roage. Iată de ce, acum câțiva ani, obștea de maici a pus temelia unei catedrale. Astfel toți banii câștigați din vânzarea produselor crescute pe lângă mănăstire, inclusiv din vânzarea mierii, sunt investiți în construcția catedralei și amenajarea teritoriului. Mănăstirea este o gazdă primitoare pentru pelerinii din Moldova și din afara ei, astfel că renovarea acesteia era importantă pentru comunitate.  Ajutorul pentru a salva prisaca mănăstirii a venit la țanc și de unde se așteptau cel mai puțin. Maica stareță a aflat de la liderul asociației locale de apicultori despre un proiect lansat de Organizația Internațională a Muncii în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din raionul Căușeni pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul apicol. După lungi ezitări, cele patru călugărițe responsabile de prisaca mănăstirii au depus dosarele pentru concursul planurilor de afaceri și au urmat toți pașii necesari. Mare le-a fost mirarea când au aflat că sunt printre cei 25 de beneficiari selectați și că vor primi gratuit fiecare câte 10 stupi și tot atâtea familii de albine. Mai mult decât atât, călugărițele mănăstirii au urmat și un curs de instruire în domeniul apiculturii și antreprenoriatului, au fost ajutate să-și îmbunătățească planurile de afaceri, să-și înregistreze afacerea și să obțină certificatele sanitar-veterinare și pașapoartele necesare pentru stupine. Asta însemna că vor avea posibilitate să comercializeze mierea și peste hotare. Ceste lucru este în special important pentru ele, pentru că anterior au ratat câteva oportunități datorită lipsei actelor necesare.  Chiar dacă are o experiență mare în domeniul apiculturii, maica Susana spune că instruirea a fost una foarte utilă pentru ele. Aceasta le-a determinat să revadă unele practici de îngrijire a albinelor și să se gândească la diversificarea produselor melifere. Cu timpul, călugărițele își doresc să înmulțească cele 40 de familii de albine obținute, să mărească stupina și să creeze, cel puțin, două locuri de muncă, conform planului lor de afaceri. Lucru care nu li se pare dificil, de vreme ce au deja o bază solidă pentru asta: 40 de stupi moderni și tot atâtea familii de albine de rasa carpatină. Maica Susana susține că și-au legat mari speranțe de apicultură: ”banii câștigați din vânzarea mierii vrem să-i investim într-un utilaj care ne-ar facilita munca și ne-ar permite diversificarea produselor apicole, iar cu timpul să putem procura și un echipament de procesare a laptelui și unul pentru brutăria mănăstirii”. Ea continuă: ”Cred că Dumnezeu nu în zadar ne-a deschis noi orizonturi și ne-a adus în cale această oportunitate. Mănăstirea dispune de toate condițiile pentru a produce miere ecologică, este situată într-un loc pitoresc în mijlocul pădurii și dispune și de o bază meliferă bogată”. Ea crede că fără ajutorul ILO, ar fi fost greu să reanimeze stupina mănăstirii cu forțele proprii. ”Cred că acest proiect ”a îndulcit” viața multor oameni din raionul nostru”, mai spune maica Susana. Dezvoltarea afacerilor în domeniul apicol este una dintre cele mai active inițiative ale Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din Căușeni. ”În cadrul LEP am identificat apicultura ca unul dintre sectoarele generatare de venit pentru tinerii inactivi, șomerii informali, migranții reveniți acasă și alte categorii de persoane care au fost afectate de pandemie. Pe lângă asistența complexă oferită pentru lansarea unei afaceri în domeniul apicol, toți cei 25 de beneficiari vor fi mentorați în continuare de asociația locală a apicultorilor pentru a crește producția de miere și a majora numărul de familii de albine”, ne spune Violeta Vrabie, coordonatoarea proiectului ILO „Reactivarea dialogului social pentru un răspuns efectiv la COVID -19 în Moldova și aplicarea acestuia la crearea locurilor de muncă prin Parteneriate Locale de Ocupare”. Lansat la finele lunii februarie curent,  LEP Căușeni are drept scop crearea și formalizarea a 145 de locuri de muncă, lansarea a 60 start-up-uri în sectoare cu potențial de creare a locurilor de muncă,  cum ar fi apicultura, procesarea produselor agricole, industria creativă. De asemenea, acest LEP intențiopnează să susțină creșterea a 50 de întreprinderi mici și micro. Bugetul acestui proiect constituie aproximativ 146,500 dolari SUA. ILO acordă un suport în sumă de 130,000 dolari SUA,  dintre care peste 80, 000 dolari SUA sunt oferiți de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

Și asta pentru că în doar câțiva ani a dezvoltat afaceri de succes în diverse domenii și a creat peste 40 de locuri de muncă. Recent, antreprenorul a deschis și unul dintre cele moderne mall-uri din raionul Cantemir, unde a concentrat majoritatea liniilor sale de producere: brutăria, întreprinderea de prelucrare a cărnii, mini fabrica de textile. Cu o suprafață totală de peste 4 mii metri pătrați, centrul comercial oferă spații generoase și pentru alți antreprenori care vor să comercializeze produse autohtone în condiții confortabile și la preț rezonabil. De altfel, pentru Victor Culicovschi susținerea producătorilor autohtoni nu este un simplu slogan, ci un crez și un principiu de care se conduce în afaceri. ”Trebuie să le oferim consumatorilor noștri produse de calitate, crescute în Moldova, astfel să stimulăm economia națională și să creăm condiții pentru ca oamenii să rămână acasă și să muncească în condiții decente. Oamenii și pământul sunt cele mai importante resurse ale Republicii Moldova și trebuie valorificate corect”, susține antreprenorul. Pentru că știe cum să-i atragă și să-i valorifice, angajații companiei îl răsplătesc cu loialitatea lor. La întreprinderile lui nu există practic fluctuație de cadre și asta în condițiile în care în Republica Moldova se confruntă cu lipsa brațelor de muncă. Chiar și în această perioadă de criză provocată de pandemia COVID-19, antreprenorul a creat 15 locuri de muncă, inclusiv pentru patru persoane cu dizabilități. Cum a reușit această performanță? ”Loialitatea nu se cumpără, ea se cucerește prin atitudine corectă față de angajați, salarii atractive și condiții adecvate de muncă”, explică Victor Culicovschi. În consecință, au de câștigat ambele părți: atât angajații, cât și angajatorul. Iar drept exemplu antreprenorul invocă un caz întâmplat recent la întreprinderea sa, când un proaspăt angajat în serviciul de securitate și pază, de altfel, o persoană cu dizabilități, a descoperit o schemă de furt din casieria firmei. ”Știu cât e de greu pentru o persoană cu dizabilități să-și găsească un loc de muncă. Angajând o persoană cu dizabilități, noi le oferim nu doar o sursă de existență, dar și posibilitatea de a depăși complexele și de a se integra perfect în societate”, susține antreprenorul. Victor Culicovschi ne spune că un rol important pentru angajarea ultimelor 15 persoane l-a jucat și Direcția Ocuparea Forței de Muncă Cantemir, prin intermediul căreia a obținut subvenții de la stat pentru angajarea șomerilor, iar unii angajați au avut posibilitatea să fie instruiți la locul de muncă. De asemenea, o contribuție importantă pentru angajarea șomerilor a avut-o și Organizația Internațională a Muncii (ILO), care îi oferă pe parcursul a trei luni subvenții pentru fiecare persoană angajată. Datorită ajutorului oferit de ILO prin intermediul Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din Cantemir, antreprenorul a reuțit să acceseze fonduri și să achiziționeze și un sistem modern de supraveghere video pentru centrul comercial nou înființat.  Victor Culicovschi este unul dintre cei 20 antreprenori din raionul Cantemir care beneficiază de asistență în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare (LEP) din Cantemir, care a fost creat la începutul acestui an de către ILO cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare cu scopul de a soluționa problemele de pe piața locală a muncii, de a genera locuri de muncă și a lansa noi afaceri. Implementarea LEP Cantemir prevede participarea a circa 15 de parteneri publici și privați la nivel național și local, inclusiv organizații din societatea civilă, instituții financiare, educaționale și de formare profesională, serviciul de ocupare a forței de muncă, asociații de producători, întreprinderi și investitori. ”În cadrul LEP Cantemir, Victor Culicovschi a beneficiat de mentorat pentru elaborarea unui plan de extindere și operaționalizare a afacerii. Cu ajutorul acestui plan de afaceri, angajatorul a aplicat și la programele de subvenționare de stat, dar și a avut posibilitatea să acceseze creditele preferențiale oferite de Asociația de Economii și Împrumut (AEI)  pentru implementarea planului de afaceri. Subvenționarea este un ajutor necesar pentru antreprenorii care vor să-și dezvolte afacerile și să mențină sau să creeze locuri de muncă, mai ales în această perioadă de criză provocată de COVID-19”, susține Angela Danalachi, șefa Direcția Ocuparea Forței de Muncă Cantemir. Pe lângă aceste beneficii, pentru fiecare loc de muncă creat, ILO a oferit angajatorului timp de trei luni o subvenție în valoare de 30% din salariul mediu pe economie, adică peste 2400 de lei lunar. Pentru asta angajatorul trebuia să respecte câteva condiții: să emită un contract de muncă pe un termen nedeterminat pentru fiecare angajat, să angajeze persoane șomere înregistrate la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă și să plătească un salariu decent. Datorită succesului obținut și a sprijinului de care a beneficiat, Victor Culicovschi  își dorește acum să-și extindă afacerea, să-și diversifice gama de produse, să sporească capacitățile de producere și chiar să-și transforme întreprinderea în una prietenoasă mediului. Pentru început, în secțiile de producere planifică să instaleze panouri solare și să folosească energia solară în locul celei tradiționale. Planurile lui însă nu se opresc aici: visează să lanseze o afacere în domeniul piscicol, să construiască o fabrică de conserve și o fermă organică pentru creșterea animalelor, care i-ar permite să valorifice și mai mult recolta de pe cele 100 ha de pământ aflate în gestiunea sa. Toate astea i-ar permite să creeze și mai multe locuri de muncă și să lanseze pe piață noi servicii și mărfuri de calitate. Antreprenorul preferă să nu vorbească mult de planurile sale, dar să le realizeze, pentru că, potrivit lui, în Moldova există o mare piață de desfacere, iar consumatorul nostru merită tot ce e mai bun.

Femeile antreprenoare combat din ce în ce mai des, dar sigur stereotipurile de gen și obstacolele cu care s-au confruntat pe parcursul anilor. Această istorie este despre două tinere care au deschis afaceri în țară și promovează un stil de viață sănătos prin utilizarea produselor autohtone. Una dintre ele este Nadejda Hadjivu. Tânăra, fondatoarea afacerii „Moft Dulce”, a revenit în Republica Moldova după o perioadă pe care a petrecut-o în Statele Unite, locul care i-a servit drept inspirație pentru businessul pe care l-a lansat acasă. Aceasta produce pastă de nuci și ciocolate sănătoase, fără zahăr de sfeclă, gluten, sau lactate. „Când am revenit acasă am observat că prin magazine nu este asortiment atât de mare. Este doar pastă de arahide cu ulei de palmier și cu diferite adaosuri și zahăr. Astfel, am început să produc dulciuri și alternative sănătoase . Folosesc ingrediente sănătoase, stevia, zahăr de cocos, produse care sunt indicate și copiilor. Pe piața noastră de desfacere sunt prea multe produse alimentare necalitative”, spune Nadejda. În mare parte, Nadejda folosește produse locale, mai cu seamă alunele. Iar pe lângă faptul că se ocupă și de găsirea materiei prime, femeia deține și multe alte roluri în compania pe care a deschis-o. „Alunele de pădure le cumpăr de la o doamnă de la noi care are alune ecologice foarte dulci. Nucile caju le import și arahidele la fel, dar majoritatea produselor sunt locale. (...) Eu lucrez și cu tehnologia, sunt și șefă de producție și directoare și contabilă și duc evidența afacerilor. Așa cum volumul de lucru crește, lucrez împreună și cu un tânăr tehnolog care mă ajută. Cu ceva timp în urmă producția era 50-70 de kilograme pe oră pentru pasta de nuci, dar moara nouă, din utilajul pe care l-am cumpărat cu ajutorul grantului ODIMM și UN Women, poate produce până la o tonă”, spune ea. Tânăra antreprenoare spune că la începutul parcursului său a făcut multe greșeli, din lipsa de cunoștințe în domeniul afacerilor, iar pe lângă asta a avut nevoie să depună și mai mult efort pentru a fi luată în serios atunci când a decis să își legalizeze businessul. „Cred că 80% din ce am făcut au fost greșeli. Am început producția fără multe cunoștințe și am învățat din greșeli. Am ars peste 100 de kilograme de nuci testând. Mulți oameni, văzându-te tânără, poate nu te iau în serios, mai cu seamă când trebuie să faci afacerea oficială, Trebuie să fii foarte insistentă, și să mergi mai departe spre visurile tale. La început mulți spuneau că nu va fi posibil, că o să ne închidem, dar deja avem un an”, a spus Nadejda. În final, tânăra spune că are ambiția de a ajunge și pe piața din România, lucru care, crede ea, este posibil și în baza exemplelor altor afaceri locale care au reușit acest lucru. Și Victoria Sobol este o tânără antreprenoare care deține o afacere de familie în domeniul apiculturii și pe lângă promovarea unui stil de viață sănătos, vrea să contribuie și la bunăstarea mentală a persoanelor care vor vizita locul de odihnă din satul Bravicea, raionul Călărași. Un lucru inovator promovat de „Stupina Codrilor”, afacerea administrată de Victoria, este terapia cu zumzet, care, spune ea, are beneficii pentru sănătatea mentală. „Ideea a pornit împreună cu soțul, care își făcea studiile la apicultură, iar eu la economie și finanțe la Chișinău. Am activat inițial ca persoane fizice care realizau miere angro. Am deschis mai apoi afacerea cu ideea de a avea un loc de odihnă pentru persoanele interesate de viața și activitatea albinelor. Să aibă o excursie în sânul naturii, să guste din produsele apicole, să afle despre beneficiile lor și să facă terapie cu zumzet, lucru testat de puțini antreprenori din Republica Moldova. Aceasta se bucură de succes și am hotărât să deschidem și aici, mai ales pentru că avem un mediu foarte bun pentru ca albinele să se dezvolte”, spune antreprenoarea. Afacerea la care a lucrat împreună cu soțul ei, este una complexă. „Pe lângă terapia cu zumzet avem și locuri unde persoanele care ne vizitează se pot caza, însă includem și excursii la stupină cu echipament de protecție. Explorăm și stupii, iar dacă este miere o vom extrage împreună, testăm produsele pe care le avem pe lângă miere. Avem și căsuțele cu api-terapie. În aceste căsuțe sunt locuri pentru două persoane care se culcă pe patul de albini și se relaxează. Este un moment foarte important pentru a lăsa toate grijile afară și să lăsăm vibrațiile create de zumzetul albinelor să își facă efectul asupra sănătății și a sistemului nervos, așa cum suntem cu toții într-o perioadă în care suntem stresați și îngrijorați”. Eforturile depuse de Victoria și soțul ei sunt depuse egal, iar femeia spune că a fost încurajată să continuie, mai cu seamă prin oportunitățile de granturi la care poate să aplice. „Sunt întrebată des cât de greu este să lucrezi ca femeie la o stupină. Demonstrez, în fiecare zi, că și o femeie se poate descurca în lucrul cu albinele. Sperăm ca în viitor să putem angaja mai multe persoane și să ne extindem. E important să fiu prezentă la târguri, excursii. E complicat să ne organizăm timpul uneori, dar încercăm. Cu soțul lucrăm împreună în mod egal. Nu am simțit plictiseală, suntem ambii destul de entuziasmați”, a spus femeia. Tinerele antreprenoare sunt beneficiare ale proiectului „Măsuri de răspuns la nevoile stringente ale femeilor și fetelor care sunt marginalizate sau se află într-o situație vulnerabilă, agravată de Coronavirus (COVID-19), în Europa și Asia Centrală (iunie 2020 - mai 2021), implementat de ODIMM, cu sustinerea UN Women si sprijinul financiar al Guvernului Japoniei. Svetlana Andrieș, specialistă programe în cadrul UN Women Moldova a menționat: „Abilitarea economică a femeilor se numără printre activitățile prioritare ale UN Women Moldova, întrucât încă mai sunt necesare acțiuni în ceea ce privește egalitatea de gen pe piața de muncă și creșterea numărului de femei de afaceri. Susținerea femeilor de afaceri și potențialelor antreprenoare, prin oferirea accesului la studiile necesare, susținerii de la egal la egal și resurselor financiare, reprezintă o necesitate majoră, în special în cazul femeilor din grupurile subreprezentate. Prin eforturile comune cu ODIMM (Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii) și oferind resurse pentru abilitarea economică a femeilor, inclusiv prin atragerea resurselor financiare naționale pentru mecanismele de dezvoltare, putem produce schimbări substanțiale în viețile femeilor și contribui la promovarea egalității de gen în Republica Moldova.” Conform unui studiu realizat în 2018 de către Biroul Național de Statistică din Republica Moldova, cu susținerea UN Women Moldova, PNUD Moldova și a Suediei, potențialul femeilor în afaceri nu este valorificat, mai cu seamă în domenii în care acestea ar putea veni cu tehnologii inovatoare care ar putea avansa modul în care ne dezvoltăm societatea, în toate aspectele. Totuși, cu ambiții de a se dezvolta și de a-și crea un nume pe piața locală, dar și cea internațională, femeile care decid să se afirme în acest mediu sunt determinate să demonstreze că munca pe care o depun este substanțială pentru dezvoltarea economiei locale și naționale.

Priviți din depărtare, ai impresia că pomii s-au prins într-o horă ca să ascundă în mijlocul lor un lac adânc, ca un ochi albastru scăldat în lumina soarelui. Așa arată livada de cireși a fraților Gheorghe și Vasile Grosu de lângă localitatea Fundul Galbenei, raionul Hîncești. Acum șase ani în locul ei erau terenuri în pârloagă și plantații de viță-de-vie înțelenite, în care demult nu mai călcase picior de om. Frații Grosu au hotărât să înființeze aici o livadă modernă de cireși și au cumpărat 15 ha de pământ, fiind atrași de frumusețea locului și de amplasarea avantajoasă a terenurilor agricole, cu o deversare bună în caz de precipitații. Din experiența proprie știau că cel mai important lucru pentru un agricultor este accesul la apă. Asta mai ales, în condițiile Republicii Moldova, care este afectată de secetă. Iar acest loc permitea colectarea cu ușurință a apelor meteorice pentru irigare, așa cum au văzut ei la niște producători de succes din Europa. Le-a luat vreo trei ani ca să planteze toată livada cu puieți de cireși aduși din Italia, iar între timp au săpat și un bazin de acumulare a apei. Chiar dacă apa se aduna în el după orice ploiță, fermierii nu reușeau să o valorifice, pentru că dispărea prea repede în pământ. Visul lor de a implementa o tehnologie inovatoare de irigare a livezii a prins contur abia în acest an, datorită expertizei tehnice și a unui grant în valoare de 30 de mii de dolari pe care l-au câștigat în cadrul unui concurs public organizat de proiectul „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” implementat de PNUD și finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare. De curând, bazinul a fost dat în exploatare și agricultorii din zonă deja se uită cu jind la „comoara” din livada de cireși, care este dotată cu instalații hidrotehnice ca la carte, geomembrană care asigură etanșarea în contact cu pământul, pompă pentru apă etc. Bazinul, construit cu banii câștigați din grant și contribuția proprie, pe o suprafață de 3 mii metri pătrați, are o capacitate de 5 mii metri cubi de apă și poate asigura irigarea întregii livezi. Specialiștii au estimat că și în cel mai secetos an, apa adunată în bazin ar fi de-ajuns pentru a menține livada roditoare. „Principiul de funcționare a sistemului nostru de irigare e pe cât de simplu, pe atât de eficient și economicos: apa din precipitații se acumulează în mod natural în bazin și după ce se sedimentează și filtrează, este pompată în rezervoarele de apă de pe creasta dealului, iar de acolo, sub presiune, apa ajunge prin țevi pe tot teritoriul livezii. E o practică prietenoasă mediului, care ne permite să renunțăm la obișnuințele risipitoare”, ne spune Vasile Grosu, unul dintre cei doi proprietari, fondatori ai companiei GG Prim SRL. Irigarea prin picurare asigură nu doar o roadă bogată, dar și calitatea și aspectul necesar al   fructelor. Și asta pentru că apa de ploaie este o sursă ieftină și fiabilă de apă curată, substanțial lipsită de salinitate. Mărturie stau și copacii doldora de rod. Deși e o livadă încă tânără, Vasile Grosu estimează că în acest an va strânge vreo 12 tone de cireșe la hectar. „În zilele noastre calitatea fructelor este primul factor care asigură vânzările și determină prețul fructelor. Acum câțiva ani am decis să plantăm o livadă de cireși, pentru că era mare deficit de fructe pe piață, adică erau mai mulți cumpărători decât vânzători. Astăzi, lucrurile s-au inversat și câștigă doar cei care oferă marfă de calitate”, ne spune antreprenorul. În câteva zile începe culesul, la care vor fi antrenați până la 300 de muncitori sezonieri. Cireșele mari, cărnoase și dulci vor lua drumul spre Rusia, iar o parte vor fi exportate în țările europene. „Fructele noastre se bucură de mare popularitate în Rusia, abia de reușim să facem față cererii. Și asta pentru că pe lângă faptul că sunt arătoase și gustoase corespund tuturor standardelor de calitate”, ne spune antreprenorul. Pentru a asigura calitatea, proprietarii respectă cu strictețe câteva reguli simple. În primul rând, mențin livada într-o stare îngrijită pe tot parcursul anului, iar pentru asta au procurat o freză, care le economisește timp și resurse pentru prășit. În al doilea rând, folosesc doar îngrășăminte naturale, stropesc copacii cu soluții bio și formează și întrețin coroana pomilor după o tehnologie preluată de la fermieri din străinătate. Recent au cumpărat și un tun anti păsări, un dispozitiv care produce sunete puternice pentru a speria păsările nedorite. „Vedeți cum înfloresc frumos trandafirii sădiți la capătul fiecărui rând de cireși? Ei sunt ca un indicator pentru noi că livada e sănătoasă, frunzele trandafirilor se pătează imediat dacă intră vreo boală printre pomi”, mai spune Vasile Grosu. Potrivit lui, toți acești factori determină cantitatea și calitatea fructelor, dar apa este în capul listei și joacă un rol hotărâtor. „Suntem tare mulțumiți de expertiza și ajutorul acordat în cadrul proiectului, așa vom putea să ne dezvoltăm afacerea și să valorificăm investiția enormă pe care am făcut-o până acum și totodată vom putea ajuta și oamenii din satele vecine”, ne spune Vasile Grosu. Și asta pentru că bazinul de acumulare a apei din precipitații mai are o menire: va servi ca o sursă de alimentare cu apă, în caz de necesitate, pentru autospecialele de la stația locală de pompieri și salvatori. Lacul de acumulare a apelor meteorice a companiei GG Prim SRL este unul din cele 10 bazine construite cu asistența financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare în raioanele Cantemir, Criuleni, Hîncești, Leova și Ungheni. Acestea sunt create în cadrul proiectului PNUD „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” ca o măsură eficientă și durabilă de adaptare a comunităților rurale la schimbările climatice.